1,946 matches
-
în același timp un anumit grad de complicitate cu autoritățile politice sau/și mai ales cu oamenii care le întruchipau). Mare parte a reconstrucției memoriei comunismului în sânul Bisericii Ortodoxe Române s-a făcut pe un ton defensiv. Confruntați cu interpelările presei, cu acuzațiile venite din partea societății civile sau a altor confesiuni, cu organismele instituite de statul român care par să-și propună o răscolire a subteranelor memoriei, dar care, după cum comenta Alexandru Duțu în legătură cu diferitele reconstituiri ale istoriei Bizanțului, nu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
și să stea în așa fel, încît Cantacuzino să-l vadă drept în față, iar conlocutorul său să stea în dreptul lui, așa observatorul nu avea cum să-și dea seama dacă i se răspunde sau nu la saluturi și la interpelări. Da altfel, riscul nu era prea mare, într-o asemenea adunare, mai ales după ce s-a băut un păhărel mai multișor, toata lumea e dispusă să creadă că are o defecțiune de memorie decît să fie încurcat și stînjenit cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cele trei următoare cazuri: dacă aceasta s-a cuprins anume în contract; dacă lucrul vândut și predat produsce fructe sau alte venituri; dacă cumpărătorul a fost interpelat a plătit. În acest din urmă caz dobândă nu curge decât din momentul interpelării”. Conform cu articolul 43 Cod Comercial cumpărătorul este obligat să plătească dobânzi pentru toate cazurile de întârziere a preŃului. Dobândă este datorată de la data scadenŃei și până la plata preŃului vânzării. Dobândă pentru întârzierea plăŃii poate fi convenită prin contract sau poate
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
a adoptat cu entuziasm noul mediu de comunicare, pentru ca, la scurt timp, aceasta să nu-l valorifice îndeajuns în raport cu eficientă lui. Cei mai mulți dintre parlamentarii români conectați la mediul online postează, în special, comunicate de presă și, eventual, își fac publice interpelările parlamentare. Foarte puțini dintre ei, aproximativ 20%1, postează articole raportate la actualitatea politică. Politicienii au fost printre primii care și-au creat blog, însă nu toate blogurile au postări periodice, conectate la agenda politică a momentului. Din 470 de
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
cea de a face recurs la Curtea de Justiție. Parlamentul European dispune de mai multe mijloace de control asupra Comisiei: dreptul de a adresa întrebări, dreptul de învestitură a membrilor Comisie și posibilitatea de a adopta o moțiune de cenzură. Interpelarea face parte din puterile clasice ale unei adunări parlamentare. Deputații europeni au posibilitatea de a formula întrebări scrise și orale la adresa Comisie (și/sau a Consiliului). Aceste întrebări pot asigura mai multe funcții: de informare (asupra situației dintr-o anumită
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
le-au calificat ca fiind "xenofobe și discriminatorii". Deputații români se arată la fel de interesați de chestiunile de politică internațională, mai ales cele care privesc țările vecine României. Relațiile cu Republica Moldova, situația din Transnistria sau a canalului Bîstroe revin constant în interpelările formulate de deputații români de la Bruxelles. În sesiunile plenare, temele de intervenție ale deputaților români sunt mult mai largi. De la mondializare, la criza economică și pregătirea Consiliilor de miniștrii, se merge până la dezbateri privind pensiile, dialogul intercultural, situația femeilor în
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
Niculescu, Marian Zlotea și Flavian Călin Rus). Oficialii europeni nu s-au lăsat impresionați de această schimbare de ton. Ei s-au mulțumit să reamintească în câteva rânduri obligația ca România să mențină și să consolideze cadrul instituțional existent. O interpelare pe același subiect a fost prezentată și de deputatul PSD, Adrian Severin (22 septembrie 2008). Acesta nu numai că solicita un răspuns cu privire la atitudinea Comisiei Europene, dar interpela și Comisarul pentru extindere, Olli Rehn cu privire la o serie de declarații pe
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
solicita un răspuns cu privire la atitudinea Comisiei Europene, dar interpela și Comisarul pentru extindere, Olli Rehn cu privire la o serie de declarații pe care acesta le-ar fi făcut în cadrul unui seminar pe tema "Criminalitate și guvernanță: o provocare pentru Balcani". În interpelarea sa, deputatul român la Bruxelles menționează ca Olli Rehn s-ar fi "interesat public de soarta unui dosar al unui "fost Premier român" și că afirmațiile acestuia, preluate și de cotidiene internaționale, ar fi făcut multă vâlvă în România". Deputatul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
