1,925 matches
-
iudaic] și care, în fața comisiilor ins]rcinate cu dezbaterea problemei avortului, adopt] opinii diametral opuse legate de atitudinea iudaic] cu privire la avort (vezi eseurile din Kellner, 1978, si referințele bibliografice ale lui S. Daniel Breslauer). Desigur, dat] fiind situația, evreii și iudaismul nu fac not] discordant], fiind asemenea ceilorlalți. R]spunsurile împ]rțite pe care le d] iudaismul problemelor lumii moderne țin, în aceeași m]sur], de reflecția asupra naturii modernit]ții și a iudaismului. Referințe Avot; vezi Herford, 1962. Breslauer, S.D.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de atitudinea iudaic] cu privire la avort (vezi eseurile din Kellner, 1978, si referințele bibliografice ale lui S. Daniel Breslauer). Desigur, dat] fiind situația, evreii și iudaismul nu fac not] discordant], fiind asemenea ceilorlalți. R]spunsurile împ]rțite pe care le d] iudaismul problemelor lumii moderne țin, în aceeași m]sur], de reflecția asupra naturii modernit]ții și a iudaismului. Referințe Avot; vezi Herford, 1962. Breslauer, S.D.: Contemporary Jewish Ethics: A Bibliographical Survey (Westport, Conn.: Greenwood Press, 1985) Breslauer, S.D.: Modern Jewish Morality
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Breslauer). Desigur, dat] fiind situația, evreii și iudaismul nu fac not] discordant], fiind asemenea ceilorlalți. R]spunsurile împ]rțite pe care le d] iudaismul problemelor lumii moderne țin, în aceeași m]sur], de reflecția asupra naturii modernit]ții și a iudaismului. Referințe Avot; vezi Herford, 1962. Breslauer, S.D.: Contemporary Jewish Ethics: A Bibliographical Survey (Westport, Conn.: Greenwood Press, 1985) Breslauer, S.D.: Modern Jewish Morality: A Bibliographical Survey (Westport, Conn.: Greenwood Press, 1986) Dan, J.: „Ethical Literature”, Encyclopaedia Judaica (Ierusalim: Keter, 1971
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care a fost implicat și disputelor care l-au avut drept subiect, mai ales în perioada reformei. Datorit] formației sale fariseice și a dezicerii de aceasta, el nu poae fi plasat în afara sferei ce definește comunitatea creștin] ca fiind opus] iudaismului, în special dup] c]derea Ierusalimului în anul 70 d.Hr. Pe atunci, num]rul de evrei care f]ceau parte din comunitatea creștin] era redus. Iudaismul și creștinismul admirau același tip de caracter, astfel încât creștinismul a atras evrei în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu poae fi plasat în afara sferei ce definește comunitatea creștin] ca fiind opus] iudaismului, în special dup] c]derea Ierusalimului în anul 70 d.Hr. Pe atunci, num]rul de evrei care f]ceau parte din comunitatea creștin] era redus. Iudaismul și creștinismul admirau același tip de caracter, astfel încât creștinismul a atras evrei în rândurile sale, întrucat promova virtuțile iudaismului, cu excepția circumciziei și a normelor legate de alimentație. Linia dominant] ce caracterizeaz] prezentarea evanghelic] a controverselor lui Iisus cu fariseii nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ierusalimului în anul 70 d.Hr. Pe atunci, num]rul de evrei care f]ceau parte din comunitatea creștin] era redus. Iudaismul și creștinismul admirau același tip de caracter, astfel încât creștinismul a atras evrei în rândurile sale, întrucat promova virtuțile iudaismului, cu excepția circumciziei și a normelor legate de alimentație. Linia dominant] ce caracterizeaz] prezentarea evanghelic] a controverselor lui Iisus cu fariseii nu trebuie considerat] ca fiind exhaustiv]; într-adev]r, relația ne este prezentat] ca fiind pozitiv]. Fariseii nu alc]tuiau o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ethics Vol.1, Foundations Vol. 2, Politics (London: E.T. A&C. Black, 1968 și 1969) 9 Etică islamic] Azim Nanji i. Introducere Islamul este cea mai recent] dintre principalele religii ale lumii, aparținând familiei credințelor monoteiste, care include, de asemenea, iudaismul și creștinsmul. De la începuturile sale, acum 1400 de ani, în teritoriul actualei Arabiei Saudite aceasta s-a dezvoltat și extins pentru a atinge aproape un miliard de aderenți, din toate colțurile lumii. Cu toate c] majoritatea acestora, numiți musulmani, se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preocupare rațional] și moral] profund] de a reforma societatea, si c] aceast] intenționalitate moral] a fost conceput] în așa fel încât s] încurajeze un angajament fâț] de raționalizare și discurs rațional. Că și alte tradiții religioase, în special creștinismul și iudaismul, islamismul, indentificase cu precizie semnificația sursei autorit]ții morale pentru a r]spunde la întrebarea: „Ce trebuie și ce nu trebuie f]cut?”. Dumnezeu, în afar] de a dezv]lui omenirii voința să, o îndeamn] s] foloseasc] rațiunea în dezlegarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
