3,937 matches
-
a sănătății. În tratatele chineze clasice, dao este considerat atât izvorul, cât și culmea tuturor cunoștințelor, care se bazează pe teoria yin și yang și a celor cinci elemente. Yin și yang Daoimul susține existența a două forțe primare care interacționează constant În univers. Una este principiul pozitiv, activ, masculin, yang, iar cealaltă e principiul negativ, pasiv, feminin, yin. Deși pare ciudat, nu există nici un conflict Între aceste două forțe opuse; dimpotrivă, ele sunt complementare. Astfel, bărbatul completează femeia, desăvârșind omenirea
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
opuse care creează Împreună o unitate perfectă este nelimitat. Astfel, Între oameni și univers este armonie atunci când toți urmează dao - Calea Firii. Pentru chinezii de demult, existența universului depindea, În primul rând, de jocul acestor două forțe sau principii care interacționează, yin și yang, fiecare reprezentând o constelație de atribute. Din combinarea și interacțiunea dintre yin și yang și cele cinci elemente apar nenumărate creații, printre care se numără cerul, pământul și oamenii. Yang este conceput ca principiul și simbolul cerului
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
omului este complementară și holistică, trinitatea spirit-minte-trup e altă piatră de temelie a sistemului chinez de Îngrijire naturală a sănătății, precum și a medicinei tradiționale chineze. Prin intermediul qi-ului, aceste trei aspecte ale vieții sunt reunite Într-o cochilie complexă, În care interacționează și se influențează reciproc. Astfel, nu numai starea fizică poate afecta fericirea cuiva; și starea mentală poate influența sănătatea fizică. Pentru ca trupul să funcționeze optim, mintea trebuie să-i ofere sprijinul adecvat. Într-adevăr, corpul este atât de legat de
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
este cafeina, sub forma ceaiului sau cafelei, care se pare că influențează absorbția calciului În organism. Savanții ne spun că oasele noastre trec permanent prin cicluri metabolice În care descompunerea produsă de celulele distrugătoare și sinteza produsă de celulele alimentatoare interacționează și se compensează reciproc. După vârsta de 30 de ani, viteza descompunerii o depășește pe cea a sintezei, ducând la pierderea de calciu din oase. Astfel, riscul de osteoporoză crește direct proporțional cu vârsta. Prevenire și tratare În primul rând
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
problematică vastă, pentru a acoperi viziuni diferite ale cadrelor didactice universitare asupra a ceea ce este necesar să cunoască viitorii specialiști educaționali care vor lucra cu adulții, dar și pentru a veni în întâmpinarea diversității nevoilor de informare ale practicienilor care interacționează cu adulții în diferite sectoare ale educației pentru adulți și la diferite paliere (formator, manager, consilier, decident educațional etc.). În plus, problematica domeniului educației pentru adulți este una foarte diversă și complexă, imposibil de cuprins într-un singur volum. Cartea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
noile medii de învățare se plasează tot mai mult în afara instituțiilor educaționale, care pierd monopolul (de exemplu, locul de muncă, mediul virtual etc.); • tehnologiile de informare și comunicare facilitează globalismul informațional, comprimarea timpului și a spațiului; • se comunică și se interacționează/cooperează tot mai mult în rețele, parteneriatele instituționale fiind facilitate de tehnologiile de informare și comunicare, dar impuse și de necesitatea de a conjuga eforturile, de a face schimburi de experiențe pentru a ține pasul cu noul, pentru a face
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și în învățarea aferentă. Aceste competențe mai largi pot fi subdivizate în opt categorii: - comunicarea în limba maternă - abilitatea de a exprima și interpreta gânduri, sentimente, fapte, idei, în formă orală și scrisă (ascultare, vorbire, citire, scriere) și de a interacționa lingvistic în mod adecvat în diferite contexte sociale (laserviciu, acasă, în timpul liber etc.); - comunicarea într-o limbă străină are aceleași patru dimensiuni ca și comunicarea în limba maternă (ascultare, vorbire, citire, scriere), chiar dacă nu la același nivel de utilizare a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de contexte”; - civice și interpersonale - cuprind toate formele de comportament pe care individul trebuie să-l demonstreze pentru a participa eficient și constructiv la viața socială și pentru a rezolva conflicte, dacă este cazul. Deprinderile interpersonale sunt necesare pentru a interacționa direct sau în grup, atât în spațiu public, cât și în cel privat; - antreprenoriale - au o componentă pasivă și activă deopotrivă: cuprind atâtînclinația individului de a induce schimbări, cât și de a le accepta, adapta și sprijini pe cele venite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
