4,059 matches
-
Azilul este simbolul societății totalitare. Suferința și ticăloșia se țin, aici, de mână. Vânătorul are în spatele lui un alt vânător, turnătorul este, la rândul lui, turnat. Deasupra tuturor se află Bătrânul, un mit impus de cei care conduc acest mic infern. Când sculptorul vrea să îl demaște arătând că Bătrânul nu există, nimeni nu îl crede și este eliminat. Încă un eșec pentru Daniel Petric, artistul care, recunoscându-și mediocritatea, este de două ori condamnat să nu aibă liniște: o dată pentru că
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
au văzut un schimnic Varlaam de la mănăstirea Secului din Moldova, la anii de la zidirea lumei 7329, iar de la întruparea mântuitorului nostru Iisus Hristos, 1821. E o poemă alegorică, în care duhul schimnicului Varlaam, înălțat în slava cerului, purtat apoi în infern, unde i se oferă priveliștea groaznicelor cazne la care sunt supuși păcătoșii, asistă în cele din urmă la judecata pe care o face un personaj simbolic, Dreptatea, demnitarilor trădători, vinovați de pătimirile Moldovei, începând chiar cu domnitorul (Mihai Suțu) și
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
introspecția lucidă, aproape clinică, adevărată incizie pe epiderma sentimentului” (Nicolae Manolescu). Programatic, o atare pretenție se susține prin discreditarea „lumii de Dincolo” spre beneficiul realității fruste („Spun astăzi despre suferință: realitatea copleșește imaginația/ cum saloanele unui spital de rând/ umilesc Infernul” - Loc psihic I), precum și prin instrumentarea unor aluzii biografice care sapă tot mai adânc în galeriile conștiinței: „Nu-mi lipsește nici un organ// Augustin și Maria: la nașterea mea/ dragostea lor era o poveste de mult uitată/ colb colb// Între voi
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
capătul firului, București, 1973; Minerva se dezlănțuie, București, 1974; Plan diabolic, București, 1974; Cianură pentru un surâs, Cluj-Napoca, 1975; Bună seara, Melania!, Cluj-Napoca, 1975; Agentul secret al lui Altân-Bey, București, 1976; Panică la căsuța cu zorele, București, 1977; Anchetă în infern, București, 1977; Al cincilea as, București, 1978; Logofătul de taină, București, 1978; 320 de pisici negre, Cluj-Napoca, 1979; Ochii jupâniței, București, 1980; Ștafeta, București, 1981; ed. (O bombă pentru Revelion), București, 1999; Letopisețul de argint, București, 1981; Nopți albe pentru
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
Plan diabolic”, CL, 1974, 4; Romul Munteanu, Rodica Ojog-Brașoveanu, „Flacăra pentru minte, inimă și literatură”, 1974, 10; Virgil Nistor, Marele vis al independenței, ST, 1976, 11; Valentin Tașcu, Arheologia spiritului sau Proza istorică, ST, 1977, 1; Emil Manu, „Anchetă în infern”, „Pentru Patrie”, 1977, 12; Irina Petraș, Secțiuni în proza feminină contemporană, T, 1984, 7; Aurel Martin, „Violeta din safe”, „Viața militară”, 1987, 3; Popa, Ist. lit., II, 1018; Mădălina Ojog-Pascu, A fost Agatha Christie a României. Rodica Ojog-Brașoveanu, București, 2003
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
carte de credit. Paul este deci un invalid în ceea ce privește deplasările urbane și în legătură cu cumpărăturile sale curente. Didier are treizeci și opt de ani. Este tehnician și repară ascensoare. Suferă de o tulburare TOC de verificare. Munca sa a devenit un infern. Repararea unui ascensor poate să dureze pentru el o zi întreagă, pe care o petrece înșurubând și deșurubând frenetic fiecare bulon, cu teama în suflet ca aparatul să nu facă din nou pană, sau să nu provoace un accident. In
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bun din mine am reușit în viață (soț, familie)”. ”Sunt obosită”. „Sunt mereu gata să-mi fac reproșuri”. „Sunt atât de anxioasă încât nu profit de nimic niciodată”. „Soțul meu nu m-a părăsit, deși îl fac să trăiască un infern”. Credință după: 40% Pacienta își dă seama că o serie de gânduri automate și de postulate favorizează apariția anxietății: ea își exprimă nevoia de a învăța să gândească altfel. Are puține speranțe deoarece: „am gândit și am trăit întotdeauna în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
apărut deja în jurul vârstei de zece sau unsprezece ani). Aceste ritualuri n-o deranjau în viața cotidiană, până în momentul nașterii copiilor săi, în urmă cu patru ani: tulburările obsesionale și compulsive au devenit atunci invalidante, transformându-i viața într-un infern. Simptome Atunci când are un herpes, ea își spală mereu mâinile, le dezinfectează cu alcool înainte de a merge la toaletă, evită să se folosească de două ori la rând de prosoapele de la toaletă, evită să mănânce în același timp cu familia
