5,069 matches
-
să tragem atunci toate învățămintele din acest caz deosebit de grav pentru securitatea regimului nostru și să luăm toate măsurile pentru a curăța serviciul de elemente vechi și necorespunzătoare. b) Lipsa unui control serios din partea Comitetului Central care să scoată la iveală părțile pozitive, dar mai ales deficiențele și lipsurile în muncă. Nu s-au făcut analize periodice asupra muncii, nu s-a examinat (sic!) în spirit critic și autocritic metodele de muncă. c) Nu s-a tras în acest serviciu, nici un
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de 200 dubase. Dubasele urmau să fie încărcate „și când apa va fi mare să-s coboare în gios”. Pregătirile pe care le-au făcut localnicii pentru a executa acea dispoziție dovedesc că acțiunea plănuită era realizabilă. Documentele scot la iveală faptul că pe Prut se transportau cereale și alte produse cu șeicele până la vărsarea râului în Dunăre. Înapoierea șeicelor, la locul de unde fuseseră încărcate, se făcea prin tracțiune animală sau cu oameni special însărcinați, pe care documentele îi numesc ,,oameni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
verificată prin descoperiri ulterioare de surse documentare, potrivit căreia, în 1859, a intrat în funcțiune în Piatra Neamț „o fabrică de lumânări” a lui Ioseph Gering, în care acesta din urmă „a vârât o mulțime de bani”. Deasemenea, documentele scot la iveală existența a numeroase cereri pentru construcția de fabrici de lumânări de stearină: în 1852 - C. Rolla și Iancu Alecsandri, în 1857, Koffler, Braschner și Dimitrie Radu, în 1858, Ioan Ienovici și Pavel Nicolau, în 1859, Ion Dinovici și Pavel Rosenski
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
istorie a Munteniei, își motiva astfel încercarea: „să văd de nu cumva s-ar putea întocmi în același timp ca și pentru celelalte neamuri întâlnite în Europa, acum când pretutindeni aproape toate stirpile neamurilor după măsura putinței sunt scoase la iveală din izvoarele ce s-au mai păstrat după atâtea schimburi ale sorții...” (subl. ns. - L. B.). Procesul de individualizare a entităților etnice, apoi naționale, era însă jugulat în planul practicii politicii internaționale de mentalitățile feudale ce stăpâneau mințile oamenilor de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în momentul intrării trupelor rusești pe teritoriul Munteniei, ceea ce explică și inacțiunea lui Brâncoveanu în 1711. P. P. Panaitescu crede că în 1709, după bătălia de la Poltava, a fost încheiat acel tratat și că, deși n-a fost scos la iveală, existența lui s-ar confirma de cererea lui Petru I către Constantin Brâncoveanu, în 1711, de a-și îndeplini obligațiile de aliat conform cu angajamentele luate anterior și de afirmația lui Ion Neculce că Brâncoveanu „s-agiunsese cu Moscul”. Există însă probe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și dă către moscali, dumnezeiasca pronie carea necontenit iaste păzitoare celui ce nădăjduiește întru ea, bine au voit ca și acel lucru să se chivernisească de buna otprăvuire a înțeleptului domn”; Gheorghe Castriotul a fost trimis la țar, „însă la iveală, pentru pricina ce mai sus pomenim, adecă pentru înnoirea păcii, iar într-ascunsu pentru chiverniseala pământului”; Toma Cantacuzino, care aspira la tron, se afla și el la Iași, „dar prea bunul nostru domnu privind la nestatornicia și tulburarea vremurilor, nimănui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cucerire economică a țărilor dunărene, politica Mitteleuropei față de țările vestice și cele răsăritene, rolul societăților de navigație Lloyd (creația lui Bruck) și dunăreană ș. a. Firește că L. von Stein nu este primul reprezentant al burgheziei europene care a dat la iveală intențiile acesteia din urmă de a pregăti mijloacele menite să-i înlesnească pătrunderea în economia țărilor noastre. El este însă cel dintâi care a elaborat în acest scop, într-un mod deschis, adeseori brutal, un program amplu și sistematizat. Ceea ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
C. Golescu, „la datoria istoricului conștiincios”, N. Bălcescu mărturisea convingerea că decât să scrii fără cunoștințe depline o istorie falsă, este mai bine să te abții. Respectul pentru adevăr corespundea întru totul imperativelor vremii, adevărul având menirea să scoată la iveală tarele trecutului, putreziciunea feudalității. Valoarea contribuției lui N. Bălcescu la „o istorie adevărat națională” se întemeiază pe o concepție înaintată despre lume, până la care nu s-a ridicat nici unul dintre predecesorii, contemporanii și chiar mulți dintre urmașii săi. Atunci când își
