2,308 matches
-
științele, etapa de vârstă școlară era denumită și pansofie sau școala de știință universală. Studenților le mai revenea datoria să-și completeze studiile prin călătorii și burse în alte state europene. Planul de învățământ inițiat de Comenius propunea un proces instructiv-educativ cu caracter diversificat, enciclopedic, în sens de cultură generală. Însușirea acestui orizont de cunoștințe de către elevi era favorizată de parcurgerea unui învățământ elementar efectuat în limba maternă, în care instrucția se realiza în mod facil, printr-un curriculum bazat pe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de folosirea unor metode active, precum intuiția, exercițiul și lucrările practice. În cazul studierii limbilor clasice și a limbii materne, pedagogul englez propunea utilizarea metodei conversației, interpretarea textelor în cazul gramaticii și a metodei inductive în stabilirea regulilor. În cadrul procesului instructiv-educativ propriu-zis, Locke insista nu atât pe aspectul informativ, cât mai cu seamă pe cel formativ, ultimul asigurând dezvoltarea capacității de cunoaștere. Educația morală, ocupând o poziție centrală în sistemul său pedagogic, avea ca scop formarea unui om cu voință puternică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
chimia, științele naturii, educația muzicală, legislație și economie politică. În legătură cu principiile de predare-învățare, Rousseau insistă pe următoarele: sensibilizarea atenției și a curiozității (ceea ce mai târziu s-a numit în pedagogie învățarea prin descoperire), eliminarea sistematică a memorării mecanice din procesul instructiv-educativ, principiul învățării prin observație, experiment și cunoaștere senzorială. Pe de altă parte, pedagogul francez recomanda ca educația morală să fie subordonată atât educației intelectuale, cât și educației fizice. De asemenea, autorul lui Emile stabilește și principalele reguli consensuale sau principii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
unul care să ne facă să învățăm cu trudă.” Rousseau, prin originalitatea concepției sale pedagogice, poate fi asimilat drept un predecesor al ,,educației noi”, orientare pedagogică de început de secol XX, mai ales prin opțiunea sa privind organizarea unui proces instructiv-educativ în care elevul trebuie să beneficieze de toate condițiile privind dezvoltarea liberă a naturii sale interioare. ASPECTE ALE EDUCAȚIEI ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC ÎN SECOLELE XVII-XVIII Odată cu amplificarea activităților productive, a creșterii numerice a școlilor în mediul urban și rural, a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
colegiile din Târgu Mureș, Cluj și Orăștie. La Academia domnească din București se instalează în acea perioadă primul laborator de fizică-chimie, importat de profesorul Manase Eliad. Preparandia din Arad, prima școală pedagogică românească fondată în anul 1812, își desfășura procesul instructiv-educativ pe următoarele discipline de învățământ: pedagogia, metodica, matematica, gramatica românească, geografia, istoria, limba germană, corespondența, catehetica, cântarea bisericească, pentru ca din 1815 să se mai adauge limba sârbă, iar din 1819 limba maghiară. Metodica și didactica de specialitate începe să se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lor”, pentru ca procesul de examinare să stabilească ierarhia corectă a situației la învățătură. Odată cu anul 1814, Vodă Caragea decidea ca evaluarea cunoștințelor să se facă prin câte două examene pe an, respectiv la 1 decembrie și la 1 aprilie. Procesul instructiv-educativ se derula zilnic după un anumit orar. Astfel, la Schola graeca e latina de la Târgoviște, lecțiile teoretice se predau dimineața, iar după amiezile erau destinate pentru efectuarea temelor, lucrări scrise, exerciții aplicative etc. În spațiul ardelean, școlile funcționau prin aplicarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
amiezile erau destinate pentru efectuarea temelor, lucrări scrise, exerciții aplicative etc. În spațiul ardelean, școlile funcționau prin aplicarea orarului stabilit de Comenius în lucrarea sa Legile unei școli bine organizate (1653), care a exercitat o mare influență asupra organizării activității instructiv-educative în școlile din spațiul principatului ardelean. Gramata (ordin domnesc) din anul 1707, valabilă pentru școala de la Sf. Sava din București, precum și hrisoavele pentru școlile din teritoriul moldav (primul din anul 1728, iar cel de-al doilea din 14 ianuarie 1814
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
activitate școlară, dimineața și după-amiaza. Cântările ,,cu toate glasurile” se predau la toate clasele timp de patru zile pe săptămână, în fiecare dimineață de la 9 la 10. De asemenea, în hrisovul lui Alexandru Ipsilanti destinat școlilor, se prevedea derularea activității instructiv-educative după un orar alcătuit în conformitate cu principiile pedagogice, în care dimineața erau incluse obiectele școlare mai dificile (aritmetica, geometria, filosofia), iar după-amiaza, discipline cu caracter umanist (istoria, astronomia, geografia etc.) La școala de la Sf. Gheorghe-Vechi din București, învățătorul preda dimineața gramatica
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
