2,195 matches
-
tronului doamnei, Bălașa și Smărandița se jucau cu lumânările aprinse, se înghionteau din când în când și râdeau chicotit una la alta, imitând-o pe Ancuța, cea proaspăt pețită. Glasurile bărbătești cântau susținut și, cu toată tonalitatea minoră, Prohodul așa interpretat părea un fel de imn de glorie absolută. „Primăvară dulce, Fiul Tău cel dulce...” Vodă oftă. Era fericit. Încă un an, încă un Paște. Era atent la fiecare cuvânt și se simțea mândru că, pe cheltuiala lui, se tipăriseră toate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
curtea cazărmii tocmai când colonelul dădea raportul generalului venit în inspecție, sau despre sergentul care urlase înfuriat unui soldat în timpul unei trageri de noapte să arunce cu arma după țintă, poate așa reușește să o nimerească. Adaptează tonul în funcție de personajul interpretat, spre hazul deosebit al Smarandei, care-l privește fericită, râzând cu poftă. La rândul ei, ea îi povestește despre îndeletnicirile ei zilnice ca soră voluntară de Cruce Roșie, descriindu-i momente comice, banale, sau situații tensionate cu final fericit. Brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
unei valkirii puteți fi extrem de convingătoare, mai ales dacă veți interpreta cu aceeași pasiune manifestată acum. Nu vă ascund, frumoasa noastră actriță Ilse Werner ar putea fi invidioasă pe forța coeficientului dumneavoastră artistic ce poate oferi un relief deosebit personajelor interpretate. Vă mulțumesc pentru amabila dumneavoastră propunere, dar nu cred că spiritul meu aventuros este atât de dezvoltat încât să merg la Berlin pentru a filma între două alarme. Nu trebuie crezute zvonurile care arată Berlinul în ruine. Glorioasa noastră Luftwaffe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
proiecțiile erotice se confundă cu erosul ficțiunii. Iubirea se textualizează păstrând, transfigurat, figura celei ce-a inspirat-o, respectând datele structurale ale celui ce-a imaginat totul. * * * Trăirile personajului, după cum ne-am dat seama, nu sunt reprezentate epic, ci numite, interpretate. Cu alte cuvinte, Adela nu este roman de analiză, ci unul eseistic, cu un caracter de glosă, de eseu hermeneutic epicizat. Naratorul însuși se recomandă, inexact, un analist: "Abuzul involuntar de analiză ă...î m-a aruncat într-o țesătură
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mișcări și cele proaspăt transmise de subconștiente în timpul călătoriilor astrale trebuie să le facă loc în prim plan. Ceea ce trebuie să facem este să ne echilibrăm perfect cele două emisfere cerebrale astfel încât ceea ce numim vise (transmisii fragmentare din astral, prost interpretate și procesate de creier) să se transforme într-o comunicare perfectă dintre subconștiente și conștiință (ceea ce noi înțelegem prin călătorie astrală). SUGESTII POZITIVE: „De fiecare dată când visez, sunt conștient că mă aflu într-un vis!” „De fiecare dată când
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
lingvistică sau culturală?“. O altă conferință prizată a fost cea pe tema „Poetul și moartea“, având ca punct de plecare un cunoscut lied și cvintet schubertian. Model și idee pentru festivaluri similare l-au constituit concertul-atelier pentru copii, cărora operele interpretate le-au fost explicate în deschidere, pe înțelesul lor, și atelierul pedagogic, la care au fost invitați elevi și profesori din diferite școli cu care muzicienii Cvartetului Sine Nomine au colaborat în cursul ultimilor doi ani, cu țelul declarat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
peste medie în clasă. Nu neapărat necesar. Da, uneori mediul economic și cul tural pot face posibil dezvoltarea potențialului. Caracteristici ale copiilor supradotați și/sau talentați Această listă de caracteristici (Barbe, Renzulli apud Jigău, M., 1994, pp. 358 - 361) trebuie interpretată mai degrabă ca un model posibil și nu ca un inventar exhaustiv de însușiri ale acestor copii. Puțini copii supradotați și/sau talentați au toate caracteristi cile sau comportamentele enumerate mai jos: Caracteristici generale ale copiilor supradotați și/sau ta
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
conținutul pare atât de firesc, încât forma care-i corespunde nu face decât să se plieze pe această conținere de realitate; ea devine astfel forma naturală a realității. Însă, în fond, această realitate nu este decât un „realism“, o realitate interpretată, văzută din afară și, până la urmă, tot o realitate de „text“. Când aceste vârste au dispărut, a dispărut și nevoia culturală a artistului de a demonstra mental o atitudine adoptată. Abia după desprinderea de condiția de obediență față de unul din
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
