3,057 matches
-
realizează o apologie a unei "noi "noi istorii"", mai exact a unei direcții de cercetare în studiile medievale dinspre antropologia politicului sau/și a puterii. Reconsideră critic conceptul de istorie politică, pe care îl comentează de altfel cu referire la istoriografia secolului XIX și propune o altă abordare, mai generoasă și mai dinamică (438-44). Recunoscând (din nou) că antropologiei i se datorează și una din primele perspective științifice din secolul XX asupra puterii − concept preluat apoi de sociologie, pe lângă științele politice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de transpunerea ei narativă în opera istoriografică. Scrierile despre trecutul comunității ne interesează aici ca principal obiect de analiză, în calitatea lor de reflex al unei conștiințe colective sau individuale, preocupate de procesele politice majore, sociale, spirituale (religioase) și culturale. Istoriografia reprezintă materializarea unei gândiri responsabile față de arhivarea trecutului comunității, dar și un model-grilă pentru fixarea în imaginarul colectiv a proiecțiilor identitare despre sine și despre alteritate, prin intermediul discursului instituțional și al unor narațiuni fondatoare (patrimoniul de memorie). Imaginarul medieval, în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fi aceasta. Discursul științific istoriografic din secolul XX a participat el însuși în ce privește metodologiile și perspectiva filosofică asupra trecutului la experiența epistemologică a modernității; a oglindit dilemele socio-politice ale societății, precum și mutațiile valorice survenite la nivel ontologic în psihicul colectiv. Istoriografia, renunțând la a mai citi trecutul prin grila ideologică a "istoriei politice", a devenit o știință complexă și a intrat în cele din urmă într-un dialog interdisciplinar creator cu majoritatea domeniilor umaniste. În descendența unor precursori reintegrați în rândul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fi Giambattista Vico, adesea considerat drept unul dintre fondatorii gândirii moderne asupra istoriei) sau a unor mișcări de idei precum iluminismul european, filosofia istoriei din secolul XX, polemică sub raport științific, a redefinit și a reinterpretat obiectul de studiu al istoriografiei, plasat acum în cadrul mai larg al culturii și al proceselor de civilizație. Aceste orientări s-au manifestat în special după cel de-al doilea război mondial, când au început să se afirme curente și școli de filiație germană, franceză și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
această perspectivă anti-pozitivistă, mai ales prin Michel Foucault și Paul Ricœur,9 care au plecat de la încercarea de conciliere critică a modelului nomologic cu analizele explicării istorice a acțiunilor umane și au ajuns în anumite interpretări până la accente fenomenologice. În istoriografia contemporană anglo-americană, opțiunea anti-pozitivistă a devenit chiar mai radicală teoretic pe drumul deschis în analiza retorică și naratologică de Hayden White și continuat în același spirit de olandezul Franklin R. Ankersmit, prin elaborarea unei coerente metodologii narative a istoriei (fundamentate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
spre exemplu de cercetătoarea Marie-Laure Ryan10). Spiritul modernist al "noii istorii" se desparte definitiv de direcția tradițională analitică. Istoria însăși este citită precum o narațiune sau având caracterul unei "opere deschise" (așadar, dincolo de sensul acordat textului sacru de către Umberto Eco). Istoriografia și filosofia istoriei propun un alt tip de discurs și o altă formă de lectură/narare a trecutului, fără a nega însă rolul jucat în continuare de direcția nomologică. Premisele acesteia - ontologică (trecutul este un obiect de studiu "exterior" istoricului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
materialul istoric, pe care îl reconsideră, îl redefinește, îl completează cu noi mărturii (ce țin de civilizație și de cultură). Narațiunea tinde să-și subordoneze conceptual orice manifestare a trecutului păstrat în formă abstractă sau materială, pentru că, în perspectiva noii istoriografii, în orice "martor" s-ar putea afla in nuce o structură latentă de povestire. Viziunea aceasta este aplicată în special în analiza textelor, a iconografiei, a artei profane și sacre, așadar domeniilor de cercetare în care conștiința care mediază între
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
asimilate în noua viziune a Școlii, astfel încât actualele generații de sociologi, de istorici ai mentalităților și ai imaginarului (Thomas 13) își concentrează eforturile în direcția politicului, o preocupare nu recentă în filosofia contemporană a istoriei, ci doar tratată interdisciplinar dinspre istoriografie. Interpretarea textului în relație cu categoria temporalității și cu modalitățile de structurare a narațiunii a demonstrat istoricilor de la Annales că orice tip de mărturie poate susține noul discurs științific cu privire la mentalul colectiv și, implicit, la imaginar: textele filosofice sau literare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
