2,412 matches
-
marginea țării. Acolo un orășel mai mic, mai drăguț. «Aicea ie dă mine!» Lîngă o apă mare”. Neofitul are informația interioară necesară pentru a identifica spațiul ritual și pașii lui nu confundă niciodată cărarea. Atunci când rătăcește temporar drumul, regăsirea locului inițiatic implică mutilarea ca însemn al superiorității căutate. Și în colinde contactul cu mineralul și muntele, ca spațiu superior universului ordonat, trece dincolo, având o condiție similară cu cea a podului. Vânătoarea flăcăului se face „Peste munți/ Cărunți,/ Pe sub stânci/ Adânci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Pân la Pod-de os/ Că de os n-a fost”. Vocea lirică este a ciutei proroace din colinda tip III 65. Ea știe că podurile vor fi făcute din înseși trupurile căprioarelor, sacrificarea animalelor asigurând flăcăului consacrarea care încheie drumul inițiatic cu o revenire din planul înalt. În colindele de flăcău, spațiul din care trebuie să ajungă voinicul implică mai ales o ascensiune, deci o ieșire din contingent: „Lerului/ Pi-on picior de munte,/ Pe petre rotunde,/ Suie și scoboară/ Cerbu-n trestioară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
provocarea pentru confruntare. Cerbul se află pe un munte izolat într-un decor mineral, de-vitalizat, și absența eroului ar putea cauza extinderea pietrificării. Foarte interesant apare faptul că timpul prezent este singurul folosit în redarea traseului și a luptei inițiatice, având puterea de a unifica ascultătorul cu personajele scenariului mitic și de a transporta subiectul căruia i se cântă/povestește direct în timpul sacru. Dinamismul evenimentelor atinge vârful odată cu acest timp verbal și prin frecvența mare a verbelor. O altă întrupare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
similară. Atât eroul de basm, colindă sau baladă, cât și defunctul călătoresc spre o altă dimensiune a ființării, dezlegându-se cu totul de cea anterioară. Poarta din basmul în discuție separă domeniul sacrului, imaginat ca o grădină minunată, de drumul inițiatic și astfel marchează punctul terminus al lumii. Proliferarea vegetației („și iarbă multă, iarbă verde era”), la fel ca în colinde, ne anunță că suntem în plin haos. În alt basm chiar ultima dorință a împăratului muribund, formulată ca blestem pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mitic, acțiunile nu se mai scurg, înșiruindu-se cauzal, ci refac scenariul arhetipal. Tot o dorință testamentară trimite spre piscul de munte pe feciorul cel mic, singurul care primește un nume și aceasta numai în momentul în care începe incursiunea inițiatică. Tatăl în agonie cere să i se facă pe mormânt un foc din 99 de care de lemn și 99 de care de paie. „Se uitară feciorii în toate părțile, doar vor vedea undeva o zare de foc, dar nicairi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și aici menirea de a pune în relief acțiunile prin exprimarea unei anteriorități imediate ce conturează și mai limpede faptele desfășurate sub ochii noștri, prin puterea întemeietoare a prezentului. Motivul căutării focului, întâlnit în toată mitologia universală, este motorul traseului inițiatic ca element civilizator de natură ignică. Aflat în vârful muntelui, focul capătă conotația unui dar sacru care necesită un proces de înălțare a ființei. Spațiile inițiatice analizate fac trecerea spre tărâmul confruntării arhetipale, „spațiu htonian al teluricului prodigios ce abolește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
întemeietoare a prezentului. Motivul căutării focului, întâlnit în toată mitologia universală, este motorul traseului inițiatic ca element civilizator de natură ignică. Aflat în vârful muntelui, focul capătă conotația unui dar sacru care necesită un proces de înălțare a ființei. Spațiile inițiatice analizate fac trecerea spre tărâmul confruntării arhetipale, „spațiu htonian al teluricului prodigios ce abolește legile existenței contingente, lume ce însumează bivalenta malefic - benefic, fertilitatea legată de prezența «Terrei Genetrix», dar și a maleficului, moartea ce devine aici element ritualic, intervenind
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fața-n susu” (Topolog - Tulcea) Imaginea poetică a momentului crepuscular fixează cu precizie clipa descoperirii, aparenta tautologie împărțind de fapt momentul înserării aflate la început, seară și înnoptare. Scăpătarea soarelui aduce revelarea fiarei neantului, ceea ce a condus la decodarea scenariului inițiatic în cauză drept „confruntare dintre forțele luminii și cele ale întunericului”. Poziția nefirească a leului dormind ține de inversarea principiilor, dezordinea lumii și inerția somnolentă a haosului sunt întrupate în felina atipică pentru acest areal geografic. Lupta strânsă cu leul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să fie complet izolat sub talpa casei, loc bazic (Vasile Lovinescu) ca și „buricul pământului/ La mijlocul câmpului”. Așa se poate explica transformarea în balaur, condiționată de „recluziune, fuga de om, de orice viețuitoare, de lumina soarelui chiar”, după zece ani inițiatici, în baladă. Ipostaza ofidiană din Mistricean I(7) combină simbolul șarpelui protector al casei, întâlnit și în mitologia greco-romană sub forma lui genius loci cu implicații ce țin de cultul strămoșilor, al căror totem este aici șarpele. „Atributele comune cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
