2,833 matches
-
mirare. Ei, felicitări, felicitări! Și, ridicându-se, se duse la prinț și-l îmbrățișă. După el, și ceilalți începură să se ridice, înghesuindu-se în jurul prințului. Chiar și cei retrași îndărătul draperiei începură să-și facă apariția în salon. Se iscă o rumoare de voci, exclamații, unii chiar cerură șampanie, începură înghesuiala și agitația. Pentru o clipă mai că nu uitară de Nastasia Filippovna și că aceasta era amfitrioana seratei. Însă încetul cu încetul, aproape toți deodată, își amintiră că prințul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de a doua zi, Nastasia Filippovna fugise, dispăruse și că, cică, apoi se descoperise, în sfârșit, că plecase la Moscova; așa că și în deplasarea lui Rogojin la Moscova începură să găsească o oarecare coincidență cu acest zvon. De asemenea, se iscară niște zvonuri și cu privire la Gavrila Ardalionovici Ivolghin, care, și el, era destul de cunoscut în cercul său. Dar acestuia i se întâmplă ceva care curând potoli, apoi chiar spulberă de tot toate vorbele urâte care se spuneau despre el: se îmbolnăvi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și reviste, însă întotdeauna era serviabil. De altminteri, se certase crunt de vreo două ori cu Lizaveta Prokofievna, îi declarase că e un despot feminin și că nu-i va mai călca piciorul în casa ei. Prima dată cearta se iscase pe marginea „problemei femeii“, iar a doua oară în privința anotimpului când e mai bine să prinzi cintezoi. Oricât ar părea de incredibil, a treia zi după ceartă, Lizaveta Prokofievna îl trimisese la el pe lacheu cu o scrisoare, rugându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
uitați că noi totuși pretindem, nu rugăm. Pretindem, nu rugăm!... Nepotul lui Lebedev, foarte înfierbântat, se opri. Pretindem, pretindem, pretindem, nu rugăm!... îngăimă Burdovski și roși ca racul. După cuvintele nepotului lui Lebedev urmă o agitație generală și chiar se iscă o rumoare, deși toți cei prezenți evitau să se amestece pe față în această chestiune, cu excepția lui Lebedev, care părea apucat de frisoane. (Ciudat lucru: Lebedev, care era probabil de partea prințului, parcă resimțea acum o anumită satisfacție de familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să remarcăm că se destupaseră sticle tot timpul), încheindu-și discursul prin pomenirea neașteptată a gustărilor, îi împăcă imediat pe toți adversarii săi. El însuși spunea că această încheiere a fost „o întoarcere ingenioasă, avocățească a lucrurilor“. Râsul vesel se iscă din nou, musafirii se înviorară; toți se ridicară de la masă ca să-și dezmorțească picioarele și să se plimbe pe terasă. Numai Keller rămăsese nemulțumit de discursul lui Lebedev și era extrem de surescitat: — Atacă civilizația, predică barbaria din veacul al doisprezecelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
este teribil de desfigurat din cauza loviturilor, este tumefiat, cu vânătăi îngrozitor de umflate și însângerate, ochii îi sunt deschiși, cu pupilele încrucișate; albul ochilor, mare, dezgolit, strălucește cu o reflexie moartă, sticloasă. Dar, ciudat, privind cadavrul acestui om chinuit, ți se iscă în suflet o întrebare specială și curioasă: dacă toți ucenicii lui au văzut un cadavru exact ca acesta (și negreșit trebuia să fie exact ca acesta), dacă l-au văzut viitorii apostoli importanți, l-au văzut femeile care au mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că la mijloc e una, iar țipetele se referă la alta. Ce-i drept, altădată el ar fi suportat, desigur, și ceva cu mult mai jignitor decât vestea despre absoluta inexistență a lui Kapiton Eropegov, ar fi țipat, ar fi iscat o întreagă istorie, și-ar fi ieșit din fire, dar în cele din urmă s-ar fi dus să se culce în camera lui de la catul de sus. Însă acum, din pricina extremei ciudățenii a inimii omenești, s-a întâmplat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ci doar dreptatea! „Dar canaliile și netrebnicii judecă altfel; în oraș, prin case, la reuniuni, în vile, la concerte, în bodegi, la mesele de biliard se discută numai și numai despre apropiatul eveniment. Am auzit că unii chiar vor să iște sub ferestre un charivari* și asta, ca să zic așa, chiar în prima noapte! Prințe, dacă aveți nevoie de pistolul unui om onest, sunt gata să trag vreo jumătate de duzină de focuri ca să-i fac să se răzgândească, înainte ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
seama. Am acoperit-o cu o mușama bună, americană, iar deasupra mușamalei am întins cearșaful și patru flacoane cu soluția lui Jdanov i le-am pus alături, destupate. Și acum sunt acolo. — Asta ca acolo... la Moscova? — Fiindcă, frate, se iscă duhoare. Iar ea parcă doarme... De dimineață, de cum s-o face lumină, ai să vezi. Ce-i cu tine, nici să te ridici nu te țin puterile? îl întrebă cu uimire timorată, văzând că prințul tremură atât de tare, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