realitate Într-un studiu de referință semnat de Évelyne Patlagean, domeniul imaginarului este definit drept ansamblul reprezentărilor care depășesc limita datelor experienței și a asociațiilor deductive legate de acestea ("L'histoire de l'imaginaire" 249). Lucian Boia, interesat atât de istoriografia franceză a mentalităților, cât și de istoria imaginarului, comentând această definiție destul de simplă, dar cu o anumită valoare programatică datorită momentului și locului în care a apărut, ajunge la concluzia că, pentru grupul de cercetători care a alcătuit volumul de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau "lumea de dincolo". Fantezia generează mai curând corpusul imaginilor numite fantastice, fabuloase, magia, iluzia și chipul maleficului sau "literatura" livrescă ficțională (în formele ei medievale), în timp ce imaginația este cotată drept o funcție de reprezentare a fenomenelor puterii laice sau religioase (istoriografie, pravile sau morala creștină). Urmând acest traseu științific, se poate realiza joncțiunea dintre viziunea antropologică asupra puterii și matricea de organizare a materiei imaginarului medieval. Modelul s-a format ținând cont de o repartiție de tip antropologic și simbologic a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
acționează în spiritul moralei creștine (personaje biblice, sfinți-martiri, sfinți-militari, figuri feminine sacralizate). Arhetipul se regăsește și în imaginarul puterii autocrate laice, acolo unde fixează în întemeietorul creștinismului, Constantin I, forma mitică și deschide registrul modelelor cel mai bogat reprezentate în istoriografie, și nu numai. Ceea ce compunea primul sistem (scheme, structuri și forme), în modelul imaginarului medieval generează fondul, materia imaginativă, tot așa cum o gramatică se regăsește în dicționarele limbii vorbite. De aceea, orice particularizare a sistemului general, în funcție de perioade, de culturi
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pentru eliberarea comunităților respective de sub presiunea dinastiei maghiare angevine. De aceea, opțiunea politică pentru un alt centru de putere decât cel mai presant și mai apropiat − regatul ungar − nu putea fi, evitând prin ricoșeu Roma, decât Bizanțul. După cum a demonstrat istoriografia de specialitate, această opțiune s-a făcut pe fundamentul unei teologii ortodoxe infiltrate deja în spiritualitatea românească. Momentul așezării bazelor instituției clericale în Țara Românească și în Moldova coincide însă și cu demersurile pe care puterea imperială de la Constantinopol începe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Carpaților pornind dinspre malul stâng al Dunării făcea ca acest întreg teritoriu să fie tot mai interesant, mai ales prin redescoperirea lui ca aparținând unei etnii de origine latină. Lui Eneas Silvio Piccolomini, viitor papă, îi datorează românii lansarea în istoriografia europeană medievală a acestei teme a latinității neamului lor − idee prezentă și mai devreme în documente externe, dar necontextualizată atât de precis într-un program de prozelitism, cu scopul integrării lor într-o nouă cruciadă anti-otomană (a se vedea pe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
populației la catolicism (teză pe care cancelaria papală încerca să o inoculeze în special în programele politice ale regilor maghiari, chemați să sprijine acțiunile bisericii catolice). Elementul roman și ideea apartenenței la vechea spiță a neamului lui Traian apărea în istoriografia externă nu doar în baza unor redescoperiri istorice (referințe la cuceririle romane), ci și a tradiției locale − mențiune care va apărea mai târziu și în letopisețul lui Ureche. Conștiința latinității menținea însă etnia așa-numiților vlahi nord-dunăreni, a românilor, în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de bibliografia de specialitate (Pippidi 315-57). Preluarea − cum spuneam, doar parțială, deși importantă cantitativ − de titulaturi, componente de ceremonial bizantin, instituții sau aspecte juridice, oglindește concepția autocrată a domniei, reflectată de scrierile cu caracter mai mult sau mai puțin politic − istoriografie, parenetică sau cărți populare (Mazilu, Recitind literatura română veche I 131-39, 130-209). Ceremonialul în sine și funcțiile sacerdotale ale domnitorului, tindeau în anumite contexte către o "performare" imitativă, de tip basileic, pe teritoriu românesc. Neducând însă la o substituire (poate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nici nu era posibil), programele politice ale domnitorilor români (Mazilu, Recitind literatura română veche I 143-237) au reflectat destul de exact măsura în care Constantinopolul mai era actual sau mai putea fi un punct de reper în imaginarul colectiv. De altfel, istoriografia demonstrează și o incompatibilitate de fond între un "vis basileic" (așa cum l-a folosit puterea rusească a lui Petru cel Mare), a unui imperiu în expansiune, și politica statelor medievale românești, una de definire identitară, de menținere a granițelor și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o chestiune discutabilă) al celui roman, singurul căruia îi aparținuseră vreodată ca provincie. Acest statut aparte de satelit are merite decisive în stabilirea programelor politice în secolele XIV-XVIII − includ și perioada fanariotă, cu criticile generaliste care i se aduc în istoriografia românească, pe alocuri incorecte; afiliez acestei idei programele "grecești" de resuscitare a "visului basileic", diferite față de contextualizarea lui de către români (Lemny, Sensibilitate și istorie 146-206). Ele conferă în definitiv o linie politică relativ consecventă, în ciuda unor momente istorice dificile, și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