caracteristici și învață în ritmuri și în stiluri diferite. Fiecare grup își formează o minicultură, ce are câteva caracteristici: fragilitatea, exclusivitatea și necesitatea. Rolul profesorului este determinant în cadrul grupului, putând contribui semnificativ la construirea unei viziuni comune în cadrul acestuia. Profesorul interacționează cu grupul, dar, în același timp, stabilește relații cufiecare individ în parte, care este o personalitate cu trăsături, interese, potențialități ce trebuie cunoscute și valorificate de facilitator în cadrul proceselor de predare-învățare. Cultura reprezintă totalitatea tiparelor comportamentale achiziționate și comunicate în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
abilități fizice, psihice și mentale; - Know-what, care se referă la cunoașterea faptelor, a fenomenelor și la cunoașterea informației; - Know-why, ce se referă la înțelegerea desfășurării fenomenelor; - Know-who, adică informația despre cine deține o anumită resursă; altfel spus,capacitatea de a interacționa cu persoanele deținătoare de informații (OECD, 1996). Desigur, parteneriatele și comunicarea în rețea se află în plin proces de expansiune. Ele sunt mereu „actualizate” conform schimbărilor și realităților sociale ale momentului, precum și în concordanță cu viitoarele nevoi ale „individului de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
problematică vastă, pentru a acoperi viziuni diferite ale cadrelor didactice universitare asupra a ceea ce este necesar să cunoască viitorii specialiști educaționali care vor lucra cu adulții, dar și pentru a veni în întâmpinarea diversității nevoilor de informare ale practicienilor care interacționează cu adulții în diferite sectoare ale educației pentru adulți și la diferite paliere (formator, manager, consilier, decident educațional etc.). În plus, problematica domeniului educației pentru adulți este una foarte diversă și complexă, imposibil de cuprins într-un singur volum. Cartea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
noile medii de învățare se plasează tot mai mult în afara instituțiilor educaționale, care pierd monopolul (de exemplu, locul de muncă, mediul virtual etc.); • tehnologiile de informare și comunicare facilitează globalismul informațional, comprimarea timpului și a spațiului; • se comunică și se interacționează/cooperează tot mai mult în rețele, parteneriatele instituționale fiind facilitate de tehnologiile de informare și comunicare, dar impuse și de necesitatea de a conjuga eforturile, de a face schimburi de experiențe pentru a ține pasul cu noul, pentru a face
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și în învățarea aferentă. Aceste competențe mai largi pot fi subdivizate în opt categorii: - comunicarea în limba maternă - abilitatea de a exprima și interpreta gânduri, sentimente, fapte, idei, în formă orală și scrisă (ascultare, vorbire, citire, scriere) și de a interacționa lingvistic în mod adecvat în diferite contexte sociale (laserviciu, acasă, în timpul liber etc.); - comunicarea într-o limbă străină are aceleași patru dimensiuni ca și comunicarea în limba maternă (ascultare, vorbire, citire, scriere), chiar dacă nu la același nivel de utilizare a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de contexte”; - civice și interpersonale - cuprind toate formele de comportament pe care individul trebuie să-l demonstreze pentru a participa eficient și constructiv la viața socială și pentru a rezolva conflicte, dacă este cazul. Deprinderile interpersonale sunt necesare pentru a interacționa direct sau în grup, atât în spațiu public, cât și în cel privat; - antreprenoriale - au o componentă pasivă și activă deopotrivă: cuprind atâtînclinația individului de a induce schimbări, cât și de a le accepta, adapta și sprijini pe cele venite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
caracteristici și învață în ritmuri și în stiluri diferite. Fiecare grup își formează o minicultură, ce are câteva caracteristici: fragilitatea, exclusivitatea și necesitatea. Rolul profesorului este determinant în cadrul grupului, putând contribui semnificativ la construirea unei viziuni comune în cadrul acestuia. Profesorul interacționează cu grupul, dar, în același timp, stabilește relații cufiecare individ în parte, care este o personalitate cu trăsături, interese, potențialități ce trebuie cunoscute și valorificate de facilitator în cadrul proceselor de predare-învățare. Cultura reprezintă totalitatea tiparelor comportamentale achiziționate și comunicate în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
abilități fizice, psihice și mentale; - Know-what, care se referă la cunoașterea faptelor, a fenomenelor și la cunoașterea informației; - Know-why, ce se referă la înțelegerea desfășurării fenomenelor; - Know-who, adică informația despre cine deține o anumită resursă; altfel spus,capacitatea de a interacționa cu persoanele deținătoare de informații (OECD, 1996). Desigur, parteneriatele și comunicarea în rețea se află în plin proces de expansiune. Ele sunt mereu „actualizate” conform schimbărilor și realităților sociale ale momentului, precum și în concordanță cu viitoarele nevoi ale „individului de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai ales, instituind acțiuni precise pentru a adapta strategiile educative la particularitățile situației didactice, evaluarea își îndeplinește scopul fundamental, care este nu de a parveni la anumite date, ci de a perfec ționa procesul educativ. Evaluarea implică trei componente care interacționează permanent între ele: * controlul (verificarea) - componenta care se referă la activitatea de constatare de către educator a cantității și calității cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor dobândite de elev până în momentul evaluării; * aprecierea - componenta care presupune evidențierea și estimarea gradului de pregătire a elevului
