2,710 matches
-
de exemplu aptitudinea de a merge, de a aduna ori a scădea. A doua obiecție privește neclaritatea a ceea ce înseamnă „cunoștințe intuitive”. Oamenii pot fi mai buni sau mai slabi la rezumate, dar se pot perfecționa: sugerează aceasta o facultate intuitivă? Aș fi înclinat să merg pe o abordare mult mai comportamentală și să argumentez că devenim mai buni la rezumarea intrigilor în mare parte pentru că, în lumea noastră, a face și a transmite intrigi ține de un talent apreciat. Prin
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
unde ar fi rezervat timp și spațiu pentru așa ceva? A reproduce cu exactitate ar fi privit ca ceva de neînțeles acolo sau, mai rău, ar fi taxat cu eticheta „povestitor lamentabil”. Astfel, simțim nevoia de a dezvolta ideea de „competență intuitivă’’ în ceea ce privește narațiunile. Este clar că oamenii, cu diversele lor înclinații culturale non-universale, pot și chiar devin experți în a crea și a înțelege rezumate narative. Adică, ei își dezvoltă un talent acceptat și confirmat de comunitate: a specifica cele mai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
se gîndește Evelina) ca fiind semnificativă din punct de vedere sentimental și cultural (cu, poate, o anumită rezonanță pentru Joyce și cititorii lui Joyce). Propp îi precede pe structuraliști în unele proceduri ale analizei, subliniate mai sus, dar rămîne foarte intuitiv în motivația unor similitudini sau diferențe. Este intuitiv, de exemplu, cînd afirmă că diverse personaje din povestiri diferite sînt creații diferite ale aceluiași rol abstract (nu a folosit niciodată un text ilustrativ cu informatori pentru a-și susține spusele); și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de vedere sentimental și cultural (cu, poate, o anumită rezonanță pentru Joyce și cititorii lui Joyce). Propp îi precede pe structuraliști în unele proceduri ale analizei, subliniate mai sus, dar rămîne foarte intuitiv în motivația unor similitudini sau diferențe. Este intuitiv, de exemplu, cînd afirmă că diverse personaje din povestiri diferite sînt creații diferite ale aceluiași rol abstract (nu a folosit niciodată un text ilustrativ cu informatori pentru a-și susține spusele); și caută acordul nostru intutiv pentru aceste teorii. Studiul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a dovezilor ce se acumulează pentru a justifica apelativul unei persoane: "atletică” sau "muzicală” sau "morbidă”. Dar, mai întîi, și schematic, voi menționa o abordare explicită "de la vîrf spre bază”, modelul de erou al lui Greimas (1966). Bazîndu-se pe schematizarea intuitivă, el rămîne valabil ca punct de pornire pentru o categorisire a personajelor. Greimas a pornit într-un mod asemănător, de la Propp care, așa cum am văzut, identifica șapte mari roluri narative jucate de personajele principale din basmele rusești, dar el a
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Hipermineralizare, tendință la scleroză, rezistență foarte mare la tuberculoză. Fluoricul este esențialmente instabil, cu gesturi și atitudini largi și dezordonate, cu impulsuri lipsite de continuitate. Este tipul dezechilibratului în gesturi, atitudine și activitate, fizică și psihică. Este totodată și tipul intuitivului, adesea iluminat, cu țâșniri geniale. Caractere morfofiziologice Individ cu oase dense, groase, deformate și prost juxtapuse, cu sistemul venos foarte dezvoltat și mai ales cu o foarte mare laxitate articulo-ligamentară. Pentru aceste motive, statica sa este instabilă și flexibilă, atitudinea
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de identificare; nimic nu ne spune de altfel că ele ar fi națională și industrială, nici măcar că sunt în număr de două; nimic nu exclude emergența unei alte revoluții. Ar fi deci o greșeală logică, o eroare, să adăugăm clivaje intuitive la paradigma lui Rokkan: nu transformăm un orologiu de precizie într-o mașină a lui Tinguely, aceasta fiind un privilegiu al artistului, nepotrivit discursului filozofic sau științific. În schimb, modelul poate fi dezvoltat respectându-i gramatica proprie prin adăugarea unei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
despre această chestiune și să propunem atribuirea anumitor partide unui versant sau altuia al celor două clivaje suplimentare generate de "revoluția internațională". Primul dintre aceste două clivaje pe care le propunem nu prezintă nimic din ceea ce au evidențiat unii analiști intuitivi; cel de-al doilea în schimb, permite observarea unor "liberali" care se opun patronatului sau "social democrați" care nu au nicio legătură cu mișcarea muncitorească. Modelul astfel construit introduce o a patra dihotomie în procesul structurării clivajelor și sociogenezei partidelor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
