3,529 matches
-
integrează elementele în sistem, emite ipoteze și le verifică etc. Este normal ca mintea umană să interpreteze tot ce percepe și i se supune atenției. Ceea ce se întîmplă însă în această fază a cercetării este și o sumă a elementelor interpretative anterioare, dar este și ceva mai mult decît atît, pentru c. acum se procedează sistematic și complet, utilizîndu-se toate datele obținute prin investigație. Drumul în jos al interpretării Uneori, în interpretare, cercetarea este nevoită să facă și drumul în jos
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fenomen educațional. Numai prin intrepretare putem accede la identificarea motivației actelor de conduită și a cauzelor fenomenelor educaționale. Doar interpretînd putem stabili semnificația corectă a faptelor în funcție de contextul acestora, raportate la caracteristicile și structura fenomenelor investigate. Numai apelînd la demersul interpretativ avem acces la validarea faptelor acumulate în funcție de condițiile metodologice în care s-a desfășurat investigația respectivă, prilej cu care verificăm și metodologia cu care am operat. În sfîrșit, interpretarea singură este cea capabilă să transfere valoarea informațiilor acumulate - prin depistarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu care am operat. În sfîrșit, interpretarea singură este cea capabilă să transfere valoarea informațiilor acumulate - prin depistarea sensurilor și precizarea semnificațiilor - la un nivel superior simplei lor precizări sau purei prezentări dogmatice a faptelor. 4.2.5. Alte proceduri interpretative Există, desigur, și alte căi pe care le poate parcurge interpretarea: anumite metode de cercetare aplicate în cazuri individuale ce reunesc toate etapele investigative, cum ar fi metoda anchetei de asistență socială, o metodă cu puternice accente aplicative, și metoda
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de activitate încercînd transferul metodei dinspre psihologie către cercetarea educației. Autorii vorbeau și despre o matematică a calității care nu există încă, dar se întrevede prin evoluția recentă a informaticii și ar putea deveni un sprijin decisiv pentru această metodă interpretativă. Iată o temă ce ar putea seduce pe cineva talentat în metodologie și cu suficiente informații nu doar în științele antropologice, ci și în logică, matematică și informatică! 1.Pentru cei tentați să o utilizeze, trimit la excelenta monografie a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
întregului enunț, în timp ce în al doilea caz acesta este instituit retrospectiv, prin prezența adverbului concesiv; efectul opțiunii alternative nu este numai sintactic 15 (frază construită prin subordonare vs coordonare) , ci și (sau în primul rând) pragmatic: modificarea tipului de proces interpretativ la care este supus enunțul, pe parcursul transmiterii sale, de către alocutor (anticipând informația în curs de a fi primită pe baza celei deja achiziționate și adiționând-o pe prima, odată ce devine disponibilă, celei din urmă). 4.4.3. O problemă doar
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
5.2.2.3. Un grad superior de marcare comunicativă este prezentat de (22) - (28) infra, în care, datorită dificultății de a percepe ori de a reconstrui o opoziție între termenii conectați și, deci, a unei distanțe inferențiale considerabile, efortul interpretativ este mult sporit: (22) În prezent există o bază în județul Prahova cu 12 puncte din care se pot lansa rachete antigrindină pe raza județului, dar și în Buzău ("Cotidianul", 07.VII.2008) (23) Două noi invenții medicale promit să
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
a mai reușit decât alte două medalii, una de argint, prin S. I. la bârnă și una de bronz, prin aceeași gimnastă, la individual compus (JN, 2006). Monosemici, termenii se caracterizează prin absența unor eventuale conotații care să permită variabile interpretative. În competițiile de tenis se pot repera adjective calificative substantivizate 26: Rusoaica a câștigat cu o scurtă la fileu Acest jucător are un lung de linie imbatabil. Deși riscul confuziilor este mic în aceste situații, așa cum am arătat, termenii se
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
cu sintagma de „academism convins”, în aparență nelăsând câmpul deschis unor interpretări libere. Aceste titluri, listă de inventar, asociate manierei de interpretare, au putut induce privitorului și comentatorului un fel de „strat protector antiseptic” menit să nu tulbure puritatea gândirii interpretative, a realității văzute prin lupa și telescopul propriei personalități de însuși Stahi. El este, înainte de toate, un intuitiv. Selectând obiectele pentru a aranja naturile moarte, avea mai ales în grijă criteriile de proporționalitate ale acestora, raporturile dintre volume și părțile
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Putem spune că, indiferent de scopul urmărit de locutor prin cuvintele rostite, acestea au ca funcție de bază numirea unor lucruri, stări de lucruri, sentimente, atitudini ș.a. Exemplul de mai sus poate fi privit dintro perspectivă nouă din punct de vedere interpretativ. Prin el, locutorul nu dorește doar să se refere la un eveniment, stare de lucruri În care este implicat un anumit subiect. Din punct de vedere semantic, se pot identifica două componente distincte ale enunțului: prima, prin care locutorul descrie