nu face decât să încurajeze libertinajul, iar familia să fie familie 2. Aceeași opinie o exprimă și Virgil Trofin, în aceeași ședință din 2 august 1966: „Problemele de familie să fie privite așa cum trebuie”. Acest imprecis „așa cum trebuie” este o interpelare a valorilor pe care, se presupune, membrii Comitetului Executiv, participanți la acea ședință, le împărtășesc, valori ale unui tradiționalism comunist. Nicolae Ceaușescu dă nota acestei orientări: Cum este posibil acest lucru șsă fie permise avorturile și divorțurileț, noi șPartidul Comunistț
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
amplă a studiului este dedicată unei analize cantitative și calitative a activității parlamentarelor în cadrul legislativului. Astfel, am avut în vedere atât propunerile legislative inițiate de acestea sau la a căror mediere au participat, cât și intervențiile în plen, întrebările și interpelările adresate guvernului. În finalul studiului, vom utiliza concluziile obținute în urma analizei pentru a elabora un set de recomandări. Interesele de gen ă de la teorie la practică În literatura feministă persistă în continuare o anumită controversă asupra definirii femeilor ca grup
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
respectiv Mihaela Mândrea-Muraru și Simona Marinescu. Ambele au avut proiecte de lege referitoare la combaterea și prevenirea violenței în familie, precum și intervenții legate de egalitatea de șanse și de aplicarea principiului nondiscriminării de gen. Mihaela Mândrea-Muraru a avut chiar o interpelare referitoare la acordarea avizului pentru funcționarea cabinetelor private de medicină de familie, prin discriminare referitoare la sex și vârstă. În cazul reprezentantelor Partidului Democrat în Parlament (trei în total), acestea au acordat un spațiu consistent reflectării intereselor de gen în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
alegeri. Cu toate acestea, Norica Nicolai și Monica Octavia Muscă au avut o activitate parlamentară considerabilă, prin care au compensat absența unor colege care să le susțină. Ambele se numără printre parlamentarele cu cele mai multe propuneri legislative, intervenții în plen și interpelări. În ce măsură însă această activitate a inclus și reprezentarea intereselor de gen? Mona Muscă a obținut o mediatizare intensă pentru propunerea legislativă care viza prevenirea și combaterea violenței în familie, chiar dacă în cele din urmă propunerea sa a fost clasată, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
ziua de 20 ianuarie. Este de prisos să spunem marea impresiune produsă de jocul artistului neîntrecut al Italiei. La Senat, Dimitrie Ghica (Beizade Mitică) interpelează guvernul în urma zvonurilor ce au început să circule cum că Rusia pretinde României Basarabia. Iată interpelarea anunțată în urma comunicării făcute în Camera Comunelor de către guvernul englez cum că, între condițiile de pace ale Rusiei este și „Independența României cu indemnitate teritorială suficientă“. „...Subsemnatul interpelez pe domnii miniștri: 1) A face cunoscut Senatului dacă a participat întru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
preliminare de pace]; 2) Dacă aceea condițiune este de natură a îngriji pe români și dacă guvernul ne poate asigura că integritatea teritoriului patriei noastre, așa cum există astăzi, are să fie respectată și menținută.“ La Cameră, profesorul Vasile Alexandrescu-Urechia face o interpelare la fel. Bineînțeles aceste interpelări ereau anunțate din inițiativa guvernu lui, care voia să silească pe ruși a-și da pe față jocul. în ziua de 20 ianuarie, după propunerea lui Mihail Kogălniceanu, susținută de Ion Brătianu, se ține o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
aceea condițiune este de natură a îngriji pe români și dacă guvernul ne poate asigura că integritatea teritoriului patriei noastre, așa cum există astăzi, are să fie respectată și menținută.“ La Cameră, profesorul Vasile Alexandrescu-Urechia face o interpelare la fel. Bineînțeles aceste interpelări ereau anunțate din inițiativa guvernu lui, care voia să silească pe ruși a-și da pe față jocul. în ziua de 20 ianuarie, după propunerea lui Mihail Kogălniceanu, susținută de Ion Brătianu, se ține o ședință secretă a Senatului, la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ar fi bunăvoința, este silit, de guvernul său și de voința armatei ca să nu facă României concesiuni pe această chestie. După trei zile de o mare și legitimă emoțiune Senatul, în ședința de la 26 ianuarie, după ce Dimitrie Ghica își dezvoltă interpelarea și îi răspunde ministrul de Externe Kogălniceanu, votează cu apel nominal, pe față și cu unanimitate de 46 voturi, următoarea moțiune semnată de Dimitrie Ghica, Dimitrie Sturdza și Vasile Boerescu. „Moțiune Ascultând explicările Ministerului în privința dispozițiunilor ce a arătat guvernul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
