6,103 matches
-
pentru definirea unor componente din codul limbii Întrebuințate În text” (p. 7); e) funcția fatică, ce are În vedere potențarea legăturii dintre emițător și receptor; f) funcția poetică, ce se află la antipodul funcției referențiale și se referă la organizarea intrinsecă a unui text, care vizează cunoașterea poetică a lumii. Aceste șase funcții ale limbajului se Întrepătrund În actul de comunicare și cunoaștere a lumii. În funcție de predominanța uneia sau alteia, se cristalizează cele patru stiluri funcționale ale limbii. D. Irimia este
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
inițială mică (p. 67). Limba română are cinci semne ortografice: blancul sau pauza albă ( ), cratima (-), linia de pauză (-), bara oblică (/) și apostroful (’). Dintre acestea, numai blancul și apostroful nu sunt Întrebuințate și ca semne de punctuație. De aici rezultă legătura intrinsecă Între ortografie și punctuație. În cele ce urmează, vom lua În discuție cazurile cele mai frecvente de folosire a semnelor de punctuație, fără pretenția de a epuiza toate contextele, performanță pe care nu și-o propun nici măcar lucrările de specialitate
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
putea crea când dorim uitarea” (vol. II). Ce exemplu mai bun de imposibilitate de a uita, decât acela al lui Kant, pentru care, totuși, „moderația în afecțiuni și în pasiuni și stăpânirea de sine constituie o parte din însăși valoarea intrinsecă a persoanei” (1785/1967)? Or, filosoful, întristat de moartea lui Lampe, un servitor la care ținea, încerca să expulzeze această tristețe așezându-și în față o tăbliță pe care scrisese: „Adu-ți aminte să-l uiți pe Lampe”! Să evocăm
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Opinia lui Bachelard (1960), „mare visător de cuvinte”, după cum spune el însuși, este cu totul diferită. Deși admite că una dintre funcțiile reveriei este de a-l elibera pe subiectul care visează de greutățile vieții, el îi recunoaște o valoare intrinsecă: „Omul reveriei se scaldă în fericirea de a visa lumea, se scaldă în bunăstarea unei lumi fericite”. Gândindu-se probabil la acest tip de reverie, Lagache (1963a/1984) o consideră o dimensiune esențială a sufletului omenesc și afirmă că, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
acela de verificare, care frecvent se asociază cu activitatea de cunoaștere ce va permite manage mentului să coordoneze activitățile din cadrul organizației într-un mod cât mai economic și eficient. Controlul, din punct de vedere al misiunii sale, este o componentă intrinsecă a managementului, este și o activitate umană specifică, ce servește, atât conducerii, terților parteneri de afaceri, cât și autorităților publice și chiar populației. Controlul a evoluat și evoluează continuu prin apariția altor și altor tipologii de control datorită mediului în
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
pregăti controlul pe care îl va efectua postul de lucru următor; controlul ierarhic, exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate; controlul partenerial, care se realizează prin delegarea unor competențe între diferitele paliere de responsabilitate. Alături de aceste forme de control intern, atașate intrinsec activităților curente ale fiecărui post de lucru, managerul poate stabili și alte forme de control intern care intră în lanțul operațiilor, dar care presupun costuri suplimentare, având reguli procedurale distincte, fiind chiar structuri de sine stătătoare, spre exemplu: controlul de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
a sportivilor”. Având rol decisiv în prehensiune, afectarea tendoanele flexorilor produce scăderea funcționalității mâinii. Astfel, scopul reeducării este de protejare și recuperare a tendoanelor, de a diminua reziustentele interne, de a orienta procesul de cicatrizare a tendoanelor încercând favorizarea cicatrizării intrinseci în raport cu cicatrizarea extrinsecă. La pacienții tineri fracturile de ram ilio ischio-pubian sunt produse cu descărcare mare de energie, în cazuistica noastră, post politraumatism prin accident rutier. Dinamica evoluției procedeelor terapeutice utilizate în afecțiunile traumatice este menținută de continuarea apariției de
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A IIA. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii Clauza de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
locul emițătorului direct [...] Pe de o parte, locutorul este privat de proprietatea discursului său, iar pe de altă parte, el este creditat printr-un discurs care îl compromite (Mouillaud, Tetu, 2003, p. 156). Capitolul 5. DISCURSUL JURNALISTIC 5.1. Elemente intrinseci textului jurnalistic. Mijloace și tehnici de acroșaj Orice articol are propriile elemente de acroșaj, de atragere a atenției cititorului: de la titlu, chapeau și gestionarea paragrafelor, până la poziționarea în pagină, încadrările în chenar, ilustrație. Toate aceste elemente (intrinseci și extrinseci scriiturii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