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
act de comunicare, Malinowski se folosește, pe lângă conceptul operațional de context al situației, de o caracteristică/tendință specific umană, aceea de cooperare Între oameni . Unde Încadrăm această caracteristică? În ce tip de context? Cum este ea utilizată, concret, În demersul interpretativ? Comunicarea fatică nu este singura situație În care semnificația literală este diferită de ceea ce, În mod practic, Înțelege interlocutorul dintr-un enunț - dimpotrivă, aceasta pare să fie o caracteristică generală a comunicării interumane. Cum explicăm, În enunțul următor, faptul că
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Acest altceva, care nu-și are izvorul În semnificația cuvintelor care alcătuiesc propoziția enunțată, a fost numit implicatură conversațională (pentru a o deosebi de implicatura convențională care este derivată direct din semnificația cuvintelor). Pentru a explica un astfel de demers interpretativ de identificare a implicaturilor conversaționale, filosoful englez, pentru prima dată În istoria cercetării procesului de interpretare/Înțelegere a enunțurilor, pune la temelia acestui act, În mod explicit, un principiu extralingvistic, universal, de natură socială (legat de practica socială) pe care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
englez, pentru prima dată În istoria cercetării procesului de interpretare/Înțelegere a enunțurilor, pune la temelia acestui act, În mod explicit, un principiu extralingvistic, universal, de natură socială (legat de practica socială) pe care Îl numește principiul cooperării. Întregul demers interpretativ are ca punct de plecare, ca premisă fundamentală, faptul că, În procesul de comunicare, fiecare participant, urmărind să-și atingă anumite scopuri, acceptă să respecte, În mod tacit, anumite reguli: „Intervenția ta În conversație trebuie să fie conformă cu scopul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
asupra principalelor concepte utilizate În tratarea contextului extern (joc de limbaj, sign-situation, context of situation), observăm că stările de lucruri ca atare (realitățile ce corespund acestor concepte) nu au nici o importanță operațională, deoarece ele nu pot fi folosite În demersul interpretativ. Ceea ce se folosește este reprezentarea mentală a acestora, care nu este altceva decât urma lăsată În memorie de experiența anterioară a interpretului cu un anumit joc, Într-un anumit context of situation sau signsituation. Revenind asupra exemplelor analizate În subcap
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
decît atît, Însăși teoria lui Grice, esențialmente bazată pe inferență, a Încercat să fie interpretată prin prisma aceluiași model); a doua cauză pare să fi fost tendința celor care au acceptat modelul inferențial de a pune la baza explicării procesului interpretativ principii, maxime, legi, postulate care, În afară de faptul că nu aveau o Întemeiere argumentată, erau prea diverse și ofereau un mecanism complicat de descifrare a sensului unui enunț. Sperber și Wilson au construit teoria pertinenței pe baza, așa cum am precizat mai
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Moeschler, ideea exprimată de principiul pertinenței este aceea că „un act de comunicare (de exemplu, un enunț) trebuie să transmită o garanție de pertinență pentru ca astfel să putem explica de ce actul respectiv merită atenția interlocutorului și de ce produce un efect interpretativ. Interpretarea unui enunț nu va fi un act gratuit și se va obține , cu titlul de <<recompensă>>, beneficiul unor anumite efecte cognitive”<ref id=”129”>Moeschler și Reboul 1999, p. 83 referință </ref> . * pertinența enunțului este În funcție de capacitățile și preferințele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
locutorului. Receptarea intenției de comunicare nu se regăsește, explicit, În schema prezentată de Sperber și Wilson. Eu consider că este necesară delimitarea ei ca etapă deoarece, În funcție de identificarea sau nu a unei intenții comunicative, interpretul va continua sau nu demersul interpretativ al enunțului În cauză. Un alt fapt care o singularizează, În conversația față-În-față, În special, este acela, că În această fază incipientă, un rol foarte important este jucat de semnele non verbale, a căror semnificație contribuie În mod esențial la
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