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Scriitorilor), roman-mozaic, desfășurat pe un palier realist, care cuprinde povestea de dragoste dintre Iosif și Maria, privită când în prezent, când în trecut, ca și pe un palier mitico-simbolic, Maria fiind zeița Ishtar, cea care coboară și se întoarce din Infern, salvându-și bărbatul și readucându-l la sine, și în fine, ca și pe un palier autoreferențial, metatextual, ce se referă la drumul inițiatic al textului. În acest roman fragmentar, N. uzează de tehnici specifice: delimitează prin blancuri și paranteze
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
obligă la o coerență nu Întotdeauna comodă: nu poți fi un sociolog de nicăieri, evoluând cu seninătate În răspăr cu liniile majore de evoluție ale societății tale. Ești, Într-o măsură mai mare decât În orice altă meserie umanistă, În infernul lumii. Pe care ți-l asumi, căruia Îi răspunzi, după măsura și capacitatea ta. (Nu e vorba aici despre o invitație la empirism. Agenda unei societăți este de fiecare dată infinit mai subtilă și mai variată pentru a putea fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dezvoltă tocmai această temă a încarcerării așa-zicând civile. Libertatea individuală a protagonistului - un geolog în convalescență - este confiscată, sub pretextul protecției, al securizării, de către familie și, în genere, de către ceilalți. De altfel, autoarea ar fi putut subscrie sartrienei formule „Infernul înseamnă Ceilalți”. Geologul evadează pentru un timp într-un sat de munte, dar această Arcadie se dovedește la rându-i iluzorie. Chemat la centru și avansat director, este adus în situația de a accepta „regulamentul” unei societăți rutinate, golite de
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
al suferinței umane extreme, al umilinței și deznădejdii, acesta devine totuși unica întrupare a unei speranțe. Purtător al morții prin sete și sufocare, trenul e așteptat cu înfrigurare, luat cu asalt la fiecare oprire, fiind ultima șansă de evadare din infern. Asemenea unora dintre cărțile anterioare ale autorului, scrierea îmbină ficțiunea cu documentul, propunându-și să compună, prin secțiuni istorice și incursiuni în legendă, „romanul Basarabiei”. Tragicul exod din 1940 și, retrospectiv, momentul readucerii în 1918 a Moldovei de peste Prut la
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
Aureliu Goci, Dizolvarea satului tradițional și eșecul proprietății, „Ecart”, 2001, 157; Geo Vasile, „Destrămarea” vs. „Desfășurarea”, CNT, 2002, 11; Petre Isachi, Anatolie Paniș despre o nouă comedie a destrămării și a supunerii, „13 plus” (Bacău), 2002, 5-6; Cristian Măgură, Metamorfoza infernurilor, RL, 2002, 40; Liviu Antonesei, Cazul Anatolie Paniș, „Timpul”, 2002, octombrie. D.Mc.
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
a pune capăt unei rânduieli politice „învechite” este exprimat conform rețetarului ideologic: „Să sfărâmi lumea veche în care-ai suferit” (Cântec pentru liniștit copilul). Primul roman publicat de P., Pământ sălbatic (1966), e urmat de Fața lumii (1971), Primăvară în infern (1981) și Cloșca cu puii de aur (1983). În Primăvară în infern autorul încearcă să ofere o frescă a evenimentelor din așezarea Turris de pe malul Dunării, coroborate cu cele care au marcat istoria țării în preajma anului 1940 și după aceea
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
Să sfărâmi lumea veche în care-ai suferit” (Cântec pentru liniștit copilul). Primul roman publicat de P., Pământ sălbatic (1966), e urmat de Fața lumii (1971), Primăvară în infern (1981) și Cloșca cu puii de aur (1983). În Primăvară în infern autorul încearcă să ofere o frescă a evenimentelor din așezarea Turris de pe malul Dunării, coroborate cu cele care au marcat istoria țării în preajma anului 1940 și după aceea. Se străduiește să contureze prototipuri umane, dar nu reușește decât rareori, personajele
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
comuniști!”. P. a mai tipărit un volum de însemnări, Omul de la catedră (1974), privind educația, școala, procesul de învățământ. SCRIERI: Pământ sălbatic, București, 1966; Fața lumii, București, 1971; Omul de la catedră, București, 1974; E o iubire, București, 1978; Primăvară în infern, București, 1981; Cloșca cu puii de aur, București, 1983. Repere bibliografice: Virgil Carianopol, „Pământ sălbatic”, VR, 1966, 9; Sorin Titel, „Fața lumii”, RL, 1971, 50; Valeriu Cristea, „Fața lumii”, FLC, 1971, 51; Adrian Popescu, „Fața lumii”, ST, 1972, 23; Sorin
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
Virgil Carianopol, „Pământ sălbatic”, VR, 1966, 9; Sorin Titel, „Fața lumii”, RL, 1971, 50; Valeriu Cristea, „Fața lumii”, FLC, 1971, 51; Adrian Popescu, „Fața lumii”, ST, 1972, 23; Sorin Titel, Experiență și transcriere, RL, 1975, 52; Virgil Carianopol, „Primăvară în infern”, R, 1981, 8; Al. Raicu, Stelian Păun - 70, RL, 1983, 9; Al. Raicu, Popas aniversar, RL, 1988, 11; Cristea, Teleorman, 513; Popa, Ist. lit., II, 942. O.I.