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
decidenților se pot opera departajări, În rândurile personajelor atât de diverse care contribuie la elaborarea deciziei, miniștri, diplomați, funcționari, potrivit unei sociologii a diplomației care să estimeze aportul tuturor elementelor componente. În fine, trebuie remarcat și faptul că nivelurile menționate interacționează reciproc, se suprapun și interferează. De cele mai multe ori, nu putem spune În ce măsură o prejudecată națională aparține opiniei curente, unui nivel elitar sau, pur și simplu, este comună acestora și Întregii societăți. Tocmai pentru a rezolva aceste probleme, unii cercetători au
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
chiar dacă nu consemnează, de obicei, mărturii directe ale țăranilor implicați, sunt totuși destul de aproape de universul mental al acestora. Ele sunt redactate mai ales de autorități, de preoți sau de ofițeri localnici, care cunosc bine punctul de vedere al sătenilor și interacționează frecvent cu aceștia. Izbucnirea revoluției În Imperiul Austriac, În martie 1848, a provocat o agitație politică și socială care s-a extins cu repeziciune și În Transilvania. Elitele au fost interesate Îndeosebi de aspectele politice, inclusiv cele de ordin național
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de supuși care gravitau în jurul Regelui Soare, intrigile picante au fost notate cu sârguință de către autorii oficiali și de cei anonimi. Ludovic al XIV-lea știa cât de importante sunt momentele de relaxare și clipele de răgaz. Atunci putea să interacționeze cu curtenii săi, să le urmărească comportamentul îndeaproape și să-i distragă de la eventuale jocuri politice de culise. Daca diminețile regelui erau ocupate cu probleme importante, după amiaza era momentul propice distracțiilor. Vânătoarea era sportul preferat al Burbonilor. Ludovic nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Arta de a te impune prin creativitate". Este adevărat că În multe situații oamenii simt inabilitatea de a se afirma, de a-și susține punctul de vedere, de a-și apăra drepturile, de a-și expune nemulțumirile etc. Atunci când copiii interacționează cu adulții, și În special cu adulți care au autoritate asupra lor există riscul de a fi dezaprobați pentru intervenția lor. În funcție de situație, această intervenție poate fi etichetată ca impolitețe, sfidare (Fontana D., 1988, p.289). Dar dacă vom considera
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și alte manifestări ale semenilor, au o minte deschisă, sunt adaptabili și flexibili. Aceștia pot prelua diferite comportamente de consum care le servesc scopului de autoprezentare, sunt mai deschiși la schimbare și atenți la impresia pe care o fac. Oamenii interacționează mediat, prin intermediul semnelor și simbolurilor - concepție articulată sub numele de „interacționalism simbolic”. După C. Stephan și W. Stephan (1950) există câteva postulate ale acestei orientări: a) pentru a Înțelege un comportament trebuie să-l plasăm În context și În planul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
câteva postulate ale acestei orientări: a) pentru a Înțelege un comportament trebuie să-l plasăm În context și În planul Înțelesului pe care evenimentul Îl are pentru individ; b) expresia „interacționalism simbolic” desemnează cele două fațete ale realității socioumane - oamenii interacționează pe baza simbolurilor și aceste simboluri Își au originea În interacțiuni; c) oamenii nu vehiculează mecanic simbolurile ci le interpretează și adaptează la schimbările survenite; d) interacționalismul simbolic postulează că individul și socialul se află În interdependență. Școala dramaturgică, subordonată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ideal În stadiile timpurii ale interacțiunii cu un grup de referință, chiar dacă grupul de referință este cel primar (de ex. familia) sau secundar (de ex. colegii de la serviciu), alegerile și deciziile sunt canalizate prin sistemul social existent. Atunci când un individ interacționează cu un grup de referință, primește feedback de la membrii grupului de referință (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Direcționarea interioară . Dacă feedbackul este pozitiv si necondiționat, individul va internaliza trăsăturile, competențele și valorile care sunt importante pentru grupul de referință. În acest
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
și dobândire a identității pentru a defini sinele în diverse grupuri de referință. Prin dobândirea identității este descris procesul prin care individul împlinește așteptările de bază ale grupului de referință pentru a îndeplini un anumit rol. Pe măsură ce individul începe să interacționeze cu membrii din grupul de referință prin prisma unei identități specifice, identitatea globală furnizează elementele necesare pentru acea identitate. Iar pe măsură ce un individ rămâne într o identitate specifică și primește feedback pozitiv din partea membrilor grupului , această identitate începe să furnizeze
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]