prelegerile în școlile din București în anul 1817. Odată cu ultimele decenii ale secolului XVIII se ivesc în spațiul românesc o serie de apariții editoriale cu un pronunțat caracter practic, care au fost introduse și în școli, unde au imprimat procesului instructiv-educativ o orientare pragmatică, predându-se lecții despre lucrarea pământului, elaborarea de planuri topometrice privind măsurarea lui, despre creșterea vitelor etc. Educația muzicală, estetică, instrucția și educația fetelor, procurarea de cărți pentru încropirea primelor biblioteci etc. sunt alte realizări progresiste ale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
informativă sănătoasă, cât și una formativă pentru educație. Luând în considerație o serie de idei formulate de înaintașii săi, la care adaugă fundamentele concepției sale evoluționiste, Spencer ajungea în final să formuleze principiile educației, prin care să fie canalizat procesul instructiv-educativ: principiul trecerii de la concret la abstract; principiul trecerii de la simplu la complex; principiul dobândirii cunoștințelor prin activitatea proprie a elevului. În legătură cu ultimul principiu, Spencer aprecia că orice copil manifestă o tendință spontană spre un gen de activitate, prin intermediul căreia urmărește
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
acest caz, scriitoarea suedeză își exprima convingerea că începutul procesului de școlarizare trebuie să înceapă abia de la vârsta de 15 ani, vârstă până la care educația în familie trebuia să fie hotărâtoare. În legătură cu modul de organizare al activității școlare, a procesului instructiv-educativ, Ellen Key avansa câteva propuneri originale pentru acea vreme: școala trebuie să fie mixtă pentru a asigura formarea deprinderii de cooperare și de bune maniere între cele două sexe; disciplinele de învățământ urmează să se predea succesiv, asigurându-se o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
să fie nevoie de supraveghere și control sistematic, pedagogul italian admite că în formarea elevului nu trebuie decât crearea unor condiții favorabile, un mediu educogen în care copiii, pe categorii de vârstă, să descopere tot ceea ce le trebuie pentru activități instructiv-educative. Cu cât copilul reușește să identifice mai ușor materialele și obiectele de lucru, cele mai potrivite nevoilor sale, cu atât crește posibilitatea acestuia de autoeducație și autodezvoltare. Cu toate acestea, procesul instructiv-educativ propus de Montessori se desfășoară în mod întâmplător
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
să descopere tot ceea ce le trebuie pentru activități instructiv-educative. Cu cât copilul reușește să identifice mai ușor materialele și obiectele de lucru, cele mai potrivite nevoilor sale, cu atât crește posibilitatea acestuia de autoeducație și autodezvoltare. Cu toate acestea, procesul instructiv-educativ propus de Montessori se desfășoară în mod întâmplător, fără un scop bine organizat, avându-se în vedere doar ,,puterile miraculoase ale copilului”. Ideile sale au fost preluate și aplicate într-o serie de unități preșcolare și primare din Germania, Olanda
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în SUA, unde, alături de John Dewey, a influențat apariția ,,sistemului Dalton”. În ceea ce privește rolul educatorului, Maria Montessori considera că acesta trebuie să fie în primul rând un fin observator al trebuințelor și intereselor elevului, în mod individual. Principiul propus în procesul instructiv-educativ rezidă în faptul că elevul trebuie să învețe întotdeauna din propria experiență, educatorul urmând să devină doar un simplu ,,monitor” în educație, principiu imposibil de utilizat în învățământul tradițional. O particularizare a concepției sale constă în faptul că evaluarea rezultatelor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cazuri, afirma psihologul elvețian, intervine arta educatorului de a propune un învățământ atractiv, care să țină cont concomitent de pornirile naturale ale elevului. Alăturând la teoria jocului și teoria sa asupra inteligenței, Claparède stabilește trei etape principale în derularea procesului instructiv-educativ: deșteptarea/trezirea unei trebuințe, a unui interes; declanșarea unei reacții menite să satisfacă această trebuință/interes; stimularea cunoștințelor prin care reacția respectivă poate fi controlată și condusă spre atingerea scopului propus. Formulând o asemenea concepție prin care procesul instructiv se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
notabile pentru perfectarea demersului pedagogic, soluții care au fost dezvoltate ulterior de către pedagogii care i-au acceptat modul de gândire și spiritul său aplicat. CURENTUL PEDAGOGIC AL ,,ȘCOLII ACTIVE” Acest curent de gândire pedagogică impunea în mod prioritar focalizarea actului instructiv-educativ pe copil/elev, apoi propunea ca activitatea educativă să fie centrată pe grupuri mici de elevi, omogene din punct de vedere motivațional și ca standarde de competență. Noul curent de gândire nu se confundă cu metodele activ-participative de predare-învățare, cele
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1918 a determinat apariția unor oportunități pentru dezvoltarea economică, socială și culturală a României în ansamblul său, asemenea oportunități de modernizare producându-se și în structura de ansamblu a sistemului de învățământ și de educație, în didactica și metodologia procesului instructiv-educativ, în realizarea unei legislații educaționale unitare și în modernizarea învățământului academic. Reorganizarea unitară a școlii românești a fost una dintre principalele teme supuse dezbaterii opiniei publice și legislativului, odată cu începutul deceniului al treilea al secolului trecut. Funcționarea parlamentului României Mari