5.1. Elemente intrinseci textului jurnalistic. Mijloace și tehnici de acroșaj Orice articol are propriile elemente de acroșaj, de atragere a atenției cititorului: de la titlu, chapeau și gestionarea paragrafelor, până la poziționarea în pagină, încadrările în chenar, ilustrație. Toate aceste elemente (intrinseci și extrinseci scriiturii) urmăresc același lucru: facilitarea lecturii, atenționarea cititorului, ierarhizarea și valorizarea informației. Prin felul în care este gestionată prima pagină (dar și restul), ziarul formează în ansamblul său un text integrator, care strigă, cerșește atenție, impune, te trage
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A II-A. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii Clauza
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
gândirii și limbajului. Prin limbajul oral sau scris se depășește datul concret, pentru a-l manevra dincolo de circumstanțele lui de emergență. Prin scriitură se realizează o virtualizare a memoriei, o prelungire a unor date dincolo de realitățile imediate de care erau intrinsec legate. În timp, omul a inventat destule tehnici de potențare a informației. Levy (1995, p. 71) conchide: Limbajele omului virtualizează timpul real, lucrurile materiale, evenimentele actuale și situațiile în desfășurare. Din dezintegrarea prezentului absolut se ivește, ca două fețe ale
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
autonomizării și democratizării, cadrul acesta se convertește într-un detonator al unei noi ere a învățării și formării. Această eră, departe de a da la o parte funcțiile superioare ale gândirii, le antrenează, le specifică, le subtilizează. Construită și legată intrinsec cândva de scriitură, gândirea se va lăsa condusă de incitări semio-tehnice mult mai complexe. Multimodalitatea prezentării cunoașterii, conectivitatea operativă, hipertextualitatea și glisajul necontenit spre ramificații multiple dau o nouă șansă spiritului uman, cu condiția să fie pregătit progresiv cu această
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
politice, culturale. Fiecare nouă informație produce o metamorfoză a spațiului valoric, o reorganizare a ansamblului, o nouă așezare culturală. Crearea de noi sisteme de comunicare instaurează un nou tip de cultură și de civilizație. Elementul valoric transmis de cultură este intrinsec legat de suport. Cultura orală, cultura scrisă și cea digitală sunt trei realități calibrate după legități diferite de întemeiere și transmisie. Într-o cultură orală, indivizii ce comunică între ei sunt în același areal și în același context al comunicării
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Managerial Conducerea vizează maximizarea caracterului educogen al mediului socio-cultural și disiparea inteligentă a cunoașterii. Tehnologic E-learning-ul oferă suportului tehnic o relevanță cu totul aparte; infrastructura de ordin hardware și software face posibil noul cadru de instruire. Pedagogic Dimensiunea pedagogică este intrinsecă edificiului e-learning și vizează rezolvarea unor probleme privind decelarea conținuturilor, stabilirea obiectivelor, proiectarea metodologică, organizarea situațiilor de învățare etc. Etic Considerațiile de ordin etic vizează stabilirea influențelor de ordin socio-politic, privind diversitatea culturală, particularitățile educaților, inegalitățile digitale etc. Profilul interfeței
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Însă profesorii și antrenorii asigură feedback-ul prin expresii ca : e a treia aruncare liberă pe care o ratezi. Răspunsul performerului este în mod sigur serios. Feedback-ul acesta ce apare normal sau natural , în legătură cu cunoașterea rezultatelor , este considerat feedback intrinsec în sport și influențează foarte mult procesul de învățare. Feedback-ul mărit (sporit) Cunoștințele asupra performanței nu sunt chiar atât de evidente. Profesorii de educație fizică și antrenorii trebuie să înceapă o analiză pentru a determina cauza rezultatului prost , nedorit
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
decât un domeniu limitat. A cunoaște cu adevărat și un alt domeniu, cere un susținut efort intelectual, care în unele situații poate depăși limita posibilităților umane. Pe de altă parte cooperarea între diferitele domenii ale științei este o realitate obiectivă intrinsecă. Activitatea sportivă este un domeniu relevant din acest punct de vedere, interdisciplinaritatea având rolul determinant în obținerea rezultatelor înalte. Cibernetica, informatica și teoria sistemelor au intrat -dar nu de foarte mult timpși în acest sector al activității umane, captând atenția
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