război generalul avu a împlini o misiune și mai spinoasă, căci fu trimis ministru plenipotențiar la St Petersburg într-un moment în care relațiunile noastre diplomatice cu Imperiul țarilor nu erau nimic mai puțin decât normale, căci tocmai atunci se iscase conflictul așa numit al Arab-tabiei, care, din esces de zel din partea guvernului nostru, luase caracterul unei cestiuni de onoare militară {EminescuOpXII 111} pentru Rusia, și tot atunci țara luase în cestiunea cesiunii Basarabiei singura atitudine ce i se cuvenea, cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
face din ele pretextul speculațiunilor cu pierdere de vedere pe terenul politicei internaționale. Astfel mai multe organe maghiare au întreprins o campanie în contra României apropos de propaganda care s-ar fi făcând în Transilvania de pretinși irredentiști români, pentru a isca o mișcare în favoarea anexiunii acestei provincii la noul regat de pe Dunărea de Jos. Jurnalele în cestiune ar fi foarte încurcate, fără îndoială, daca li s-ar cere să sprijine cu probe acuzațiunile ce le ridică în contra României. Dar de asta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
memorabilul an 1848, împle mica minoritate de maghiari în Transilvania cu spaimă și îngijire și a introdus o dușmănie și oțărâre nenaturală între cele două rase, ar fi încetat demult dacă în Pesta nu s-ar da ascultare știrilor neroade iscate din când în când despre introducerea pe ascuns de arme din Țara Românească în Transilvania și despre pretinse încercări a unor agenți români de-a isca o insurecțiune pentru scuturarea jugului maghiar. Guvernul maghiar însă dă o serioasă atenție zgomotului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar fi încetat demult dacă în Pesta nu s-ar da ascultare știrilor neroade iscate din când în când despre introducerea pe ascuns de arme din Țara Românească în Transilvania și despre pretinse încercări a unor agenți români de-a isca o insurecțiune pentru scuturarea jugului maghiar. Guvernul maghiar însă dă o serioasă atenție zgomotului van al unor intriganți obscuri, cari în țara lor proprie nu au nici o însemnătate, precum și intrigilor unei partide din România compuse din patrioți sanguinici și din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca ale bisericii sunt, după ideea ziarului oficios, acelea cari privesc statul unguresc. La acestea nu ar fi de observat decât că învățăturile bisericii sunt foarte statornice, soarta statului unguresc însă cam nestatornică. Într-un conflict care s-ar putea isca vro odinioară între Casa habsburgică și statul unguresc, precum a fost cel de la 1848, legea răsăriteană prescrie să ții per fas et nefas cu împăratul. Cu această ocazie o mulțime de îndatoriri pe cari "orice cetățean cată să le respecte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și, la urma urmelor, cată să recunoaștem că, combătând preponderanța absolută a Austro-Ungariei pe țărmii Dunării, românii nu fac decât să exercite un drept indiscutabil, acela de - a - și apăra propriile lor interese, precum le pricep. Divergențele cari s-au iscat între România și Austria în cestiunea Dunării n-au desigur o importanță mai mare decât cele ce amenință a face să nu izbutească negociațiunile comerciale între Franța și Anglia. Posibilitatea unei rupturi pe terenul economic nu împiedecă pe organele cabinetului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acestor reglemente, cel puțin în apele române, nu are nimic exorbitant. N-ar fi tocmai logic ca o putere care nici nu este țărmureană în partea inferioară a fluviului să aibă vot precumpănitor pentru a dezlega cestiuni ce s-ar isca în apele române și se știe îndealtmintrelea că Austria a renunțat la această pretenție. În realitate guvernul român se arată îndestul de conciliant; nu este el acela care respinge fără discuție un aranjament care consacră principiul egalității puterilor țărmurene, un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aprinderea flacărilor de gaz deasupra scenei prin lumină electrică. Pentru ca să se aprinză mai iute, gazul se conduce cu mare presiune în tub. Poate că presiunea a fost prea tare, încît flacăra a depășit distanța precalculată; destul că aci s-a iscat focul și, fiind presiunea focului mare, flacăra s-a întins într-o clipă. Cortina nu s-a ridicat, dar nici cortina de sârmă nu se lăsase jos și nu se știe cauza de ce nu {EminescuOpXII 429} s-a făcut această