A și B, Ciutalina, ciuta fără splină. Scorpia a fost descrisă de către cercetători ca fiind „un animal foarte mare, probabil un ofidian”, dar cu siguranță ea intră în clasa animalelor ce figurează monstrul în al cărui pântec neofiții trec proba inițiatică, printr-un transfer de forțe de la fiara (totemică) la subiect. Simpla ieșire din trupul spintecat (pe lung, deci are formă de șarpe) certifică reușita ritualului: „O dată când îl lovea,/ Scorpia afar’ ișea,/ Paloș din gură că loa,/ Pân’ la coadă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o sor’ care-o au iei,/ Că zmeii vor ca s-o ia,/ Fecioraj’ nu vor s-o dea ” (Bârca - Dolj). În alte variante lupta are loc în „dumbravă”, spațiu care este și el mai aproape de social decât de întunericul inițiatic al codrilor. Intruziunea zmeilor este evidentă, iar pericolul în care se află omenirea este cu atât mai mare cu cât fecioara aleasă ar putea fi pierdută în favoarea Celeilalte Lumi și contaminarea nefastă ar distruge însăși existența umană: „Cei trei frați
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
știe unde se află 101 surori de măritat: „la mama Mămonului/ în fundu Sodomului”. Mama zmeoaică are aici o ipostază creștină, mamon fiind un arhaism regional pentru diavol, ori căpetenia acestora. Tocmai fiica ei cea mică, ținută închisă, în conformitate cu ritualul inițiatic feminin, constituie mireasa excepțională a mezinului, infuzând astfel lumea cu energiile intacte ale sacrului. Localizarea tărâmului inițiatic pătrunde la nivel poetic pe teritoriul „metaforei imposibilului” care creează timpul neverosimil/ imposibil în folclorul literar. Dacă în alte basme acest procedeu stilistic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aici o ipostază creștină, mamon fiind un arhaism regional pentru diavol, ori căpetenia acestora. Tocmai fiica ei cea mică, ținută închisă, în conformitate cu ritualul inițiatic feminin, constituie mireasa excepțională a mezinului, infuzând astfel lumea cu energiile intacte ale sacrului. Localizarea tărâmului inițiatic pătrunde la nivel poetic pe teritoriul „metaforei imposibilului” care creează timpul neverosimil/ imposibil în folclorul literar. Dacă în alte basme acest procedeu stilistic are funcție de insolitare, aici viziunea recentă, creștină, dezvăluie domeniul terifiant al răului arhetipal, exact punctul zero al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la nivel poetic pe teritoriul „metaforei imposibilului” care creează timpul neverosimil/ imposibil în folclorul literar. Dacă în alte basme acest procedeu stilistic are funcție de insolitare, aici viziunea recentă, creștină, dezvăluie domeniul terifiant al răului arhetipal, exact punctul zero al confruntării inițiatice. Doar gândul la mama celui mai mare dintre diavoli, maica zmeilor de neoprit îngheață „mireanul”, izvorul tenebrelor care tulbură lumea fiind intangibil pentru profani. Mezinul știe unde să găsească bestia supremă și poate să îi curme răutatea. De un umor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
propriu-zisă cu monstrul. Ea constă într-o măsurare a forțelor printr-o întrecere între cei doi oponenți sau într-un „război”. În colinde feciorul biruiește leul prin luptă corp la corp, asemenea lui Hercule, înfruntarea directă a forțelor fiind probă inițiatică de voinicie și în basme, unde oamenii împăratului trebuie dovediți de pretendenții la mâna prințesei. Cel mai adesea încercarea puterilor propriu-zise, fără reconfigurarea lor dată de arme, este alegerea viteazului: „Cum vrei să ne măsurăm?/ În săbii să ne tăiem
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de argint”, „dete d-o apă și mai mare, peste care trecea un pod de aur”. Prăpastia peste care s-a construit axa susținerii lumii, constituie camuflarea maestrului inițiator sau a eroului, pentru că trecerea provoacă nediferențiere, ca izvor al surprinderii inițiatice: „luă pielea unui urs vânat în tinerețe, apucă o cărare mai dreaptă și, la podul de peste o apă, pe unde avea să treacă fii-sa, ascunse calul în pădure, se îmbrăcă cu pielea de urs și se vârî sub pod
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu mai lasă...”. Confruntarea cu moartea însăși sau cu „viitoarea soție prezentată în chip monstruos, ca o vrăjitoare stăpână a forțelor necunoscute, obscure” specifică vechilor texte de cântece povestitoare, după cum a demonstrat V. I. Propp, se integrează întru totul tiparului inițiatic. Neofitul trebuie să moară mai întâi pentru a se înălța, adică ceea ce este perisabil în ființa sa trebuie să dispară. Dintre cele două „decodări” ale apariției Sâlei în baladă s-a stabilit că prima este cea mai recentă, dar schema