diplomatic rezistența/lupta (comună) împotriva occidentalilor catolici sau protestanți; nu a reușit nici "a treia Romă", Rusia, deși avea în comun cu Țările Române dezideratul ortodox. Imaginarul politic medieval românesc, așa cum o demonstrează iconografia, cultura scrisă aulică și cultura populară, istoriografia și literatura religioasă, documentele de cancelarie și urmele materiale, are, în același timp, un caracter comun, pentru gândirea medievală, și unul insolit, ca soluție practică locală. Consolidat în baza unei tradiții religioase neinstituționalizate timp de un mileniu, respectând în egală
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
oralității, în folclor, dar și în cultura elitelor boierești și domnești, ca și în cea monahală (excluzând aici puținele performanțe livrești reale, fie ale unor domni cărturari sau nobili cultivați, fie ale unor importanți ierarhi ai bisericii). Cauzele pe care istoriografia noastră le-a putut invoca au fost legate de starea aproape permanentă de alertă și de mobilizarea forțelor și a resurselor financiare pentru rezolvarea pe cale militară a situațiilor dificile (invazii ale migratorilor, cotropiri sistematice de către armate mai puternice, mobilizări la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
După trei sferturi de secol de la lansarea tezei "Bizanț după Bizanț", după ce școlile de bizantinologie europene au depășit descriptivismul și faza idilizării Constantinopolului (încă insuficient cunoscut pe atunci), întrebarea anterioară își poate găsi totuși răspunsul. Documentele oficiale, corespondența religioasă și istoriografia românească demonstrează că instituțiile bizantine, dar și formațiunile statale nord-dunărene au fost direct interesate, în contextul regional al secolului XIV, (mai ales) de rezistența politică în plan diplomatic atunci când s-au pus bazele tinerelor "țări". Însăși expresia consacrată prin acord
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și identitare. Celebra și funcționala dihotomie occidentală natură-cultură (altfel spus, sat-oraș, propusă de Le Goff) la noi mult timp nu este relevantă, pentru că în condițiile istorice respective și sub presiuni militare și religioase continue, imaginarul popular este absorbit direct în istoriografie; el se întâlnește aici, pe de altă parte, și cu simbolismul bizantin integrat de instituțiile puterii. Precum la Dosoftei, în Psaltirea pre versuri tocmită, sacrul (religiosul) traversează palierul istoriei și se configurează ca mit, iar mitul, prin discursul creștin, revine
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
unui anumit proces nu va fi contestat la noi decât foarte târziu, în ultimii ani ai secolului al XVII-lea, când un Constantin Cantacuzino stolnicul, spirit eminamente pozitiv, nu mai este dispus să-și întemeieze judecățile decât pe izvoare certe. Istoriografii români (pentru noi și "scriitori") de dinaintea lui oficializaseră acele construcții narative care își alegeau subiectele cu predilecție din perioada "începuturilor". Așa s-a făcut că letopisețele (dar nu numai ele), înglobând în firul expunerii surse diverse, au transcris - pentru primele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
povestiri (tradiții ale descălecatului li s-a spus, fie ale "celui dintâi", cel din Italia, fie ale "celui de-al doilea")... (Mazilu, Recitind literatura română veche I 131-32) Întemeietorul de țară Gândirea medievală redată în "literatura" vremii, precum, printre altele, istoriografia și cărțile populare, în linia credinței ortodoxe, subordonează întreaga creștinătate unei instanțe superioare incontestabile, situate în descendența imediată a divinității. Ei, delegate pentru a guverna și a gestiona comunitățile și culturile creștine, îi este acordat dreptul inalienabil al judecății în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
european, în unele locuri, imaginarul medieval al puterii se consolidează în jurul figurii "romanțate" a cavalerului cruciat (cum se poate vedea și din analizele datorate lui Jacques Le Goff - un imaginar oglindit de numeroasele creații "literare"), în spațiul românesc, mai ales istoriografia, cărțile populare, legendele și miturile preiau și păstrează tipologia locală a eroicului (laic; pentru cel religios, hagiografiile). Presiunea evenimențialului și a politicii mereu defensive generează câteva dihotomii situate în centrul sistemului reprezentărilor imaginare, sub semnul mitului întemeierii. Între eroul civilizator
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cuvinte a lui Neculce - ca să nu numesc decât două exemple anterioare Descrierii Moldovei - sunt lucrări separate de cronică și au un alt caracter, așa cum își asumă de altfel autorii lor. Cum se explică totuși iruperea legendei în letopiseț acolo unde istoriografia nu practica apelul la povestirile populare despre întemeiere? Ce rațiuni au impus abaterea de la regulă? Nimic altceva, cred, decât necesitatea fixării în textul istoric a unor repere simbolice, cunoscute și vehiculate de memoria colectivă, dacă nu întotdeauna prin urmele materiale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]