29,866 matches
-
o sancțiune procedurală, dar și ca o prezumție de desistare de la judecată. Cu alte cuvinte, perimarea are, astfel, atât caracter de sancțiune a neglijenței părții, cât și caracterul unei prezumții de desistare tacită, niciunul dintre acestea neregăsindu-se în ipoteza analizată. ... 53. Dimpotrivă, în cazul suspendării facultative clasice instanța nu este obligată să urmărească finalizarea celuilalt proces, care privește raporturi juridice între aceleași părți litigante, acestea din urmă fiind datoare să țină sub observație respectivul proces și să ceară în
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
fie actul de procedură trebuia să fie efectuat din oficiu, fie, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea sa nu a ajuns la instanța competentă sau, deși a ajuns, nu i se poate stabili termen pentru judecată. ... 56. Prima ipoteză, care prezintă relevanță în soluționarea sesizării de față, vizează situația în care dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni, fără ca partea să aibă vreo vină, întrucât cea care trebuia să efectueze actul de procedură era însăși
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
sesizării de față, vizează situația în care dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni, fără ca partea să aibă vreo vină, întrucât cea care trebuia să efectueze actul de procedură era însăși instanța de judecată. Or, în ipoteza analizată, în care suspendarea facultativă a judecății a fost dispusă de instanță, în scopul de a-i facilita soluționarea dosarului, procedura hotărârii prealabile nefiind edictată în sprijinul părților, ci pentru interpretarea unui anumit text de lege, este evident că după
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
prevederile art. 415 pct. 3 din același cod, să dispună reluarea judecării procesului tot din oficiu. ... 57. În consecință, în situația expusă este incident un caz de reluare a judecății cauzei suspendate din oficiu, iar sancțiunea perimării, chiar și în ipoteza împlinirii unui termen de 6 luni de la data pronunțării hotărârii CJUE, nu poate interveni. ... ... ... 58. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 514 din același cod, ... ÎNALTA CURTE
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
a unei hotărâri preliminare, ca urmare a solicitării unei alte instanțe naționale sau a unei instanțe dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, nu intervine perimarea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac, în ipoteza în care partea interesată nu solicită repunerea cauzei pe rol în termen de 6 luni de la data pronunțării hotărârii preliminare de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, instanța de judecată fiind obligată să dispună din oficiu reluarea judecării
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
vigoare privind sistemul public de pensii, pot beneficia de pensia de serviciu. ... 23. Curtea a observat că în succesiunea în timp a legislației în materia pensiei de serviciu pentru auditorii publici externi ai Curții de Conturi s-au creat diferite ipoteze prin care această categorie a beneficiat și beneficiază, după caz, de un asemenea sistem de pensii de serviciu, desigur cu îndeplinirea anumitor condiții stabilite prin normele legale de către legiuitor. Prin urmare, în ceea ce privește aspectele referitoare la persoanele
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
Se invocă cu referire la acest aspect Raportul ad-hoc al Greco cu privire la România din 23 martie 2018, regula 34, Avizul Comisiei de la Veneția nr. 924/2018, paragraful 82, și Raportul MCV din 22 octombrie 2019. Chiar dacă în ipoteza dată dosarul poate fi disjuns, nu există certitudinea că procurorul anume desemnat o va și dispune; dacă nu se dispune disjungerea, pot rezulta suspiciuni suplimentare față de mecanismul de preluare a unor dosare de la direcțiile specializate de parchet și
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
pe care legiuitorul o alege pentru ași realiza, în mod eficient, politica legislativă într-un anumit domeniu. ... 26. Nu pot fi reținute criticile privind încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție, întrucât normele criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași ipoteză juridică. Se reiterează jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului în privința principiului egalității. ... 27. În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta privind calitatea legii și securitatea juridică se
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
nr. 47/1992, astfel că aceasta este admisibilă (a se vedea, în acest sens, și Decizia Curții Constituționale nr. 67 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 13 martie 2018, paragraful 70 prima ipoteză). ... 52. În consecință, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. ... (2
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, pornește de la premisa înființări, în cadrul Ministerului Public, a unei secții specializate care are competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori. Or, ipoteza legii criticate este diferită față de cea avută în vedere de CJUE. Astfel, legea analizată nu înființează în cadrul Ministerului Public o secție specializată care să aibă competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori, ci
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
fac trimitere expresă la sintagma „în condițiile legii“. Totodată, rezultă că, în cauza de față, prevederile de drept european în interpretarea dată prin hotărârea CJUE nu pot fi folosite ca norme interpuse controlului de constituționalitate, întrucât respectiva interpretare nu vizează ipoteza reglementată prin legea criticată. Curtea subliniază că unica normă de referință în exercitarea controlului de constituționalitate este Constituția (a se vedea și Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
drepturilor fundamentale ale unei alte persoane sau dacă refuzul este strict necesar pentru apărarea unui interes public important, ca de exemplu, în cazurile în care accesul poate prejudicia o anchetă în curs sau poate afecta grav securitatea națională. Pentru această ipoteză, Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale a prevăzut la art. 7 alin. (4), dispoziție care nu a fost încă transpusă în legislația internă, că „Statele membre se asigură că, în conformitate cu dispozițiile dreptului intern, decizia
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
drepturile particularilor ce derivă din această legislație. Se susține însă că la nivel național nu există niciun remediu procedural prin care o dispoziție de drept european din domeniul dreptului penal substanțial să poată fi aplicată de către instanțele naționale, în ipoteza invocată în prezenta cauză. Se arată că, în prezent, cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și că apărarea făcută de autorul excepției în fața instanței supreme are