trăiește. Astfel, în moștenirea de tip iudeo creștin avem de-a face cu două moduri de interpretare a unui text, bazate amândouă pe cultura scrisă și pe înțelegerea unei lecturi care devine ea însăși text, susceptibil să fie din nou interpretat. Avem aici mai multe niveluri de reverberație, mai multe straturi de amplificare ale unui text, deci de ecoul „public“, de răsfrângerea pe care textul o capătă într-o comunitate de auditori. Aici, autoritatea de bază este dată de citarea textelor
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
cuvinte, minciuna are nevoie de ignoranța celorlalți și ea prinde, ca minciună, tocmai acolo unde ceilalți oameni sunt captivi ai propriei lor ignoranțe. Or, ceea ce împiedică propagarea supremă a minciunii este rezistența realității: împotrivirea lucrurilor concrete de a se lăsa interpretate oricum de discurs, de limbaj. Pentru om, vorbirea pare să fie elementul decisiv: ea ne face să știm ceea ce știm, ea orientează capacitatea noastră de adevăr, pentru că valoarea de adevăr pare să aparțină doar cuvintelor. Aici e capcana și pe
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
oricărei comunități. A purta vorba, a lansa zvonuri ține de activitatea omului ca animal vorbitor. Dacă omul n-ar vorbi, cine ar mai „purta“ vorbele? Este în destinul cuvântului să fie transmis și, odată cu această transmitere, să fie colportat, manevrat, interpretat și deformat. „Dacă n-ar fi, nu s-ar povesti“... Ce nu face omul de dragul poveștilor, și ce culoare ar mai avea viața fără bârfe? Omul are nevoie de acest aspect în care partea lui ordinară, chiar ceva mai adânc
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
reguli furnizat de instituții generează regularități de com portament (Ostrom, 2003, p. 90). Fiind concepte, instituțiile sunt greu de identificat și măsurat pentru că ele există în mintea oamenilor și, de cele mai multe ori, reprezintă cunoaștere implicită. Regulile sunt prescripții împărtășite și interpretate asemănător de către participanți despre ceea ce este necesar, interzis sau permis și sunt întărite de o manieră previzibilă în situații particulare de către agenți responsabili cu monitorizarea comportamentului și impunerea de sancțiuni. Normele sunt prescripții împărtășite care tind să fie întărite chiar
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
găsi o formă care să închege pe un plan derivat antinomii originare. Toată amploarea culturii germane derivă din această incapacitate, din această disproporție care închide în sine un tragic impresionant. Arhibanala distincție între dinamismul germanic și statismul francez nu trebuie interpretată ca o degenerare franceză și o exuberanță germanică, ci ca o diferență de tensiune. Francezii sînt vii fără să depășească formele care îmbracă viața; nemții nu pot fi vii decât prin lipsa de formă, prin elementar și primordial. Și izbucnirea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ele, ce naște pasiunea de transfigurare a lumii acesteia. Românul este consecvent numai în luciditatea față de condiția românească. El știe că nici unul dintre semenii lui naționali nu este entuziasmat de soarta lui de român. Și atunci, începe mărturisirea deficiențelor proprii, interpretate și scuzate prin viciile substanțiale ale României. Nici un român nu se simte personal vinovat. Toate ratările și golurile și le explică prin vidurile României, dezertând astfel de la responsabilitatea individuală. Este drept că schimbarea la față a țării nu se poate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sensul ei în lume. Toate elementele care vor trebui să-i alcătuiască viitorul constituie o sumă de categorii, constitutive marilor culturi. România va trebui să și le asimileze, să le integreze, să aparțină lor. Distanța lăuntrică de trecutul nostru trebuie interpretată în justa ei valoare. Noi nu spunem că strădaniile lui Ștefan cel Mare sau ale lui Mihai Viteazu sânt lipsite de importanță și de un anumit dramatism. Ele n-au depășit însă caracterul unei reacțiuni de existență și n-au
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
face cu mâna. Omuleții cafenii zâmbesc și fac semne cu mâna. Fac semne și cu steagul britanic, uitându-se la elefantul împodobit pentru parada de pe străzile orașului lor. Formația care merge în urma acestuia cântă Grenadierii englezi, ca pe un bocet interpretat nazal. Sir Wyndham tresare. Deși e de mult timp în India, n-o să se poată niciodată obișnui cu orchestrele nativilor. Străzile sunt pline. Oamenii stau așezați în rânduri pe acoperișuri. S-au urcat în marchize și stau cu picioarele atârnate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și „afirmații Barnum” pentru a lăsa impresia că au foarte multe lucruri în comun. Exemplul clasic pentru acest gen de afirmații era „Simt că ești adesea extrovertită, dar se întâmplă să ai și momente de timiditate”. Afirmația poate fi desigur interpretată ca semnul unei mari intimități, dar de fapt se aplică aproape oricărui om de pe planetă. Nici personajul de ficțiune John, nici Cheryl, nu aveau copii, dar amândoi aveau pisici, pasiune pentru tenis și părinți divorțați. Iată câte coincidențe! O potrivire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