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Martin Heidegger de a interpreta într-un mod "antropologic" Criticile kantiene, îndeosebi Critica rațiunii pure, pornind de la ideea că în filosofia critică se află, ca fapt esențial, un discurs asupra omului ca ființă finită. Pe acest temei, Heidegger scotea la iveală sensuri ale modelului unei ontologii a umanului ca "ontologie fundamentală"; modelul în cauză fusese pus la punct de filosof cu puțin timp înainte, în lucrarea Sein und Zeit (1927); sensul lui era acela al unei "analitici" a Dasein-ului. O critică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de a funda orice reconstrucție filosofică. Numai că nu în orice formă a sa; și, mai ales, nu prin orice "zicere" despre om. Tradiția filosofică a secolului trecut care acoperă cea mai mare parte a "momentului" filosofiei contemporane scoate la iveală, ca model de reconstrucție a umanului, alături de antropologia filosofică (Max Scheler) și de ontologia fundamentală (Martin Heidegger), ontologia umanului. Trebuie să o gândim pe aceasta din urmă pe baza discursului despre om din Sein und Zeit, lucrarea lui Heidegger; fără
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pure, înțeles în toată extensia sa, așadar neredus la demersul din prima Critică, acoperă proiectul propriu-zis al metafizicii și proiectul antropologic în toate articulațiile sale. Kant însuși stabilește asemenea delimitări, atunci când își supune opera critică interpretării, încercând să scoată la iveală sensuri mai generale ale proiectului filosofiei critice. Dovada o constituie însăși prezența întrebării: Ce este omul? într-un context în care filosoful (re)formula întrebările socotite de el fundamentale pentru filosofie.59 Acceptând că formula "eu sunt" împreună cu judecățile despre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și cea de-a doua (eticile hedoniste, eticile stoice etc.). Aceste două concepte formează o sinteză în Binele Suveran care este a priori, o legătură ce trebuie concepută ca necesară. Numai că experiența fericirii sau a virtuții nu scoate la iveală nimic în sensul unei sinteze a acestora, fie că acceptăm drept premisă fericirea, fie virtutea. Pe de altă parte, dată fiind această imposibilitate, trebuie să vedem aici un paradox, o "antinomie"; Kant o numește "antinomia rațiunii practice". Pentru a rezolva
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
între care cea mai mare este lipsa unei explicații privind raportul dintre energia psihică și energia totală, în alte cuvinte, raportul dintre conștiință și univers. De asemenea, acceptarea ei implică un accent pus pe evoluție, iar faptul acesta scoate la iveală problema sensului evoluției. În legătură cu ultima problemă, C. Rădulescu-Motru susține că neadmiterea ideii evoluției energiei conduce către negarea faptului conștiinței. Cum nu putem accepta această negație, conștiința fiind un fapt de evidență, trebuie să acceptăm ideea evoluției. Această idee reprezintă al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
contextul personalismului energetic, o definiție a omului este posibilă pe temeiul diferenței "esențiale" dintre existența umană și animal, întemeiată pe plasarea lor în evoluție, dar ea este condiționată nemijlocit de caracteristicile diferite ale acestor două "corelațiuni energetice", caracteristici scoase la iveală de experiență. Este vorba aici despre o ordine a întemeierii reflecțiilor antropologice. De altminteri, ceea ce este secund într-o definiție a omului devine primar într-o reconstrucție filosofică a umanului. Așa cum, de altfel, se întâmplă și la C. Rădulescu-Motru, căci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin activarea aptitudinilor înscrise în sufletul omului, în energia sa sufletească. De asemenea, eul se raționalizează, ajungând până la conștiința de sine, iar creația se "naturalizează", îndreptându-se din ce în ce mai clar către acordul cu dispozițiile sufletești ale omului, pentru a scoate la iveală "o operă la care era mai dinainte predestinat"130. Personalitatea concentrează în sine liniile de evoluție a energiei prin diferitele corelații persistente, dar prin faptul că este un sistem al unor aptitudini de muncă, activitatea ei este liberă. Evoluția istorică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sus contează tehnica mistică, socotește filosoful, iar nu fondul mistic, etern în sufletul omului. Misticismul a ajuns chiar obiect de comerț. Produsele lui sunt opere de religie, artă, filosofie, politică, apoi mărfuri tehnic-industriale, care scormonesc în ființa omului, scoțând la iveală efuziuni emoționale. Sufletul mistic nu se pierde; el rămâne veșnic în unitatea sufletească a personalității, fie ea anarhică (misticismul fiind activ) fie energetică (misticismul fiind ascuns, dar putând fi scos la iveală oricând). Activarea misticismului este fatală producerii vocațiilor, consideră