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cătră Europa și aceasta este împrejurarea care ne permite de-a privi fără aprechensiune urmările încordării actuale a raporturilor austro - române. Îndealtmintrelea repetăm că e foarte probabil ca să se stabilească acordul asupra uneia sau celeilalte din combinațiunile ce s-au iscat pentru a împăca pretențiunile Austro-Ungariei cu acele ale României, și anume asupra aceleia care consistă în delegarea unui membru al Comisiei Europene a Dunării ca să ia parte în Comisia Mixtă. Așadar nu de aceasta e vorba acum, căci abia în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari și le-a permis guvernul din București față cu Austro-Ungaria. Nu deprețiem însemnătatea espresiunilor d-lui Brătianu, dar credem că, oricât or fi accentuând valoarea amiciției Austro-Ungariei pentru România, nu vor contribui decât puțin sau deloc la înlăturarea diferenței iscate prin provocațiunile mesajului. Nu i se dă o satisfacere monarhiei noastre prin vorbele frumoase ale ministrului - prezident din România; ba, cercetate cu atenție și în amănunțime, ele fac chiar efectul că d. Brătianu voiește mai mult a ocoli satisfacțiunea decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
A doua lumină: „Făcătorul de poeme a fost perpetuu insul neștiutor de tulburarea pe care degetele lui o vânturau și adevărul s-a ivit întotdeauna aceluia ce nu se îngrijea de adevăr, nu-i căuta cu voință conturul, nu-i isca în preștiință flacăra”. Totul apare însă canalizat, în ultimă instanță, spre acea exaltare cvasi-mistică despre care vorbeam, sub semnul oricăreia poemul, scrisul în general devin un adevărat obiect de cult. Voronca vorbește atunci de religia înaltă și abstractă a scrisului
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
marasm, frustrări, tensiuni și tânjiri mocnite), cu un fel special și paradoxal de neosămănătorism, rezervele autorului față de ipostazele declasate ale urbanului fiind exprimate prin poezie modernistă. Producția lui V. nu se reduce însă la această tematică și la paradoxul - aparent - iscat de ilustrarea ei: sunt transfigurate, în decupaje ce au cuprinderi variabile, centre de focalizare tematică obișnuite în poezia modernistă: copiii, casa, locuirea, devenirea, nostalgia rădăcinilor ancestrale, interogația metafizică, contemplația existențială, deliberarea lăuntrică, celebrarea femeii și erotismul, abordat, în cele mai
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
rol spontan oferă foarte puține elemente dintre cele de mai sus. Rolurile sau situațiile sunt probabil bine definite, dar participanții sunt liberi să ducă jocul acolo unde doresc. Jocurile de rol nestructurate se dezvoltă spontan: apare o problemă, inevitabil se iscă un conflict între două sau mai multe persoane, câțiva studenți își asumă anumite roluri și interacțiunea începe. Obiectivul este soluționarea problemei. Dar rolurile pot fi jucate și pentru a exersa anumite tehnici (de exemplu, vânzarea unui produs sau purtarea unor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
negativ cel mai important este cel referitor la conținutul postat în bloguri, ce, nefiind cenzurat, poate fidemulte ori reprobabil, îndemnând chiar la acțiuni teroriste sau care promovează traficul de arme ori de persoane etc. Totuși, dincolo de polemicile pro sau contra iscate în jurul blogurilor, cu toții trebuie să recunoaștem potențialul lor în cadrul procesului educațional. Blogurile educaționale sau edublogurile (cum mai sunt denumite) reprezintă vocea on-line atât a tutorilor, cât și a cursanților sau a instituțiilor de învățământ. Tutorii pot folosi blogurile pentru a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rol spontan oferă foarte puține elemente dintre cele de mai sus. Rolurile sau situațiile sunt probabil bine definite, dar participanții sunt liberi să ducă jocul acolo unde doresc. Jocurile de rol nestructurate se dezvoltă spontan: apare o problemă, inevitabil se iscă un conflict între două sau mai multe persoane, câțiva studenți își asumă anumite roluri și interacțiunea începe. Obiectivul este soluționarea problemei. Dar rolurile pot fi jucate și pentru a exersa anumite tehnici (de exemplu, vânzarea unui produs sau purtarea unor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
negativ cel mai important este cel referitor la conținutul postat în bloguri, ce, nefiind cenzurat, poate fidemulte ori reprobabil, îndemnând chiar la acțiuni teroriste sau care promovează traficul de arme ori de persoane etc. Totuși, dincolo de polemicile pro sau contra iscate în jurul blogurilor, cu toții trebuie să recunoaștem potențialul lor în cadrul procesului educațional. Blogurile educaționale sau edublogurile (cum mai sunt denumite) reprezintă vocea on-line atât a tutorilor, cât și a cursanților sau a instituțiilor de învățământ. Tutorii pot folosi blogurile pentru a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]