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
o călătorie în Japonia, unde urmele catastrofei nucleare de la 6 august 1945 erau încă vii la Hiroshima. Poemul Surâsul Hiroșimei (1958) realizează o panoramă apocaliptică, uzând deopotrivă de reportajul modern și de viziunea dantescă, îmbinând visul, reveria și realitatea de infern din „a XX-a vale” a plângerii, „ascultând” corul vocilor celor neantizați într-o fracțiune de secundă și alăturând vocea poetului, solidar cu ei în fața morții: „Pot să prefac orice munte/ într-un nimic răsturnat,/ o piramidă a golului/ cu
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
timpului, de golul dintre lucruri, de ochi, de vedere, de pierderea copilăriei și de așteptarea angoasată a unui alt miracol, al iubirii, de tensiunea dintre realitate și irealitate, dintre moarte și viață, dintre tiparul etern, paradisiac și forma aflată în infernul materiei și al timpului. Tendința către abstractizare se confundă, de aceea, cu o conceptualizare a lirismului și cu ermetizarea semnificației. Poemele se transformă din fluxuri ale emoției în mozaicuri de imagini disparate, care nu se organizează în panouri lirice coerente
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
corp străin. Ratarea pe toate planurile - socială, afectivă - a personajului, motivată de mediu, dar și de un anumit fatalism identitar, este în fond un pretext pentru autor de a înșira pe același fir diverse contexte purulente ale microsocialului comunist. Un infern în miniatură dintr-o casă de copii funcționează metonimic și anticipativ față de lumea din Haimanaua, paginile cele mai bune ale romanului fiind acelea în care umanul apare în poziții corupte, vicioase, interlope. Microromanul Pedeapsa (1997; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
lui Al. Bogdan (Din psihologia mulțimilor, Teatrul școlar în viața modernă), C. Z. Buzdugan (Ofensiva culturală) sau N.N. Lenguceanu. Mai semnează Emanoil Constantinescu, Ionel N. Ionescu, Grigore Mihail Cotlaru, Ovidiu Manițiu ș.a. C. Z. Buzdugan traduce primele două cânturi din Infernul lui Dante, precum și Albatrosul lui Baudelaire. Revista contribuie în mod substanțial la impulsionarea vieții culturale locale. M.V.
MOLDOVA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288213_a_289542]
-
tradițională, structurate în patru cicluri. Primul, cu titlu omonim, e alcătuit din meditații despre soarta omului, pendulând între căutare și tăgadă în confruntarea cu divinul, Ai mei e compus din portrete de oameni ai gliei, Lucrătorii realizează o viziune de infern a Reșiței, iar ultimul ciclu, Natură, stă sub semnul optimismului, al solarității care alternează cu melancolia nopții. Preocupat de valorile folclorului bănățean, M.-L. alcătuiește lucrarea Considerații asupra artei țărănești din Banat (1936), o micromonografie în care prezintă portul, obiceiuri
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
său, medicul Petre David. Introspecția este ghidată de o perspectivă etică, iar finalul este deschis: Liviu Dorda pare că își atinge scopul (doctorul moare în urma unui stop cardiac provocat de acuzațiile primite), dar obsesiile sale se vor converti într-un infern al culpabilității, văzută ca o „eternă reîntoarcere”. SCRIERI: La poarta pietrelor, București, 1972; Desprinderea fiului, București, 1976; Vina, București, 1980; Trăind într-o rază, București, 1982; Părinții abstracți, București, 1983. Repere bibliografice: M.N. Rusu, „La poarta pietrelor”, CRC, 1972, 23
MORARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
orice trecut reacționar în scopul eticii revoluționare a Partidului pus în locul Bisericii, Liderul Suprem - sacerdot și profet, deopotrivă - a înlocuit figura Mesiei, iar organele de securitate și control au jucat rolul îngerilor păzitori. Utopia secolului XX a pavat drumul către infern. Chiar și în formele lor atenuate, kitsch-ul și utopia rămân o fatalitate pentru modernii lipsiți de rădăcini organice în trecutul tradiției și de garanția transcendentă a unui viitor. În cazul totalitarismelor, utopia hrănește kitsch-ul și exprimă mereu o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
personale într-un dormitor colectiv. Suntem în plină deraiere nevrotică a umanității celor mai mulți cetățeni ai României socialiste. Fragmentele despre demolări (mai ales tabloul descris la pagina 111) sunt, în opinia mea, cele mai răscolitoare și mai emblematice. Paul Cernat descrie infernul cozilor cu o precizie de chirurg. La fel foamea, frigul și negura ultimelor ierni ceaușiste. N-a fost loc, în toți acești ani, pentru o „ieșire” definitivă în fața „terorii istoriei”? N-a apărut niciodată o soluție religioasă printre posibilele variantele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]