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tehnic-industriale, care scormonesc în ființa omului, scoțând la iveală efuziuni emoționale. Sufletul mistic nu se pierde; el rămâne veșnic în unitatea sufletească a personalității, fie ea anarhică (misticismul fiind activ) fie energetică (misticismul fiind ascuns, dar putând fi scos la iveală oricând). Activarea misticismului este fatală producerii vocațiilor, consideră C. Rădulescu-Motru în Vocația..., pentru că el pervertește "instinctele nobile", adică tocmai predispozițiile vocației. Pe de o parte, sufletul mistic, propriu personalității anarhice, proteice, reprezintă un moment istoric al actualizărilor energiei, pe de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semicultură" și "pseudocultură", din Cultura română și politicianismul, C. Rădulescu-Motru atribuie poporului român stadiul de "semicultură" și șanse de accedere la o cultură adevărată. Aceasta din urmă se definește prin unitatea și armonia sufletească a membrilor poporului. Semicultura scoate la iveală o anume disponibilitate către unitatea armonioasă sufletească a indivizilor; ea este posibilitatea culturii. Oricare popor trece pin acest stadiu; chiar popoarele cu mare cultură, "bunioară francezii, englezii, germanii etc. au trecut, înainte de a ajunge unde sunt, prin o perioadă de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Mounier; este vorba de un sens cu care nu am lucrat nici mai devreme, când a fost vorba despre personalismul lui C. Rădulescu-Motru -, atunci comparația în cauză nu doar că ar fi posibilă, ci, odată operată, ar putea scoate la iveală și câteva sensuri ale conceptelor puse în joc, sensuri care altminteri ar tăcea. Măsura în care Nietzsche ar putea fi socotit personalist o putem afla dintr-o referire directă a lui Rădulescu-Motru la acest subiect. "Filosoful care a îmbrățișat, de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalității"; personalismul său este un monism. Personalitatea renouvieristă e dată de la început. Personalitatea, în sistemul personalismului energetic, rezultă ca formă finală a evoluției energiei. Desigur, alte diferențe semnificative, precum și unele asemănări între operele celor doi gânditori, pot fi scoase la iveală apropiindu-ne de ideile, demersurile lor, îndeosebi de cele renouvieriste, care nu au constituit obiect al interpretării până acum, în lucrarea de față. Personalismul lui Renouvier este forma pe care o ia viziunea sa asupra lumii și mai cu seamă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a sufletului omenesc) este problematizat și apoi așezat în cadre teoretice noi (este necesară întrebarea despre posibilitatea metafizicii-știință și rezultatul demersului pe care aceasta îl pune la cale, anume ideea despre "critica rațiunii pure" ca un demers de scoatere la iveală a limitelor facultății de cunoaștere). Putem accepta, motivat, cred, faptul că în context kantian, actul recunoașterii de sine și cel al reinstaurării fundamentului metafizicii dobândesc sens numai împreună. Și suntem constrânși să admitem, în plus, că refundamentarea metafizicii nu este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin formele istorice ale personalității (personalitatea mistică, "tipul" și personalitatea energetică) și este confirmat prin teoria vocației. În afara celor patru concepte fundamentale ale personalismului energetic vizat antropologic realitatea originară (ca energie), evoluția, finalitatea și personalitatea -, interpretarea de față scoate la iveală și ideea prezenței omului în structura lumii, în centrul de echilibru între condiționatul natural și Necondiționat. Pe măsură ce omul se apropie de idealul (analogonul absolutului) personalității energetice, el se apropie și de natură. Nici o personalitate, prin urmare, nici vocația, cea care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
evenimente se consumaseră. Ele vor avea un puternic ecou și semnificație în principal spre finele secolului, într-o perioadă de mari frământări naționaliste în Italia. O altă zonă, în care semne ale unei noi imagini a lui Verdi ies la iveală, se referă la viață particulară a marelui compozitor, desi criticii muzicali se află aici pe un teritoriu delicat întrucât dovezile existente sunt insuficiente. Imaginea unui Verdi împovărat de ani, cu o barbă albă și o pălărie uzata și ponosita - imagine
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe Desdemona din cauza relației ei amoroase cu Cassio, fapt pe care Iago o poate confirma. Îngrozită, Emilia începe să strige după ajutor și anunță crimă care a avut loc. Lodovico, Cassio și Iago își fac apariția și adevărul iese la iveală în prezența tuturor. Montano sosește însoțit de gărzi aducând vestea că înainte de a muri, Roderigo a mărturist intrigile urzite de Iago. Otello îi cere lui Iago să se disculpe dar acesta refuză. Cand Emilia confirmă modul în care Iago a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nu s-a remarcat prin evenimente deosebite. Pe urmă, însă, începând să se ocupe în mod legal de afacerile familiei, tânărul a observat că o parte din venituri dispăreau în mod sistematic. Procesul civil care a urmat a scos la iveală că mai mulți membri ai unei familii Hamilton se înfruptau cu nerușinare din bugetul familiei Zimberlan. Cum mama lui Julius s-a stins și ea5, aproape imediat după ce soțul ei a murit atât de neașteptat, apartenența la familie a celor
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]