30,710 matches
-
de fapt, violatorul se asemăna mai mult cu o iguană decît cu o ființă omnească. Acela trebuia să fie, prin urmare, Oberlus, regele Insulei Hood, și din ceea ce știa despre arhipelag, Hood era cea mai meridională dintre insulele sale, o insulă atît de mică și de izolată, Încît nici măcar nu ajunsese să facă parte din planurile de exploatare ale lui Diego Ojeda. Închise ochii, Îndurerată, aducîndu-și aduse aminte de el, și o invadă expresia de surpriză și agonie cînd acesta Începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
i se dărui lui Ojeda, deși dorea s-o facă, ar fi avut chef de asta și aproape că avea și nevoie. Ar mai fi putut, de asemenea, să aibă răbdare Încă o noapte, așteptînd să ancoreze pe una dintre insulele mari unde se gîndea să se stabilească definitiv, dar, fără să știe din ce pricină ciudată, vechiul glas răgușit și autoritar părea să-i fi strigat, atunci cînd zărise plaja liniștită, că acolo și nicăieri În altă parte trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
dragoste cu vărul Roberto. Însă acum da, singură În peșteră, recunoștea timbrul acelui glas, care nu era, cum crezuse ea mereu, vocea care o Împingea spre libertate, ci aceea din pricina căreia se trezise Înlănțuită astfel, În inima celei mai pustii insule și În puterea celei mai respingătoare creaturi care existase vreodată. Sau poate era vorba despre o pedeapsă? Poate că cerului nu-i ajunsese cît se pedepsise ea singură pentru a fi disprețuit șansele de a fi fericită care-i fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
afla acolo, supusă În cele din urmă unui bărbat - era oare bărbat acea arătare? -, ținută În lanțuri, jignită, folosită și umilită cum nu aveau să fie niciodată verișoara ei, mama ei sau oricare altă femeie de pe lumea asta. Oberlus, regele Insulei Hood! Auzi un zgomot afară, băgă de seamă cum o umbră diformă și Încovoiată se proiecta pe pămîntul bătătorit din dreptul intrării și fu nevoită să strîngă din dinți ca să nu strige de spaimă cînd silueta lui se profilă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
și o cercetă cu o privire care părea că vrea să o hipnotizeze. — Cum te cheamă? Întrebă el, autoritar. — Carmen... Carmen de Ibarra. - Carmen de Ibarra, repetă el. Bine... De-acum Înainte nu mai ai nume. Ești singura femeie de pe insula asta și prin urmare nu ai nevoie de el... Și ascultă aici, fiindcă eu nu spun decît o singură dată ce am de spus, o avertiză. Aici eu poruncesc, cel care ascultă de mine trăiește, iar cel care nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Apoi Își pierdu din nou cunoștința, simțind pe trup contactul vîscos și respingător al acelei ființe diforme care căuta, pe deasupra, s-o mai și sărute cu nesaț pe gură. Era un rege În adevăratul Înțeles al cuvîntului, stăpîn peste o insulă, o femeie, cinci bărbați, două tunuri și un palat ascuns, inaccesibil. Era un rege În adevăratul Înțeles al cuvîntului, de vreme ce În urmă cu mai puțin de un an, poate doi, se hotărîse să Înfrunte lumea și această lume Începuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
prietenoase, a unui gest amabil sau a unui semn cît de mic de dreptate din partea celor care refuzau să accepte că nu era vinovat că se născuse diform. Și ani de zile Își Împărțise singurătatea cu fiarele sălbatice de pe o insulă ascuțită și stîncoasă. Iar acum, dintr-odată, descoperea că totul era simplu și că fusese de-ajuns să schimbe rolul de victimă cu acela de călău. Cruzimii trebuia să-i răspundă cu sadism, nedreptății, cu tiranie, iar biciului cu asasinate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de-ajuns să schimbe rolul de victimă cu acela de călău. Cruzimii trebuia să-i răspundă cu sadism, nedreptății, cu tiranie, iar biciului cu asasinate. Rezultatul era evident: din Iguana Oberlus, un harponier monstruos, fiul lui Scaraoțchi, devenise Oberlus, regele Insulei Hood și poate, Într-o zi, regele Arhipelagului Galápagos. Nu mai era nevoie să se scuze pentru aspectul și prezența lui, nici să-și petreacă nopțile treaz și aducîndu-i sacrificii Elegbei pentru a-i schimba trăsăturile. TÎrfa aceea de zeiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