revelația - pentru întreaga omenire - devine punctul de referinț] în distingerea binelui de r]u. În același capitol, sunt citate exemple din profeții biblici și rolul de mediatori pe care il dețineau între cuvântului lui Dumnezeu și societ]țile lor. Asemenea iudaismului și creștinismului, începuturile Islamului se reg]sesc în ideea c] porunca divin] este fundamentul pentru stabilirea ordinii morale prin str]duința omului (vezi capitolul 46, „Cum ar putea etică s] depind] de religie?”). În alte p]rți din Coran, acelasi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oral], la una bazat] pe un text revelat, a c]rui p]strare și notare, în limba arab], a creat condițiile propice pentru nașterea unei noi culturi islamice, bazate pe Coran și care includea și extindea imperativul monoteist reflectat în iudaism și în creștinism. Cel de-al doilea „început” a fost influențat, într-o anumit] m]sur], de traducerea în limba arab] și de studiul operelor filosofice, a medicinei și a științelor antice (într-o m]sur] mai mic] a celor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
übermensch) nu va posedă ceea ce Hume numește „virtuți c]lug]rești”, printre care amintim umilință și castitatea; dar pe de alt] parte, Nietzsche nu pare s] considere compasiunea ca fiind o virtute care descinde din tradiții c]lug]rești precum iudaismul, creștinismul și budismul. Omul cu suflet în]lt]tor situat la nivelul spiritual a lui Zarathustra poate veni uneori în ajutorul celor s]rmani ca semn al puterii și m]rinimiei sale și dup] bunul s]u plac. El consider
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne întoarcem la originile tradiției noastre occidentale, observ]m c] în perioda greac] și român], practici precum infanticidul, suicidul și eutanasia se bucurau de o larg] acceptare. Majoritatea istoricilor care au studiat morală occidental] sunt de acord în ceea ce privește faptul c] iudaismul și apariția creștinismului au avut o contribuție major] la concepția general acceptat] potrivit c]reia viața uman] este sacr] și nu poate fi curmat] în mod intenționat. Conform acestor tradiții, a lua viața unei ființe umane inocențe înseamn] a uzurpa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noastre curente de moralitate, cel puțin În Vest, este că sunt prea liniare și localizate pentru a condiționa un comportament ale cărui efecte sunt adeseori Îndepărtate, cu rază mare de acțiune și sistemice. Moralitatea occidentală derivă dintre cele Zece Porunci. Iudaismul, creștinismul și islamismul toate subscriu la ce am putea numi o moralitate bazată pe prejudicii intime, verificabile și cauzale. Omorul, tâlhăria, mărturia falsă și adulterul sunt acte ușor de identificat, comise de o persoană sau de un grup, Împotriva altei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cealaltă tabără și să Înceapă să „gândească global și să acționeze local”? Surprinzător, cea mai mare speranță ar putea fi În comunitatea religioasă americană. O mare luptă are loc Între teologi și, de asemenea, Între congregațiile evanghelice, Biserica Catolică și iudaism asupra interpretării istoriei creației din Facerea, referitor la pasajul biblic În care Dumnezeu le spune lui Adam și Evei: Creșteți și vă Înmulțiți și umpleți pământul și-l supuneți, și stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
îngerilor? Că trebuie neapărat ca aceeași formă să aibă și Fiul și Tatăl. Negreșit înțelegem forma așa cum se cuvine lui Dumnezeu, nu în chip trupesc, ci în însușirea dumnezeirii. Ascultă și tu, care ești din proaspăta tăiere împrejur, care profesezi iudaismul, făcând-o pe creștinul. Cui îi spune Dumnezeu: După chipul nostru? cui altcuiva decât Celui Care este strălucirea slavei și chipul ipostasului (Evr. 1, 3), Care este chipul Dumnezeului celui nevăzut? (Col., 1, 15). Deci propriei Sale icoane vii, Celui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
oameni nimic straniu, era un mod de a se referi la identitatea suprasensibilă, cea adevărată, universală a insului respectiv 5. La aceeași identitate se referă tema numelui tainic, secret, diferit de numele civil al insului. Pe această temă, prezentă în iudaism și mai ales în Cabala, se sprijină Walter Benjamin cînd își interpretează un episod de biografie interioară 6. Cu șaptesprezece secole înainte, Grigore de Nyssa socotea că Macrina era doar numele exterior al surorii sale, iar cel exemplar, revelat mamei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se stinge. Atunci se poate produce, pentru o întreagă comunitate, restaurarea distanței prin înnoirea spirituală a tradiției în cauză sau/și prin apariția unei alte religii rectificatoare. în această calitate, de restaurator, s-au înfățișat budismul față de brahmanism, creștinismul față de iudaism, islamul față de iudaism și creștinism, Reforma față de catolicism. înșirînd aceste trei (sau patru) stadii zorii unei religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se contopească cu infinitul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se poate produce, pentru o întreagă comunitate, restaurarea distanței prin înnoirea spirituală a tradiției în cauză sau/și prin apariția unei alte religii rectificatoare. în această calitate, de restaurator, s-au înfățișat budismul față de brahmanism, creștinismul față de iudaism, islamul față de iudaism și creștinism, Reforma față de catolicism. înșirînd aceste trei (sau patru) stadii zorii unei religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se contopească cu infinitul divin precum picătura