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogie la Caransebeș, București și Craiova, prin întreaga sa activitate didactică și operă rămânând în debutul său profesional un continuator al liniei herbartiene prin intermediul lui Ion Popescu. Ca și Herbart, Velovan pornește în cercetarea sa de la fundamentarea psihologică a procesului instructiv-educativ, pentru pedagogul bănățean pedagogia nefiind doar o știință de cunoaștere și de legi, ci mai degrabă una normativă. Psihologia este știința care conferă fundamentare științifică pedagogiei. Velovan considera că la baza proceselor psihice se află un mecanism care, prin asocieri
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
specială educației intelectuale, datorită și faptului că ea și-a elaborat o tehnică specială, didactica (generală și specială). În opinia sa, didactica nu se referă doar la problematica teoretică a educației intelectuale, ci cuprinde atât teoria, cât și practica procesului instructiv-educativ. Mai mult decât atât, didactica elaborată de pedagogul român nu se rezumă doar la educația intelectuală, ea vizează și celelalte forme ale educației, motiv pentru care Găvănescul critica intelectualismul herbartian contemporan: ,,Nu e nevoie să se respingă azi, cu multe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de dezvoltare într-o ființă umană a originalității sale specifice, în cadrul principiului social, principiu prin care înțelegem armonia productivă cu mediul.” Pedagogul român se dovedește a fi un aprig susținător al metodelor școlii active, al individualizării învățământului și a metodelor instructiv-educative, un consecvent susținător al socializării activității educative. În didactică, Narly rămâne la nivelul scrierilor lui Găvănescul. Orice plan de lecție trebuie să cuprindă trei etape: introducere, tratare, încheiere, la care se mai adaugă în funcție de împrejurări notarea ideilor impuse de desfășurarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
tezele sociopedagogice ale lui Dürkheim și D. Gusti. Din perspectivă sociologică, în viziunea lui Stoian fenomenul educativ se manifestă ca un fenomen obiectiv de esență socială, în sensul formării continue a omului și integrării acestuia în viață. Pedagogia, studiind procesul instructiv-educativ, trebuie să prezinte o anumită autonomie, chiar dacă fenomenul educației urmează să fie cercetat interdisciplinar. În acest caz, pedagogul român admitea că psihologia poate investiga problemele educaționale, dar considera că determinant în formarea educogenă a omului rămâne idealul educațional, oferit chiar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în împrejurări favorabile, globaliste, nu în manieră analitică și după o rațiune deja cristalizată a adultului. Astfel de judecăți l-au determinat pe Decroly să renunțe la predarea pe obiecte de învățământ, propunând în schimb o programă generală a activității instructiv-educative bazată pe trei funcții psihologice: observarea, asociația și expresia. Curricula nu mai este, în acest caz, repartizată pe obiecte de învățământ, ci pe centre concrete de viață, care-l pot interesa pe copil, chiar și în funcție de anotimpuri. Fiecare din asemenea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educației, dar mai ales al instrucției propriu-zise. Astfel de cercetări, mai ales cele promovate în actul învățării, au cunoscut o amploare fără precedent în ultimele decenii ale secolului trecut, situație care avea să deschidă o altă perspectivă de abordare practicii instructiv-educative. În cele ce urmează ne vom opri succint asupra celor mai reprezentative dintre aceste teorii ale învățării, insistând îndeosebi asupra impactului pe care le-au avut asupra procesului instructiv-educativ, psihicului și personalității umane. Derularea pe baze științifice a actului educațional
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
situație care avea să deschidă o altă perspectivă de abordare practicii instructiv-educative. În cele ce urmează ne vom opri succint asupra celor mai reprezentative dintre aceste teorii ale învățării, insistând îndeosebi asupra impactului pe care le-au avut asupra procesului instructiv-educativ, psihicului și personalității umane. Derularea pe baze științifice a actului educațional nu se putea produce în afara cercetării psihologice, implicată nemijlocit în procesul instructiv-educativ propriu-zis. Numeroase investigații, în special cele privitoare la actul învățării, au luat un demaraj fără precedent după
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
reprezentative dintre aceste teorii ale învățării, insistând îndeosebi asupra impactului pe care le-au avut asupra procesului instructiv-educativ, psihicului și personalității umane. Derularea pe baze științifice a actului educațional nu se putea produce în afara cercetării psihologice, implicată nemijlocit în procesul instructiv-educativ propriu-zis. Numeroase investigații, în special cele privitoare la actul învățării, au luat un demaraj fără precedent după anii '50 ai secolului trecut, cercetări ce aveau să deschidă o nouă perspectivă practicii instructiv-educative. Necesitatea perfecționării actului didactic a scos în evidență
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]