că elevii acordă o mult mai mare atenție realizării artistice a tabloului, alegerii paletei coloristice, prim-planului și planului secund cu scopul de a emoționa și a transmite stări sufletești și sentimente. În cazul compozițiilor după tablou, mai dificil de interpretat devine acea parte care nu e vizibilă și anume, simbolistica personajelor, rolul culorii, jocul de umbre și lumini, intenția componistică. Se impune explicarea câtorva noțiuni absolut necesare înțelegerii oricărui tablou cum ar fi cea de prim-plan și cea de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
alias Sebastian, a avut șansa să poată asculta un festival ad-hoc Enescu, în cursul stagiunii 1936-’37. Cum vedea Flaminius evenimentul, figura maestrului român și prestația Filarmonicii bucureștene? Am ales câteva fragmente, uitate, din prima cronică la concertele dirijate sau interpretate atunci de Enescu: „... cele zece concerte pe care ni le oferă George Enescu, ne consolează în avans de întreaga mediocritate obișnuită a vieții noastre muzicale... Nu este numai o serie de concerte pe care ni le dă George Enescu. Este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
statusul de ziarist, devenind agent de vânzări sau propagandist. Manipulări pot să apară la nivelul contractului de comunicare specific genului discursiv prin încălcarea acestui contract implicit între membrii unui act socio-comunicațional. Spre exemplu, formula Așa să ne ajute Dumnezeu! este interpretată, într-o Biserică, ca un act de maximă comuniune între membrii comunității religioase și Dumnezeu. Aceeași formulă, dacă apare la sfârșitul unui discurs electoral poate fi chiar un instrument de manipulare, întrucât se încearcă preluarea în cadrul unei situații politice a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
mână și ieșiră împreună. - Știți, doamnă? Mă gândesc că a sosit momentul să-mi strâng lucrurile... Trebuie să pregătesc de îndată două căsătorii, nu una... Haideți să mă ajutați, vă rog! Mariana încerca să explice ceva, scuzându-se pentru rolul interpretat atât de bine, de altfel. Iuliana asculta, dar nu auzea nimic. I se făcuse dor de Eugen și dorea să plece cât mai repede. Dorea să-i povestească și lui și mamei Luiza, în amănunt, toate acele întâmplări pe care
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
că aceștia ne oferă semnificații personale profunde, amintiri și interpretări proprii, face, de asemenea, ca relatarea unei povestiri a vieții să fie o artă. Deoarece interviul de tip povestirea vieții este în primul rând un demers artistic, el ar trebui interpretat ca atare. Are propriile standarde de fidelitate și validitate, diferite de cele ale metodelor de cercetare cantitative, așa cu se arată în capitolul 4. Cercetarea calitativă (incluzând și interviurile de tip povestirea vieții) poate fi verificată după propriile criterii dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și a teme care conectează părțile și întregul. Astfel, rolul cercetătorului în considerarea unei perspective teoretice aplicată poveștii vieții ar consta în analizarea alternativă a părților și a întregului pentru a descoperi semnificația generală. Cele mai multe experiențe individuale sunt înțelese și interpretate pe măsură ce naratorul povestește în contextul a ceea ce se știe deja despre sine. Astfel, părțile povestirii sunt spuse, de regulă, într-o manieră ce le contopește cu întregul care le preexistă (Polkinghorne, 1995). Când aceste standarde sunt respectate, există numeroase abordări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
să refacă pe ecran Războiul de Independență din 1877 și a reușit să convingă pe un alt nebun, dar cu bani, Leon Popescu/Negrescu, să i se alăture. (Nae Caranfil îmi spunea într-un interviu din 2002 că pentru rolul interpretat acum de Ovidiu Niculescu l-a dorit inițial pe George Constantin, apoi pe Victor Rebengiuc și că pentru rolul lui Carol I n-a reușit să-l convingă pe Lucian Pintilie.) Mai mult decât un film Restul e tăcere este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
lui Zeliha i s-a făcut milă de el. Chiar i-a trecut prin cap să-l invite să o Însoțească pe balcon și să fumeze o țigară Împreună, fiindcă era sigură că fuma. Însă invitația ei putea fi greșit interpretată. O femeie nemăritată nu putea să facă astfel de invitații bărbaților Însurați, iar un bărbat Însurat trebuia să afișeze o atitudine ostilă față de o altă femeie atunci când se afla alături de soția lui. De ce era atât de greu să te Împrietenești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]