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
este obligat să pronunțe una dintre soluțiile pe care le prevede art. 16 din Codul de procedură penală. Se arată că sintagma „fapta nu este prevăzută de legea penală“, indiferent de metoda de interpretare aplicată, nu pare să prevadă și ipoteza în care fapta este prevăzută de legea penală națională, dar aceasta din urmă nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene. Pentru aceste motive, se susține că dispozițiile art. 16 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, nefiind în acord cu
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
conformă cu dreptul Uniunii Europene. Pentru aceste motive, se susține că dispozițiile art. 16 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, nefiind în acord cu prevederile art. 148 din Constituție, în măsura în care se interpretează că nu prevăd și ipoteza normei penale naționale care nu este în acord cu dispozițiile dreptului Uniunii Europene, întrucât, într-o interpretare contrară supremației dreptului european, respectiv drepturile particularilor derivate din dreptul Uniunii Europene, rămân doar afirmate în cadrul constituțional existent și în jurisprudență, fără
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
pe prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, cu această motivare. ... 5. Se conchide că prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care nu includ ipoteza în care legea penală, deși există formal, este neconformă cu dreptul Uniunii Europene. Se precizează că există ipoteze în care neconformitatea cu dreptul Uniunii Europene vizează un element de tipicitate din conținutul constitutiv al infracțiunii, situație în care instanța națională
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
conchide că prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care nu includ ipoteza în care legea penală, deși există formal, este neconformă cu dreptul Uniunii Europene. Se precizează că există ipoteze în care neconformitatea cu dreptul Uniunii Europene vizează un element de tipicitate din conținutul constitutiv al infracțiunii, situație în care instanța națională poate să constate că fapta nu este prevăzută de legea penală; este invocat exemplul piețelor reglementate de capital
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
problema analizei conținutului constitutiv al infracțiunii, întrucât norma, în ansamblul său, a fost adoptată în scopul maximizării veniturilor la bugetul de stat, iar nu pentru îndeplinirea obiectivului pe care îl afirmă restricțiile privind jocurile de noroc. Se conchide că, în ipoteza invocată în prezenta cauză, în virtutea autonomiei procedurale, statul ar trebui să poată pronunța o soluție de achitare, însă interpretarea dată în prezent dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală nu este una care să
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
penală, motiv pentru care se solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. ... 9. În replică, doamna avocat Manuela Gornoviceanu arată că, în situația invocată în prezenta cauză, instanța de judecată nu poate pronunța o soluție decât prin aplicarea uneia dintre ipotezele prevăzute la art. 16 din Codul de procedură penală, întrucât dreptul procesual penal nu prevede situațiile în care se dispune condamnarea, așa încât, per a contrario, în ipotezele opuse să poată fi dispusă soluția de achitare, ci prevede restrictiv situațiile
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
de judecată nu poate pronunța o soluție decât prin aplicarea uneia dintre ipotezele prevăzute la art. 16 din Codul de procedură penală, întrucât dreptul procesual penal nu prevede situațiile în care se dispune condamnarea, așa încât, per a contrario, în ipotezele opuse să poată fi dispusă soluția de achitare, ci prevede restrictiv situațiile în care se dispune soluția de achitare, printre acestea numărându-se și cea în care fapta nu este prevăzută de legea penală. Astfel, judecătorul poate să constate că
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
formulat prezenta obiecție de neconstituționalitate. Astfel, obiecția de neconstituționalitate a fost formulată în termen (a se vedea Decizia nr. 67 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 13 martie 2018, paragraful 70 ipoteza a doua), cu respectarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 și ale art. 77 alin. (1) din Constituție. ... 23. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
a supraveghea activitatea de urmărire penală și obligația acestuia de a efectua, în mod nemijlocit, activitatea de urmărire penală. ... 15. În aplicarea dispozițiilor legale anterior menționate au fost reglementate, în cuprinsul Codului de procedură penală, în mod distinct, cele două ipoteze mai sus arătate. Astfel, dispozițiile art. 56 alin. (1) din Codul de procedură penală prevăd că procurorul conduce și controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a poliției judiciare și a organelor de cercetare penală speciale, acestea fiind organele de urmărire
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
reglementat, în mod expres, cazurile în care procurorul este obligat să efectueze urmărirea penală, în mod direct și nemijlocit, prin realizarea actelor necesare în vederea soluționării acestei etape procesuale. Din interpretarea per a contrario a prevederilor legale ce reglementează aceste ipoteze rezultă că, în toate celelalte situații, actele de urmărire penală sunt efectuate de către poliția judiciară și de către organele de cercetare penală speciale, prevăzute de lege. De altfel, referitor la ipoteza obligativității efectuării urmăririi penale de către procuror, dispozițiile
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
a contrario a prevederilor legale ce reglementează aceste ipoteze rezultă că, în toate celelalte situații, actele de urmărire penală sunt efectuate de către poliția judiciară și de către organele de cercetare penală speciale, prevăzute de lege. De altfel, referitor la ipoteza obligativității efectuării urmăririi penale de către procuror, dispozițiile art. 324 alin. (3) din Codul de procedură penală prevăd că, în astfel de cazuri, acesta poate să delege, prin ordonanță, organelor de cercetare penală efectuarea unor acte de urmărire penală, din
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
din Constituție privind statul de drept. ... 21. De asemenea, referitor la pretinsa încălcare, prin prevederile art. 56 alin. (3) din Codul de procedură penală, a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, textul criticat reglementează cu claritate, precizie și previzibilitate ipotezele în care urmărirea penală este realizată de către procuror, fiind în acord cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 22. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 din Codul de procedură penală, Curtea reține că
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]