construiește următoarea ipoteză Eu sunt Startul Concluzia, certă, maxim pertinentă În context, rezultată din procesarea acestor ipoteze, este evidentă: enunțul Îi este adresat lui, Startului. Un asemenea enunț, produs Într-o asemenea situație de comunicare, nu mai necesită continuarea procesului interpretativ. Identificarea intenției comunicative Înseamnă și recuperarea intenției informative a locutorului. Mesajul este direct, transparent conținut În semnificația lingvistică. Decodarea enunțului pentru a afla adresantul este suficientă și pentru recuperarea mesajului. Particularitățile situației reale În care are loc comunicarea elimină eventualitatea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În etapa de selectare a stimulului cel mai pertinent, În special atunci când adresantul nu este explicit menționat. În mod paradoxal, În pofida faptului că forma logică este suficient de clar definită și i se atribuie un rol fundamental În declanșarea procesului interpretativ, În ce privește forma concretă a formei logice lucrurile nu mai sunt atât de clare (nimic nefiresc, de altfel, având În vedere că este vorba de o abstracțiune mentală, neperceptibilă, poate inexistentă și inventată doar din nevoia de a introduce o verigă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
2. Reconstituirea explicitării Reamintesc că ceea ce eu prezint ca proces pe etape, liniar, cu desfășurare În timp este, de fapt, un proces simultan În care acționează module și submodule specializate care fac schimb de informații Între ele pe parcursul derulării procesului interpretativ. Astfel, ceea ce teoria pertinenței numește reconstituirea/ construirea explicitării nu Înseamnă, neapărat, o etapă ulterioară receptării intenției comunicative a locutorului. Așa cum am văzut În subcapitolul anterior, În procedura de identificare a intenției communicative a locutorului se realizează și decodarea propoziției enunțate
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și În această etapă a procesului de interpretare, forma logică - În faza ei de formă non-propozițională, incompletă semantic pare a nu fi de mare ajutor (sau nu este suficientă) În captarea semnificației literale a propoziției. Așadar, următoarea etapă a procesului interpretativ ar fi aceea de obținere a unei forme propoziționale complete, care să permită interpretului să construiască semnificația literală a propoziției enunțate. Această formă propozițională completă este denumită, În teoria pertinenței, explicitare. Cu alte cuvinte, o propoziție enunțată nu este - prin
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
evident, procesul ar putea continua pe alte direcții semantice În funcție de premisele implicitate pe care interpretul ar putea să le mai acceseze și de nivelul lor de pertinență. Analiza de mai sus generează următoarea Întrebare: Toți profesorii ar urma aceeași direcție interpretativă și ar ajunge la aceleași concluzii implicitate? Așa cum am precizat deja, În viziunea teoriei pertinenței, construirea contextului psihologic al unui individ este dependentă strict de capacitățile sale perceptive, raționale și mnemonice. Cum contextul În care se judecă ipotezele rezultate din
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
inferențiale total diferite de la un interpret la altul, În afara factorilor mai sus menționați? Ce anume a făcut ca profesorul În cauză să găsească pertinent acest traseu și nu altul? În ce etapă a procesului de interpretare se produce ramificarea traiectoriilor interpretative? Este lesne de observat că, primele două etape, de identificare a intenției comunicative a locutorului și de completare a formei logice (de construire a explicitării), nu depind decât de capacitățile și competențele generale ale interpreților mai sus menționate; În consecință
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nu depind decât de capacitățile și competențele generale ale interpreților mai sus menționate; În consecință, ele vor fi urmate de toți interpreții care Îndeplinesc aceste condiții. Altfel spus, toți acești interpreți vor obține aceeași semnificație lingvistică a enunțului. Separarea traseelor interpretative pare că se produce odată cu nevoia de construire a unor contexte pertinente În care trebuie interpretată semnificația lingvistică. În cazul analizat, semnificația lingvistică a enunțului produs de președinte va fi, pentru toți profesorii, Președintele afirmă că lucrează mai multe ore
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și, În consecință, nu poate produce decât o concluzie previzibilă. Putem afirma că interpretarea pornește de la o prejudecată pe care profesorul o are În raport cu președintele. La fel se petrec lucrurile În cazul celuilalt profesor, dar În sens opus. Demersul său interpretativ pornește de la o prejudecată generală de genul Președintele nu dorește altceva decât binele poporului său. Pe acest fundal, concluziile sunt, de asemenea, previzibile. Este prejudecata un factor util, pozitiv, sau unul perturbator, negativ (o povară) pentru actul de interpretare? Menționez
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
păcatul originar al gândirii” <ref id=”157”>Ibid., p. 210 referință </ref>. Schleiermacher a fost conștient atât de rolul cât și de pericolul jucat de prejudecăți În actul de interpretare / hermeneutic. Din această perspectivă, el identifică două tipuri de practică interpretativă/hermeneutică: una mai strictă și o a doua mai “libertină”; În primul caz, interpretul trebuie să fie conștient În permanență de prejudecățile sale hermeneutice pentru a contracara tendința de “a filtra discursul vorbit sau scris al altuia” prin propriul “format
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]