fanatism; este tipul primitiv de cunoaștere, împletită cu ignoranța; b) cunoașterea prin instruire, bazată pe o metodă matematică, rațională, eliberată de pasiuni, superstiții și fanatism, capabilă să formuleze idei clare și distincte; este un tip elaborat al cunoașterii; c) cunoașterea intuitivă, cu descoperiri și invenții, forme elaborate de ipoteze și previziune, eliberate de o mare parte din îndoieli. Acumularea cunoașterii și conștiinței intuitiv-deductive conduce, în sute de mii de ani, la dezvoltarea și apariția de noi arii în creierul uman. Modificările
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
cea adevărată sau noumenală putând fi atinsă partial prin rațiune. Cunoașterea fenomenală are componente impuse de sistemul de acțiune al creierului însuși, numite templates ("tipare"), care maschează cunoașterea noumenală. Cunoașterea rațională conține o categorie transcendentală, pe care Platon o numea intuitivă. Schopenhauer 23, spre deosebire de Kant, neagă raționalitatea cunoașterii ca metodă de a ne apropia de realitatea adevărată și o enunță ca unică posibilitate de a cunoaște simțurile. Descartes admite posibilitatea luptei contra imperfecțiunii prin înlocuirea îndoielii cu ajutorul raționalului cogito. În cazul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
bolnavi care cer să li se amputeze un membru sănătos, le compară cu sindromul membrului fantomă și scoate în evidență rolul neuronilor "în oglindă". El ajunge la concluzia că neuronii "în oglindă" sunt infrastructura umanizării omului și construiește un portret intuitiv al creierului. Tot lui îi aparține descrierea sinesteziei ca fenomen frecvent întâlnit la oameni. 38 Oliver Wolf Sacks (1933) neuropsihiatru anglo-american, profesor la Universitatea Columbia. Este autorul a numeroase best-sellere. Între ele se numără Awakenings și Musicophilia: Tales of Music
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
other Masters, Cambridge, Massachusetts, 1940 pp. 281-316. 5. John Keats, scrisoarea din 27 octombrie 1818 către Richard Wood-house, Letters (ediție îngrijită de M. B. Forman), ediția a IV-a, Oxford, 1952, pp. 226-227. Vezi W. J. Bate, Negative Capability: The Intuitive Approach in Keats, Cambridge, Massachusetts, 1939; T. S. Eliot, Tradition and the Individual Talent, în The Sacred Wood, Londra, 1920, pp. 42-53. 6. Brandes, op. cit., p. 425; H. Kingsmill, Matthew Arnold, Londra, 1928, pp. 147-149. 7. Ramon Fernandez, L'Autobiographic
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Dacă presupunem că verbul are trăsături interpretabile, consecința semantică este că în Fetele au cântat avem mai multe evenimente [a cântatt], câte unul pentru fiecare entitate din ansamblul desemnat de GD subiect. Acest lucru nu pare greșit, deoarece, într-adevăr, intuitiv putem spune că avem atâtea evenimente [a cântat] câte entități sunt cuprinse în ansamblul denotat de GD fetele. Totuși, o serie de contexte contrazic această analiză a trăsăturilor verbale interpretabile. Predicatele colective ar putea reprezenta o problemă pentru ipoteza că
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
am considerat că este cazul, denumirea originală din engleză și, mai rar, din franceză. Pentru numele rolurilor tematice, am folosit inițiala majusculă numai în situațiile în care este vorba clar de numele acestor roluri în teoria generativă, iar pentru conceptele intuitive (de tipul agent, pacient, cauză etc.) am folosit inițiala minusculă. Termenul Caz apare cu inițială majusculă când se referă la Cazul abstract, și cu minusculă, când se referă la cazul morfologic. În anumite situații, am folosit pătrate explicative, fie pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Mass. 113 W. Jacobsen, Transitivity in the Japanese Verbal System, Bloomington, Indiana University Linguistics Club. 114 W. Jacobsen, The Transitive Structure of Events in Japanese, Tokyo, Kurosio Publishers. 115 Există și opinii diferite: Zribi-Hertz (1987: 26) arată că, în mod intuitiv, se poate spune că în construcția tranzitivă și în cea intranzitivă apare același verb. 116 V. P. Nedyalkov, G. G. Silnitsky, "The Typology of Morphological and Lexical Causatives", în: K. Ferenc (ed.), Trends in Soviet Theoretical Linguistics, Dordrecht, Reidel, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cât de cât În acest hățiș al gândurilor, În această veritabilă și gravă dilemă, am luat și analizat până În detalii, cum fac de obicei când vreau să „Înțeleg” un lucru, În fața Mariei, ceea ce În psihologie poate fi numit „un exemplu intuitiv”: cazul lui Petru Dumitriu, care făcuse, Înainte de a „fugi”, un traseu oarecum similar cu al meu, minus, din partea mea, acele texte ticăloase, Drum fără pulbere etc., cu care se lansase, e drept, În faza cea mai dură a comunismului, a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu un cuvânt nepotrivit, „științific”, deoarece și știința la vârf, În toate timpurile și mai ales „azi”, odată cu fizica cuantică, ilustrată de spirite majore precum Schrödinger și Heisenberg sau Feynman, Își asumă la rându-i, pare-mi-se, și „cunoașterea intuitivă, irațională”. Avid și „gelos” de intuițiile anticilor, ale Grecilor În primul rând, Profeția a fost, mai ales În scrierile mele din ultimii ani, o noțiune pe care am citat-o adesea, ridiculizând formele caricaturale sub care omul face azi apel