din Dahomey, pentru că el, Oberlus, nu avea să mai ceară nimic nimănui. Nici măcar zeilor. Ceea ce dorea lua cu forța, iar pe cel care i se opunea Îl anihila. Și astfel, lumea Înțelegea. Lungit pe stînca lui, Își plimba luneta asupra insulei și Își zărea supușii, cu spinarea Încovoiată, muncind cu sîrg douăsprezece ore pe zi fără să scoată o vorbă sau să lase să le scape vreo tînguire. Disciplinați și supuși, nu Îndrăzneau nici măcar să-și ridice capul spre locul unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
comportamentul stăpînului său și, cu toate că nu avea nici acum Încredere și păstra distanța cuvenită, Încercînd să nu schimbe cu portughezul mai mult de cîteva cuvinte, ce reprezentau strictul necesar, era totuși „ceva” nedefinit În atitudinea lui și În atmosfera de pe insulă În general care-l Însuflețea pe Gamboa. Chilianul Îl ura pe Oberlus și avea prin urmare mai mult chef decît pilotul să-l știe mort, dar nu se hotăra să aibă Încredere În el, nici să-l facă părtaș la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Îi era de-ajuns ca, odată sosit momentul, să stea În afara conflictului, fără să țină partea nimănui. Lăsă să mai treacă o săptămînă; Își dădu seama că Iguana continua să-și petreacă timpul mai mult În ascunzătoarea lui decît pe insulă și, Într-o după-amiază În care norii negri ce veneau dinspre vest prevesteau o zgomotoasă noapte de furtună, se hotărî să acționeze. Negura acoperise insula cu o jumătate de oră Înainte de căderea Întunericului și, odată cu primele umbre, o perdea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
seama că Iguana continua să-și petreacă timpul mai mult În ascunzătoarea lui decît pe insulă și, Într-o după-amiază În care norii negri ce veneau dinspre vest prevesteau o zgomotoasă noapte de furtună, se hotărî să acționeze. Negura acoperise insula cu o jumătate de oră Înainte de căderea Întunericului și, odată cu primele umbre, o perdea de apă, Însoțită de fulgere și tunete, se abătu asupra lui. Căderea Întunericului Îl surprinse așezat pe stînca pe care o alesese, ciocănind lanțul gros ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
a privi În jur, În așteptarea temutei și odioasei prezențe a răpitorului său. Apoi, cînd nu mai erau decît trei ceasuri pînă la ivirea zorilor, noaptea redeveni liniștită, iar el băgă de seamă, Îngrozit, că loviturile răsunau teribil În liniștea insulei, ale cărei stînci păreau să Întoarcă, sporite de sute de ori, miile de ecouri. Dar veriga de lanț părea acum extrem de slăbită și el știa că nu se poate opri. Își smulse pantalonii și Își Înveli mîinile cu zdrențe rupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
fîșii din piele, care-i prisoseau, pentru a-și lega rămășițele lanțurilor de călcîie, ca să nu zornăie și să nu-l deranjeze la mers, și se furișă În cele din urmă, tiptil, spre coasta dinspre apus, cea mai sălbatică de pe insulă. Bău pe săturate apă dintr-o băltoacă, umplu ochi o coajă mică de bostan, singurul obiect pe care Oberlus le Îngăduia să-l aibă, intră În mare și, croindu-și drum, cu apa pînă la brîu, Împiedicîndu-se și căzînd, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
detesta ideea de a trebui să-i cheme din nou pe sclavii lui, să le pună căluș, să-i ascundă și să petreacă apoi ceasuri nesfîrșite, preocupat de posibilitatea ca unul dintre intruși să descopere că În anumite zone ale insulei existau culturi, pomi fructiferi, depozite de apă și urme clare că acea stîncă aparent solitară era populată de ființe omenești. Cum cerul era senin spre linia orizontului, Îi urmări cu atenție pe supușii săi, care aveau obligația de a lucra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Înșfăcă hotărît maceta ascuțită și Începu să coboare pe deal În jos, speriind În trecerea sa coloniile de albatroși uriași. Cu băgare de seamă, atent la ambuscade și la orice alt tip de capcane, inspectă cu maximă atenție partea de insulă de unde lipsea Gamboa și descoperi stînca pe care o folosise pe post de nicovală, pietrele făcute fărîme și veriga spartă. Nu-i trebui mult să-și dea seama ce se Întîmplase. Dușmanul lui se bucura acum de o oarecare libertate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
fărîme și veriga spartă. Nu-i trebui mult să-și dea seama ce se Întîmplase. Dușmanul lui se bucura acum de o oarecare libertate de mișcare, poate chiar făcuse rost de o armă și se ascundea În vreun colț al insulei, gata să năvălească prin surprindere asupra lui. Era iarăși posibil, iar În asta consta poate cel mai mare risc, ca intenția portughezului să fie aceea de a rămîne ascuns pînă la sosirea unui vapor, arătîndu-se atunci și reușind, de data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
