6,119 matches
-
sau fraze se vorbește de „verbigerație”. 11) Manierismul reprezintă o serie de simptome motorii disparate care au comun caracterul unei impresii exterioare că „bolnavul este manierat” în gesturi, mimică etc. 12) Ecopraxia constă în repetarea identică de către bolnav prin imitarea interlocutorului său asemenea unui ecou, a gesturilor, acțiunilor (ecopraxie), mimicii (ecomimie), limbajului (ecolalie), scrierii (ecografie). Tulburările de voință Voința, proces psihic apropiat de activitatea motorie, dar și de caracter, desemnează formele de motricitate plasate sub controlul sistemului vieții de relație, neavând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schizofrenie sub formă de grimase, manierisme sau stereotipii; - mimica din cursul simulării unor afecțiuni psihice sau somatice; - mimica de tip histrionic-spectacular, pasională, convulsiv-cataleptică sau extatică din cursul isteriei; - economia și ecokinezia, ca forme de expresie care reproduc atitudinile și gesturile interlocutorilor bolnavilor psihici. 2) Tulburările de limbaj Limbajul este expresia conținutului gândirii prin intermediul simbolurilor verbale reprezentate prin cuvinte. Acestea reprezintă un sistem codificat de „semne verbale”, impersonale și universale, cu caracter exterior. Alături de limbajul verbal mai există și limbajul interior care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
călători, de a se deplasa dintr-un loc în altul datorită unei instabilități constituționale de factură morbidă. Ecolalie: repetarea de către bolnav a cuvintelor și frazelor pronunțate de o altă persoană. Ecomimie: imitarea repetitivă de către un bolnav a expresiei mimice a interlocutorului său. Ecopraxie: imitarea de către bolnav a gesturilor unei persoane. Encoprezis: pierderea involuntară și inconștientă a materiilor fecale datorită unei reacții emoționale, în cursul somnului sau în stările de deteriorare psihică gravă (demențe, idioție etc.). Endogenie: concepție etiologică conform căreia bolile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau se crea o apropiere importantă, o anumită intimitate. Trebuie invocat în acest context și fenomenul cozii, ca un exemplu care poate aduce mai multă claritate. Schimburile de opinii erau destul de intense și confesiunile nu lipseau. Dar, în primul rând, interlocutorii nu erau tot timpul același. Intensitatea interacțiunilor interpersonale între necunoscuți era importantă, dar ea ține în mare măsură de natura umană și, poate, și de specificul național. Limitele la crearea de raporturi de apropiere erau importante. Frica de informatori impunea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un copil în brațe și unul în burtă”. Ajunsă în România, lucrează ca învățătoare în diferite sate din Oltenia, schimbând mereu locul de muncă de teama celor care o puteau pârî de unde vine, riscând astfel să ajungă înapoi. Un alt interlocutor, născut și acesta în Basarabia, evoca deportările în Siberia: „Satul forfotea de neliniște. Frații mamei, care nu se refugiaseră, au fost luați într-o seară, duși la marginea satului și închiși într-o studoală (magazie). La miezul nopții a venit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unde a fost mai bine. Mai ales când am început să lucrez la restaurant a fost mai bine. Aveam o funcție destul de mare. Luau alimente mai întâi cei cu funcții mari, apoi ceilalți, dacă mai rămânea ceva.” 10. Un alt interlocutor, inginer, persoană care a avut întreaga viață funcții de conducere, cu un discurs justificativ bine disimulat sub pălăria muncii și profesiunii („Se muncea serios pe vremea aceea, mă întreb acum de unde izvora atâta energie cu care construiam socialismul”), mărturisește cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
îndelete. Acum, după ani, mă întâlnesc cu copiii lor, care îmi mulțumesc, convinși că ar fi fost o greșeală dacă ar fi respectat hotărârea tatălui lor”. O altă formă de conservare a identității erau prieteniile, relațiile între prieteni. Mulți dintre interlocutori ne-au relatat despre prietenii durabile, colegi care i-au ajutat să reziste în situații dificile. O profesoară din Botoșani prezintă cu emoție întâlnirile cu fostele colege, înfățișează cu amănunte faptul că-și scriu scrisori lungi în care evocă relațiile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
număr orânduirile sociale, până la cinci. Oricât încercam să ocolesc, ajungeam tot acolo, la concluzia că socialismul este a cincea orânduire bazată pe exploatare. Despre ce este vorba? Regretatul profesor și critic de artă Radu Negru, prezent în emisiune, fiind un interlocutor cuceritor, avea obiceiul să vorbească fără punct. Fraza plină de paranteze devenea așa de interesantă, inclusiv prin construcție, încât era greu să știi exact dacă ceea ce spunea este în conformitate ori nu cu ceea ce ar dori alții să audă. Astfel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