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unor state „etnice” (în terminologia istorică, cf. Liverani, 2003, pp. 88 ș.u.) nu foarte asemănătoare între ele; a doua limită corespunde așa-numitului „edict” al lui Cirus (538 î.C.), eveniment de la care începe această nouă perioadă culturală numită „iudaismul antic” (cf. Martone, 2008). Studiul religiei antice din Israel și Iuda: izvoare și metodologie Înainte de a începe discursul istoric și religios propriu acestui volum, e necesar să facem unele observații cu caracter metodologic, deoarece, pentru a atinge rezultatul scontat, e
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
propagandă a acelorași domnitori persani care erau interesați, în special, dacă nu exclusiv, de asigurarea ordinii interne a provinciilor și de colectarea taxelor. Odată cu dominația persanilor și începutul întoarcerii poporului evreu din exilul babilonian începe perioada istorică, în general, numită iudaismul „celui de-al doilea templu” și se închide astfel orizontul istoric al acestei cărți. Capitolul 3 Lumea divină Yhwh - zeul suprem Yhwh este zeul suprem al lui Israel și Iuda. Prefer să las nevocalizat aici numele propriu divin, Yhwh, pentru că
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
sterilitate (1Sam 1,11 ș.u.). Toate mărturiile arheologice sau literare ne confirmă astfel că practica religioasă de a face voturi Domnului nu numai că era răspândită, ci a fost și considerată absolut legitimă până într-o perioada târzie a iudaismului postexilic, atunci când a primit o reglementare cultuală precisă (Lev 22,18-23; Mal 1,14). În antropologia religioasă ebraică, viața lungă era considerată o manifestare specială a bunăvoinței divinității. Se credea că o existență lungă, fără boli era un dar mărinimos
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
furtunii care domină cu puterea sa forțele distrugătoare ale naturii (cf. 2Sam 22,10-17), la care am făcut aluzie în Cap. 3 (pp. 37-38) când se vorbește de Yhwh ca Dumnezeul suprem al lui Israel. Capitolul 8 Exilul și apariția iudaismului Istoriografia tradițională a lui Iuda caracterizează secolele al VI-lea - al V-lea î.C. cu termenii „exil” și „întoarcere” în patrie. Această viziune istoriografică considera exilul babilonian ca un fel de întrerupere în desfășurarea continuă a istoriei lui Iuda
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
împărăția Sa nu e din lumea aceasta. În același timp, putem însă admite și un sens ad litteram, pentru că Biserica creștină s-a răspândit pe întreg pământul, este o instituție bine organizată și ierarhizată și Împăratul ei este Hristos Domnul. Iudaismul clasic însă a refuzat să admită identitatea dintre Mesia, cel prezis de profeți, și Iisus. Ei îl văd pe Mesia ca pe un rege pământesc, ca pe un conducător puternic al întregii lumi, iar cum acest stăpânitor se va naște
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sunt mântuiți, eliberați (vimuktăh), menționați în versetele care erau deja antice când Yăjñavalkya le cita în prima Upanișadă. Idei asemănătoare întâlnim și în religia creștină. Așa cum buddhismul este o reacție la adresa brahmanismului, tot așa și creștinismul este o reacție la adresa iudaismului. Ambele religii nu aduc o schimbare radicală, ci o înnoire în spirit. Iisus Însuși mărturisește: „Să nu socotiți că am venit să stric Legea și proorocii; nu am venit să stric, ci să împlinesc” (Matei, 5, 17). Buddhismul este o
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în cultura mexicană este valorizată "vorbirea", în parte ca urmare a modalității de socializare caracteristice acesteia, prin intermediul activităților comerciale, încă din vechea istorie, aztecă, a Mexicului. Cu privire la istoria evreiască actuală, istoricul C. Van Doren (apud Samovar, Porter, 2003) afirmă: "Istoria iudaismului și a evreilor este o poveste lungă și complicată, plină de sânge și lacrimi". Din cauza acestei lungi istorii de discriminări și persecuții, evreii se bazează pe istoria lor atunci când fac alegeri fundamentale privind educația, libertatea, războiul, drepturile civile. Conform lui
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]