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
viziune și mentalitate culturală!Ă, „perfecțiunea” În „arte și meserii”, dar și În etică a fost un „ideal” În sensul existenței unui „scop” dincolo de necesitățile curente, apt să urce omul pe acele piscuri atinse „odinioară”. Dar, Încă o dată, În „modelul intuitiv” pe care l-am citat mai sus - discuția, În tinerețe, cu Nichita despre ratare! -, pe mine, atunci și acum, m-a interesat mai puțin „perfecțiunea umană” În arte și morală, cât problema „individuației”, a „realizării”, În sensul nietzschenian: a găsirii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Își păstrează pentru mine „aerul ușor exotic”, deoarece la matematici am fost mereu mediocru. (Sau am avut profesori mediocri; cu o singură excepție, În ’53-’54, la Filozofie, un semestru, Mihai Neculce, care ne-a explicat, printr-o metodă „băbească”, intuitivă, edificiul matematicilor. Plecând de la ideea că axiomele, pe care se sprijină edificiul teoremelor, sunt „simple afirmații”, care nu pot fi demonstrate. „Trebuie să mă credeți pe cuvânt când afirm, Împreună cu Euclid, că: la o dreaptă dată se poate duce o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Nichita merita o demonstrație mai amplă (care, probabil, va veni). Și C.D. Zeletin e fixat în zarea transmodernismului, glorificat pentru poetica transparenței și simplitatea dificilă. De un interes special se bucură basarabeanul Victor Teleucă, la care exegetul descoperă un transmodernism intuitiv, un fenomen de latență (p. 246). Oricum, lirosofia lui Teleucă (termenul aparține lui M. Cimpoi) face din "cel mai nichitastănescian poet basarabean" o mare surpriză. Ultimul Teleucă, prin scrierile postume (Ninge la o margine de existență, 2002; Improvizația nisipului, sub
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
libertății individului. Dintr-o astfel de ședință, vorba lui Ștefan Apetrei, intri totdeauna bou și ieși vacă. Și încă una stearpă!" (1121). Lecturile din această perioadă sunt, mai ales, din literatura rusă (spre lauda și spre norocul său, tânărul este intuitiv și nu-și bate capul cu scriitorii de propagandă, ci merge direct la clasici: Tolstoi, Dostoievski, Turgheniev, chiar și Gogol), judecând personajele după conformitatea cu realitatea și nu cu un tipar uman preexistent (la arhetipuri TC va ajunge ceva mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de transplant. Oricum, După melci seducea prin magia descântecului. De partea cealaltă, poeziile ermetice, oricât de explicate vor fi fost ele în efervescentul nostru cin, produceau tot un efect magic, dar mai curând prin inaccesibilitate ideatică, făcând loc unei accesibilități intuitive perfecte, căci prea puțini dintre noi erau de formație științifică ori filozofi, oricât ar fi excelat ei în gândirea abstractă. O anumită neînțelegere a logicii textului, un anumit eșec în deslușirea raționalului inducea și el un efect incantatoriu, dincolo de care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al unuia dintre maeștrii săi, Wittgenstein) și grație unei profunde crize interioare (simptom cert al "complexului sfâșierii" coroborat cu "complexul lui Sisif"), a reușit un salt peste marile tendințe literare ale sfârșitului de veac XX (neotradiționalism, neomodernism, postmodernism), plasându-se intuitiv în transmodernism, care are ca suport ontologic atitudinea transdisciplinară". În contextul unui rol de piuliță într-un angrenaj social rigid, supus presiunii "totalitare" de "jos" și de "sus", trebuind să fie mereu atent și să manevreze între turbulența histrionică a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Marin Preda. Îl poți chiar bănui pe autor de impostură, dar vitalitatea delirului verbal nu-ți permite a fi nedrept cu acest stil" (p. 258). Îndeosebi afirmațiile din urmă, sunt niște semne concrete ale acelor "texte nevinovate... scrise mai mult intuitiv decât prin deducții și inducții", care au produs chiar unui critic de reală valoare impresia de filozofare gratuită, dar care totuși "nu-l recomandă nicidecum pe Victor Teleucă în postura fabricatorului de texte postmoderniste", deoarece textele lui Victor Teleucă au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
60" (p. 92), unul care "în mod normal, ar trebui să stea alături de Grigore Vieru" (p. 254), în fine un poet care "a reușit un salt peste marile tendințe literare ale sfârșitului de veac XX (tradiționalism, neomodernism, postmodernism), plasându-se intuitiv în transmodernism, care are ca suport ontologic atitudinea transdisciplinară" (p. 255). Altfel zis, e o carte extrem de utilă în opera de valorizare continuă a creației neordinare a lui Victor Teleucă. "Literatura și arta", nr. 21, 24 mai 2012 Emilian MARCU
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]