spus. După dispariția cenzurii specializate a apărut cenzura internă, a instituției de care aparțineai. În context, emisiunile în direct erau cele care solicitau la maximum. Pericolul se multiplica. Bâlbele, o dată apărute, atrăgeau altele. Formulările neclare generau interpretări. Frica de „șopârlele” interlocutorului îndemna, și ea, la o pândă strașnică pentru a ghici - o clipă mai devreme - ce cuvânt se va rosti. Este suficient să amintim de arhitectul Nicolae Porumbescu, autor al Casei de Cultură din Suceava, al Centrului Civic din Satu Mare și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aspectelor vieții cotidiene în comunism a foștilor deținuți politici după eliberarea din detenție și a (2) strategiilor de adaptare a acestora la condițiile de viață. 2. Participanți și metodă Ca metodă de investigare, a fost utilizat interviul semidirectiv. În cadrul consemnului, interlocutorilor le-a fost precizată tema interviului, și anume, „viața cotidiană în perioada comunistă”, precum și scopul său, acela de a surprinde o imagine cât mai veridică a perioadei respective, a modului de viață și a problemelor cu care s-au confruntat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
educativ, pe baza cărora se pot formula strategii ameliorative sau predictive cu privire la actul învățării sau recuperării. Convorbirea reprezintă o conversație/discuție între cel puțin două persoane, prin intermediul căreia se pot obține informații despre motivele, aspirațiile, interesele, trăirile afective etc. ale interlocutorului. Marele avantaj al convorbirii constă în faptul că permite, într‑un timp relativ scurt, furnizarea unor informații numeroase, utile în înțelegerea motivelor interne ale conduitei și opiniilor subiecților intervievați, precum și în identificarea strategiilor cognitive ale atitudinii lor față de cei din
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sprijin și elevi; - convorbirea dintre managerul școlii și elevi; - convorbirea dintre părinți și copii/elevi; - convorbirea dintre profesor și asistenții sociali sau tutorii copiilor cu cerințe educative speciale etc. Reușita convorbirii depinde de gradul de sinceritate care se stabilește între interlocutori, iar valoarea informațiilor culese este asigurată de climatul de securitate și încredere în care se desfășoară discuția. Metoda biografică urmărește culegerea de informații cu privire la: a) mediul social de origine și condițiile materiale: - structura familiei; - condițiile materiale și de locuit; - părinții
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
La vârste mai mari, copiii sunt puși în situația de a face un efort suplimentar de menținere a atenției care îi ajută să compenseze lipsa de intensitate a sunetului perceput sau pentru a percepe mișcările de la nivelul buzelor și feței interlocutorului (labiolectura). Efectul tulburării de auz este diferit în funcție de: - vârsta la care a apărut tulburarea; - particularitățile psihice ale subiectului; - mediul în care trăiește subiectul; - atitudinea celor din jur. • O ureche cu auz normal poate suplini surditatea celeilalte. Din punct de vedere
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau slabei înțelegeri a vorbirii (în cazul deficienților de auz) sau rolului compensator al cuvântului în structurarea reprezentărilor (la deficienții de vedere), în ambele situații existând riscul reducerii relațiilor sociale, date fiind dificultățile de comunicare și înțelegere a mesajului între interlocutori. • În situațiile obișnuite de viață, fiecare persoană folosește un stil propriu de exprimare orală și scrisă, cu anumite particularități strâns legate de nivelul și gradul său de cultură. La persoanele cu tulburări de limbaj, chiar și atunci când posedă un nivel
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sociabilitate - o persoană care suferă de autism, de obicei, nu este prea interesată în a avea relații cu alții; se poate ca pesoana să nu răspundă cu plăcere la solicitările celor din jur și să nu își privească în ochi interlocutorul; un bolnav de autism petrece mult timp singur și nu depune prea mult efort în a‑și face prieteni (unii subiecți se izolează, refuzând să schimbe mediul în care trăiesc); c) simțuri diminuate sau prea dezvoltate - unii subiecți cu autism
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aceeași plasare în frază (expresie). • Comunicarea - primele obiective care trebuie atinse în această arie sunt: dobândirea înțelegerii cuvântului vorbit și formarea capacității de exprimare într‑o multitudine de activități de vorbire și ascultare, găsirea unui stil adecvat de răspuns în fața interlocutorului. Capacitățile expresive includ vorbirea, gesturile și expresiile faciale; capacitățile interactive includ contactul vizual și luarea cuvântului pe rând în conversații; capacitățile perceptive includ auzul și văzul, care pot fi limitate de deficiențele senzoriale. Când există un deficit cognitiv moderat/sever
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
intervențiile sale orale; spontaneitatea, strălucirea replicii, adresa directă a argumentului polemic, jocul dezinvolt cu paradoxul, limbajul, întotdeauna suplu, stăpânit cu grație, au făcut ca P. să fie privit ca un om ce nu se teme de duelul verbal, indiferent de interlocutor. Se adaugă meritele criticului care a susținut cu argumente solide arta unor grupări (bunăoară, Grupul de la Poiana Mărului) sau a unor pictori (Horia Bernea, Florin Mitroi ș.a.), puțin apreciată sau chiar atacată de comentatorii oficiali ai vremii. Andrei Pleșu, a