mare. Opoziția îndreaptă loviturile în contra cabinetului precedent Brătianu-Boerescu, iar liberalii, precum Gheorghe Chițu, N. Fleva și alții atacă pe Vasile Boerescu, acuzându-l că a primit instituirea Comisiunii mixte pe care, de altfel, o combătuse delegatul României în Comisiunea dunăreană. Interpelări sunt dezvoltate la Senat și Cameră, iar din dezbateri iese cam micșorat Vasile Boerescu. Ion Brătianu, simțindu-se atins de toate aceste împrejurări și mai ales de faptul că fratele său Dumitru - actualul președinte de Consiliu - nu a luat cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
bătrână. Această greșeală a apărut în l’Indépendance Roumaine cu data de 9/21 iunie 1881. Atacurile fățișe împotriva cabinetului Dumitru Brătianu încep. Mai ales Senatul îi este hotărât ostil. întâiul atacat este ministrul de Rezbel, generalul Slăniceanu. În urma unei interpelări a lui Petre Grădișteanu care-l acuza de nereguli la o licitațiune, Senatul votează moțiunea de blam cu 27 voturi contra 4. E drept că ministrul nu a tăgăduit faptele ce i s au imputat, a declarat numai că el
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Art. 47. Fiecare din Adunări are dreptul de anchetă. Art. 48. Adunările au dreptul de a amenda și de a despărți în mai multe părți articolele și amendamentele propuse. Art. 49. Fiecare membru al Adunărilor are dreptul a adresa miniștrilor interpelări. Art. 50. Oricine are dreptul a adresa petițiuni Adunărilor prin mijlocirea biuroului sau a unuia din membrii săi. Fiecare din Adunări are dreptul de a trămite miniștrilor petițiunile ce-i sunt adresate. Miniștrii sunt datori a da explicațiuni asupra coprinderii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
d-ni senatori, am primit o telegramă din partea onor. președinte al Camerei Deputaților. Dați-mi voie să v-o citesc: D-lui președinte al Senatului! Am onoarea și fericirea a-ți comunica următorul fapt, național: Astăzi Camera, în urmă unei interpelări, a proclamat pe Măria-Sa Regală de REGE AL ROMÂNIEI. Îndată după aclamare Camera a trecut în secțiuni pentru a transforma propunerea în proiect de lege, care se va vota îndată. Trăiască România! Trăiască Majestățile Lor Regele și Regina! Președinte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
întregii Apocalipse: „Iar tu să scrii tot ce ai văzut, ce se petrece acum și ce se va petrece după aceasta!” Interpretând din perspectiva ansamblului, obținem cele trei mari blocuri narative: 1. „ce ai văzut” - viziunea Fiului Omului și a interpelării divine (1,9-1,20); 2. „ce se petrece acum” - situația prezentă a Bisericii, simbolizată de cele șapte biserici din Asia Mică (cap. 2-4); 3. „ce se va petrece după aceasta” - tainele vremii viitoare dezvăluite profetului (4,1-22,5). Schema tripartită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
multă ușurință de arbitrul brașovean Kiuță fiindcă, dacă ar fi eliminați toți cei care protestează în timpul meciului, nu s-ar mai termina niciun meci. Conform celor auzite din tribună, se pare că pe sensibilul fluieraș brașovean l-ar fi oripilat interpelarea “”câți bani ai luat?”. Așadar, succes in extremis al gazdelor, lipsite de inspirație în multe momente, în timp ce oneștenilor le vine mănușă zicala “atunci când îți propui puțin, obții puțin”. În cazul de față, nimic. S.C. BACĂU: Satco - Dediu (46 Răduțoiu), Geamăn
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
aur al grâului.“) Adevărul este că, de regulă, autorul interviurilor este cel care dă tonul, încă de la prima întrebare pe care o adresează interlocutorului. Ce atitudine ar fi putut să adopte Ion Vlasiu pe parcursul unui interviu care începe cu următoarea interpelare: „Maestre Ion Vlasiu, când și unde s-a strecurat în ființa dvs. pentru prima oară lumina?“ În mod inevitabil, fie și numai din politețe, artistul a intrat în joc, răspunzând: „Zorii s au lăsat peste mine cândva, demult, la Lechința
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
comisia de expertizare a capacității de muncă... Așa că degeaba mai faceți gât, domnilor colegi! Și rog dați-mi permisiunea să continuăm chestiunea! Domnul deputat s-a făcut remarcat printr-o bogată activitate la sediu și în teritoriu, având numeroase intervenții, interpelări, inițiative, propuneri și nu a chiulit de la ședințele în plen și ale comisiei din care face parte și a votat de fiecare dată după cum i s-a cerut, potrivit intereselor majore ale partidului și ale țării. A fost un promotor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de toamnă s-au Înnămolit fără a câștiga cine știe ce teren, iar armatele epuizate sapă tranșee pentru iarnă și Își contabilizează pierderile. O jumătate de milion de soldați britanici morți, dispăruți și răniți de la Începutul războiului, a declarat primul-ministru, răspunzând unei interpelări În parlament. — Și tu ești unul din ei, Burgess, spune Minnie. Da, unul din cei norocoși, zice el aspru. Hrana, deși Încă neraționalizată, este scumpă și greu de găsit. Joan Anderson se plânge că nu știe cum are să facă budinca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]