Este momentul când virtuțile comunicative ale obiectului estetic devin direct perceptibile. Momentul ordinii. Atras de operă, datorită sentimentului pozitiv pe care aceasta i l-a inspirat, receptorul se simte îndemnat să o examineze mai cu atenție și descoperă ordinea ei intrinsecă, logica elementelor ce o alcătuiesc, faptul că lumea în care a pătruns nu este un haos, ci un cosmos. Constatarea aceasta va alimenta la rândul ei plăcerea receptării, de unde concluzia lui Birkhoff că între măsura estetică M și ordinea O
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
soluțiilor strategice optime (euristica). De remarcat că, deși mulți au supraevaluat puterea predictivă a acestui cadru conceptual, autori precum Kahn au subliniat neîncetat limitele istorice și ontologice ale unor exerciții intelectuale de previziune: Chiar dacă n-ar exista accidente sau incertitudini intrinseci, În sens probabilistic, tot nu ar putea fi făcute predicții despre toate evenimentele. Chiar dacă ființele umane nu ar avea libertate de alegere, societățile umane tot ar fi complicate dincolo de puterea generalizării științifice. Nucleul atomic și codul genetic sunt mai puțin
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
românești, ca discipol entuziast al suprarealismului, a cărui estetică o recunoaște a-i fi structural proprie. Prin această afiliere el pășește în teritoriul literaturii europene, unde își găsește locul atât prin asocierile care pot fi făcute, cât și prin valoarea intrinsecă a operei. Dincolo de asemănările care fac posibilă alăturarea lui de F. Kafka sau, din alte motive, de R. Wasler și B. Schultz, mai importante sunt acele trăsături care îl înscriu, cronologic, între primii scriitori europeni de factură existențialistă. Idei, atitudini
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
ordonată deci în funcție de cronologia evenimentelor. Prinsă în dinamica multilaterală a procesului istoric, creația adună referiri explicative din toate straturile existențiale. Dacă perimetrele de ansamblu sunt hotărâte de dialectica temporală, în interiorul fiecărei epoci expunerea se centrează pe alte criterii metodologice. Specificitatea intrinsecă, bogăția literaturii, proporționalitatea funcțională și dispunerea elementelor constitutive, de fiecare dată altele, au împins spre planurile principale ale comentariului când domenii și probleme majore (Renașterea, barocul, iluminismul), când probleme și personalități (clasicism-romantism, generația deceniului al cincilea), când, în sfârșit, individualități
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
de N. I. Herescu, precizându-se că aici se exprimă motivul care a determinat editarea unei reviste adresate tineretului: „Clasicismul nu este o materie de predare oarecare, la liceu ca și la universitate. El nu este cultivat numai pentru ceea ce reprezintă intrinsec, ca știință, ci și pentru valoarea sa etică, estetică și pedagogică.” Așadar, se subliniază rolul formativ, modelator al culturii clasice. A. va reuși, într-adevăr, să fie la înălțimea acestui rol de-a lungul anilor de apariție. Prin studiile, eseurile
AUSONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285500_a_286829]
-
pe comportamentul observabil. Astfel, teoria comportamentală este clădită pe tradiția lui John Watson și se bazează pe teoriile propuse de I. Pavlov, Thorndike, Hall și B.F. Skinner (Strupp, 1971, p. 54). Conform terapiei comportamentale, conduita nevrotică, din punct de vedere intrinsec, nu este cu mult diferită de cea normală. Totuși, diferența este percepută la nivelul adaptării individului în societate. În cadrul terapiei comportamentale, accentul cade pe obiceiurile dezadaptative care sunt asimilate de individ pe parcursul vieții. Aceste obiceiuri iau naștere prin asocierea dintre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ei și să aibă un stil de viață mai sănătos. De obicei, oamenii au sentimente pozitive în legătură cu situația lor profesională dacă locul de muncă le oferă atât satisfacții extrinseci (cum ar fi un salariu și beneficii adecvate), cât și satisfacții intrinseci (cum ar fi interacțiuni sociale pozitive și oportunitatea de a fi creativ în munca lor). Oamenii trebuie încurajați să ia în considerare faptul că activitățile lor sunt puternic relaționate cu starea lor viitoare de sănătate. Conceptul de sănătate include implicit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de-a lungul anilor în „România literară”, „Contemporanul”. „Scânteia”, „Studii și cercetări de istoria artei” ș.a., în paginile cărora, criticul a susținut cronica dramatică, arătându-se preocupat mai cu seamă de coloratura ideologică a textului, dar și de valorile artistice intrinseci spectacolului de teatru. Rezultate notabile va înregistra, însă, ca istoric și teoretician al teatrului. Cunoașterea din interior a fenomenului îi va da, de altfel, prilejul de a-și etala calitățile de cercetător excelent informat, indiferent dacă își propune să recompună
ALTERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285311_a_286640]