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
de salvare”. Versurile, citite ca un tot, dezvoltă o continuă interogație, dar eul liric rămâne fără răspuns. Întâia oară pentru că acel „tu” invocat devine din ce în ce mai abstract și mai îndepărtat, a doua oară deoarece responsabilitatea eșecului este așezată pe umerii unui interlocutor apropiat și vulnerabil care, scindat într-un „șir lung de încăperi/ ce nu mai vor, brusc, să comunice/ între ele”, nu oferă nici măcar șansa unui dialog interior. Deși uneori inegală, fiind în permanență în căutarea propriilor resurse, poezia are o
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
se întâlnește, în diferite locuri, cu amici, foști colegi, cunoscuți. De fiecare dată participă la un mod de viață nou: între ei se înfiripă conversații, se încing discuții. Subiectele sunt de toate felurile, dar ponderea o dețin cele politice. Unii interlocutori fuseseră, după 1989, în închisoare (ca și autorul însuși), dar nici unul nu dezvăluie ceva din această experiență, și, în genere, nu abordează chestiuni de actualitate concrete. Toți emit, în schimb, reflecții asupra situației de după prăbușirea comunismului. În aserțiunile lor critica
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
prin raportul cu alteritatea: Bernard din Falsificatorii de bani de Gide sau personajele lui Dostoievski) și trialogic (un „Eu” care se constituie în relație cu „Tu”, dar și cu „El”, o conștiință fluidă și complexă care se reflectă atât în interlocutor, cât și în posibilii martori: Anna Karenina sau eroii lui Slavici). Teoria e remarcabilă prin coerența fără cusur, prin acoperirea intensivă a domeniului și prin vastele aplicații pe care autorul ei le realizează sau, cel puțin, le presupune. Fără a
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
adaugă efectele pozitive ale unei abordări îndeobște situate în perspectivă interdisciplinară. Prima carte, Pactul cu diavolul. Șase zile cu Petru Dumitriu (1995), este un interviu amplu, care îi oferă lui P. ocazia de a-și pune în valoare calitățile de interlocutor atent și implicat în discuția pe care o dirijează cu abilitate. Reconstituirea unor evenimente din viața lui Petru Dumitriu duce la reliefarea unui punct de vedere nepătimaș asupra perioadei istorice pe care scriitorul a traversat-o nu fără accidente. Deși
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
traversat-o nu fără accidente. Deși subiectele dezbătute sunt încărcate de dramatism, cei doi nu devin nici o clipă patetici, iar luciditatea și, uneori, detașarea caracterizează acest discurs ambivalent. Trebuie remarcată și iscusința lui P. de a-și pune în dificultate interlocutorul, care uneori se eschivează, nu răspunde direct provocărilor. Textul nu e numai un interviu, ci o carte armonios construită, din care se deduc cu claritate și opiniile celui care întreabă. Fără îndoială, P. excelează în publicistică, fiind un observator și
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
un continuator al liniei narative pe care a ilustrat-o Pavel Dan, înaintașul care îi este consătean. Mai multe interviuri bine realizate, cu întrebări penetrante, iscoditoare, grupate în Exerciții la microfon (1996), caută să fixeze, în primul rând prin selectarea interlocutorilor, portretul unei epoci, în detaliile ei particulare. Pe de altă parte, din preocuparea pentru tradițiile culturale ale zonei natale se naște o lucrare precum Teodor Murășanu, un poet care-a trăit demult... (1998). SCRIERI: O fotografie veche, înrămată, pref. Radu
PODARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288858_a_290187]
-
chiens sont des candidats à l’humanité”, aparținând lui Jules Michelet), exprimă „o lirică «a câiniei»” (G. Călinescu), evocând câteva din momentele scurtei existențe a micului animal și durerea la dispariția prietenului patruped. Poetul procedează la antropomorfizarea câinelui, transformat în „interlocutor” tăcut, de fapt în rezonator al unor angoase, exaltări și gânduri proprii cu accente vitaliste, în simbol al ingenuității sufletești. G. Călinescu a opinat că punctul de plecare al ciclului de poeme ar fi fost poemul lui Ion Barbu despre
POGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288870_a_290199]
-
și în culegerea Fabule (1982), textele se adresează cu precădere tinerilor și mizează pe o morală care face apel la proverbe. Interesul cărții de interviuri Perimetru sentimental. Dialoguri cu scriitori olteni (1980), unde se urmărește cum se reflectă în opera interlocutorilor atitudinea față de ținutul natal, stă mai cu seamă în originalitatea unor răspunsuri care pun sub semnul îndoielii „tema” convorbirilor. Contrariantă este, de pildă, replica lui I. D. Sârbu: „Determinările regionale le consider bune în anecdote și în folclor.” De altfel, cele
POP-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288891_a_290220]