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumea cealaltă”. În realitate, orbirea flăcăului care a știut de la început că numai cu oasele peștilor mitici poate pune bazele unei noi familii prin construirea casei este o mutilare ca „mijloc de diferențiere definitivă” a celui ce a depășit proba inițiatică cu o valență dublă: inițiere în breasla pescarilor și în statutul de întemeietor. Stăpână a „pragului de ape” (Mihai Coman), dar și mamifer, Vidra este vulnerabilă doar prin statutul de mamă. Prinderea și baterea puiului ei îi aduc lui Antofiță
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Coman), dar și mamifer, Vidra este vulnerabilă doar prin statutul de mamă. Prinderea și baterea puiului ei îi aduc lui Antofiță făgăduiala că va prinde peștii cei mari, dar răzbunarea Vidrei nu întârzie. Toți ceilalți pescari mor, ies din procesul inițiatic ca învinși, rolul lor fiind de a sublinia cazul unic, de ales, al feciorului lui Vioară. „Vidra bătrână” nu este descrisă în baladă direct, textul limitându-se la conturarea funcției ei primordiale. Colindele de năvodar „accentuează trăsăturile monstruoase ale animalului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca „preluare a străvechii legende mitologice a lui Perseu” asigură în subsidiar mireasa pentru voinic, în Antofiță a lui Vioară I(11) pescuitul fabulos fiind condiția obligatorie a nunții. În basme, vânătoarea reprezintă ocupația specifică pentru junele ajuns la vârsta inițiatică; astfel, rătăcirea prin pădurea ce anulează contingentul se adâncește cu scenariul căutării animalului mitic cu rol de călăuză sau ipostază totemică a alesei. Flăcăul căruia i s-a promis în schimbul ieșirii în lumea albă „Fata Brună,/ cu Fața Rumenă,/ cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu dimensiunile existențiale. Timpul profan, marcat de curgere și de dispunere cronologică, apare în text de două ori, dar nu aparține aceleiași receptări a evenimentelor. Primul perfect compus indicativ denotă instalarea sentimentului mistic, care îl însingurează pe fecior conform ritualului inițiatic și îl face să aibă un comportament atipic pentru un prinț: renunță la alaiul de vânătoare imperială. Același verb, care surprinde începutul unei alte etape inițiatice, apare la perfect compus a doua oară, dar de data aceasta vocea este în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
perfect compus indicativ denotă instalarea sentimentului mistic, care îl însingurează pe fecior conform ritualului inițiatic și îl face să aibă un comportament atipic pentru un prinț: renunță la alaiul de vânătoare imperială. Același verb, care surprinde începutul unei alte etape inițiatice, apare la perfect compus a doua oară, dar de data aceasta vocea este în mod evident a instanței narative, fiindcă decodează sec faptul miraculos: „a-nceput să-l tragă în capcană”. Deși are acces la povestirea mitică, timpul sacru propriu-zis
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
perfectul compus al indicativului. Gestul repetabil al vânătorii ține însă de un alt timp, de tiparul atemporal al inițierii virile, actualizat de pruncul cu naștere nefirească. Importanța fundamentală a acestei ocupații istorice reiese din testamentul împăratului tată, care modelează traseul inițiatic al urmașului său prin interdicția - mesaj ce conține localizarea magică: „Un lucru numai am să-ți spui: Vezi tu muntele acela de acolo, să nu te ducă păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap”. Fie că încalcă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
amenință creația trebuie înfrântă de Iovan Iorgovan, iar proporțiile șarpelui devin cosmice, în acord cu funcția personajului, adevărat „erou cultural” din clasa lui Perseu, Herakles, Apollo, Marduk, Ghilgameș, Sfântul Gheorghe și alții. Mistricean, „om ca toți oamenii”, urmează un traseu inițiatic ce are în centru ființa proprie și contactul său cu Strămoșul, în timp ce Iorgovan este un întemeietor, mai ales prin sacrificiul său. Iovan aude și vorbește limba Lumii. El simte că șarpele sugrumă muntele, ca simbol suprem al creației, și se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru începutul luptelor arhetipale) dezvăluie în Iovan un călător mitic între nivelurile existențiale, după cum sugerează similitudinea cu drumul „dalbului de pribeag”. În acest context, apa neagră a Cernei, „nefertilă, fără viață, ostilă, «urlătoare»” pare un topos comun celor două trasee: inițiatic și spre cealaltă jumătate a neamului. Dăruirea Cernei cu pește este un gest fast ce anticipează reordonarea universului: eroul transformă moartea în viață și de aceea poate accede mai departe, în munte. Scopul declarat al mișcării dinspre social spre neant
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]