adevărat un spectacol frumos, dar Joăo Bautista de Gamboa y Costa nu se afla În situația de a-l aprecia și nu se ruga decît să dureze cît mai puțin cu putință și bezna să se abată cu repeziciune asupra insulei. De-acum În Întuneric, merse din nou de-a lungul malului, făcînd drumul invers, se trînti pe nisip și așteptă foarte liniștit, cu securea cît putea de strînsă În mîna lui tumefiată, atent la cea mai mică mișcare de pe insulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
insulei. De-acum În Întuneric, merse din nou de-a lungul malului, făcînd drumul invers, se trînti pe nisip și așteptă foarte liniștit, cu securea cît putea de strînsă În mîna lui tumefiată, atent la cea mai mică mișcare de pe insulă. Aproape o jumătate de oră mai tîrziu, Înaintă tîrÎndu-se centimetru cu centimetru, conștient că viața lui depindea de răbdare și de faptul că timpul era singurul lucru În favoarea lui În lupta pe care o Începuse. O fregată dădu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cînd se Întorcea la refugiul unde reuși spre amiază, cînd fluxul Începuse să se retragă, să doarmă pe săturate pentru prima oară În patruzeci și opt de ore. În cea de-a opta zi, Oberlus Începu să se enerveze. Verificase insula pas cu pas, fără să uite nici o peșteră, nici cea mai mică pădurice de cactuși, nici o rîpă și nici un cotlon, și nu numai că nu-l găsise pe fugar, dar nici măcar nu descoperise o urmă a trecerii lui pe-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ascuns, la pîndă, așteptînd să obosească să-l mai caute și să renunțe, pentru a-și Începe atunci jocul În sens invers și a se transforma din vînat În vînător. După ce verifică toate ascunzătorile naturale pe care i le oferea insula, nu mai rămînea, după cît se vedea, nici o altă posibilitate decît aceea de a se fi Îngropat În nisipul de pe plajă sau În zonele cultivate pe care le dezvoltaseră cu răbdare În micile văi de pe insulă. Cercetă prin urmare plajele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
care i le oferea insula, nu mai rămînea, după cît se vedea, nici o altă posibilitate decît aceea de a se fi Îngropat În nisipul de pe plajă sau În zonele cultivate pe care le dezvoltaseră cu răbdare În micile văi de pe insulă. Cercetă prin urmare plajele, Înfigîndu-și adînc În nisip harponul lung la fiecare jumătate de metru, și la fel procedă cu straturile de legume, distrugînd astfel culturile de salată verde, roșii, tutun și cartofi, dar afurisitul de pilot căpos refuza să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
-i facă ferfeniță stomacul. Încă agoniza cînd călăul lui Îl apucă de gleznă, Îl tîrÎ pînă la apă și Își Începu drumul de Întoarcere, trăgîndu-l după sine, ca pe o dovadă Însîngerată a indiscutabilei lui victorii. Normalitatea se reintraseră pe insulă, care Își recuperă ritmul de viață, cu singura excepție că acum, În centrul ei și atîrnînd de ceea ce fusese arborele mic de pe Río Branco, pilotul lui, Joăo Bautista de Gamboa y Costa, rămase luni Întregi expus În soare și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
stînca lui, să citească și să supravegheze, În timp ce supușii Își părăseau Închisoarea și Își reluau munca, aruncînd din cînd În cînd cîte o privire furișă către catargul de care atîrna ceea ce părea să se fi prechimbat În steagul se simboliza Insula Hood din Arhipelagul Galápagos sau al Insulelor Vrăjite, din Oceanul Pacific, exact pe linia Ecuatorului, la vreo șase sute de mile de continent și de civilizație. Aceea era o lume În care timpul părea să nu se grăbească deloc și, monotone, zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
În timp ce supușii Își părăseau Închisoarea și Își reluau munca, aruncînd din cînd În cînd cîte o privire furișă către catargul de care atîrna ceea ce părea să se fi prechimbat În steagul se simboliza Insula Hood din Arhipelagul Galápagos sau al Insulelor Vrăjite, din Oceanul Pacific, exact pe linia Ecuatorului, la vreo șase sute de mile de continent și de civilizație. Aceea era o lume În care timpul părea să nu se grăbească deloc și, monotone, zilele se scurgeau identice, una după alta, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]