12,885 matches
-
ori străinătățuri, așa cum făcuseră alții. Au mai trecut încă trei ani, iar Grigore începu să aibă ghiocei. Nu venea nicio muiere, toate fugeau de el ca de diavol. Însă când stătea într-o seară în grădină, din spatele pomilor s-a ivit o frumusețe. Ea nu-l observase, stătea tristă la poalele unui măr și ofta. „De-aș știi și eu ce-o hi hrumos în lume! Hrunzele copacilor, hreamătul vântului nu-ș decât povești.” Grigore asculta chicotind la vorbelele stâlcite ale fetișcanei
Şerpoaica. In: Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]
-
sa. „Am o fată, am și un băiet. Averea mea va rămâne cuiva după cei voi putrezi, iar hoții n-au cum să mi-o prădeze.” Când nepotul a făcut patru primăveri, iar fata șaptesprezece la poarta bătrânului s-au ivit Împăratul Șerpilor, Împărăteasa și soldații lor înarmați până în dinți. Lighioanele vroiau să-și ia fata cu tot cu nepot, dar moșul se împotrivi. Până la urmă oastea șer pească l-a răpus pe Grigore și i-au luat pe cei doi. Mama fetei
Şerpoaica. In: Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]
-
drumul mîntuirii, pe cînd spiritul e miza capitală a ființei în absența căreia cultura se aneantizează: "ŤAm încercat să pun în evidență acest neant care este absența credinței, absența vieții spiritualeť". între viața mondenă, subordonată neesențialului, și "viața cosmică" se ivește un abis în care "Ťlumea își pierde capul, vremea, viața, sufletulť". Alte disocieri pe care se simte dator a le opera Eugen Ionescu accentuează detașarea sa de mundan, năzuința sa spre redempțiune. Religiosul e opus vitalistului, cel dintîi fiind "umil
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
și un ajutor potrivit pentru el. Lumini de stele i s-au copilărit În preajmă... Unind părticică cu părticică din acele lumini, un șuvoi de argint s-a născut sub strașina cerului. Și izvoare de parfumuri dinspre rădăcinile munților se iveau pe sub stânci. Și o imagine magnifică s-a iscat, precum un arbore uriaș cu crengile răsfirate Într-un peisaj măreț; și valuri, valuri de oameni se foșneau de-a lungul ramurilor sale pribege. Nici Creatorului nu-i venea să creadă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
lumea - a mai zis Dumnezeu! ... Ridicată pe verticală, până la Înălțimea de 2840 de kilometri, În stratosferă, Dunărea ar părea ochilor noștri uimiți unul din grandioșii arbori de apă ai lumii. Vârful arborelui, care se află În Pădurea Neagră, s-ar ivi din vecinătatea stelelor, coborând pe crengi și pe brațe toată lumina siderală a lumii, ca pe o rășină. Trupul arborelui străbate cele mai spectaculoase locuri de pe croazierele sale europene, Înfigându-și apoi rădăcinile pământești În sud-estul României, la gurile de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Trecerea atâtor roți de tren o lustruiseră de-a lungul timpului, fără a-i da răgazul necesar oxidării. Numai faptul că de atâta vreme nu se arătase nici un tren, mi se părea curios. De asemenea trebuia, de mult să se ivească lumina zorilor. Mergeam mai bine de patru ceasuri și ar fi fost timpul să se lumineze de ziuă. Dar mă rog, acestea erau temerile mele și nu trebuia s-o sperii pe Maria. Am cuprins-o pe după umeri. Avea trupul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
de strălucirea mată a traverselor și a luminii crepusculare ce tivea depărtatul orizont nocturn. La Început am continuat să ne deplasăm cu aceeași ardoare. Câteva ceasuri mai târziu aveam să ajungem. Era imposibil ca odată cu trecerea timpului să nu se ivească zorile. Trebuia să nu ne lăsăm Înfrânți și să ne continuăm drumul. Numai dacă ar rezista, Îmi ziceam privind-o cu Îngrijorare. Îi lăsasem mâinile libere, pentru a se putea mișca mai ușor. O vedeam bine. Lumina stelelor și a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
o permanentă ofensivă, în timp ce cealaltă tabără, teologia, bate mereu în retragere, lăsînd în urmă un "teren minat", adică tocmai problemele pe care noul învingător nu le poate încă rezolva. Și atunci, în acest loc minat al problemelor deocamdată insolubile, se ivește filosofia: ea caută să suplinească carențele științelor, oferindu-le un fel de asistență teoretică pe termen lung. E ca o zonă de tampon menită a asigura o trecere lină, fără răscolirile dureroase din trecut, de la dogmele odată infailibile ale Bisercii
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
de fotbal și ale petrecerilor mai mult sau mai puțin folclorice se vor fi risipit de mult. Și aș vrea să mai amintesc un lucru semnificativ. După ce lipsa de bunăvoință față de Columna a oficialităților a ieșit la iveală, s-a ivit un așa-zis sponsor, un inginer îmbuibat, cu veleități de Mecena, mai marele unei întreprinderi foarte bănoase, care ne-a promis marea cu sarea. Am avut iluzia că dificultățile au fost depășite. Dar acest V.D. s-a arătat încă mai
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
din noi e cel adevărat;/ din orice altă imagine a mea/ lipsește imaginea mea despre tine" (Neputința luminii). Această semantică a oglinzii creează drama pierderii eului "adevărat" în nenumărate fețe ale aceluiași chip, cum spune poetul în Colind de toamnă, ivind întrebări neliniștite despre identitate și destin. De aceea, "portretele" lui Varujan Vosganian nu sînt picturale, nu au nimic decorativ, ornamental; ele sînt mereu în mișcare - niște ecorșeuri -, "un petic de carne îmblînzită", cum e acest Portret de femeie cu fundal
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
o permanentă ofensivă, în timp ce cealaltă tabără, teologia, bate mereu în retragere, lăsînd în urmă un ,teren minat", adică tocmai problemele pe care noul învingător nu le poate încă rezolva. Și atunci, în acest loc minat al problemelor deocamdată insolubile, se ivește filosofia: ea caută să suplinească carențele științelor, oferindu-le un fel de asistență teoretică pe termen lung. E ca o zonă de tampon menită a asigura o trecere lină, fără răscolirile dureroase din trecut, de la dogmele odată infailibile ale Bisercii
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
vertical decât orizontal. Personaje legate prin coincidență și prin perpetua răsturnare de statut a fiecăruia: acum victimă a rasismului, cinci minute mai târziu victimizează pe altcineva tot prin discriminare în funcție de culoarea pielii. Solidaritatea, chiar și în interiorul unui grup, e minimă, ivindu-se într-un singur moment al filmului. Pelicula debutează cu un monolog în care ți se explică titlul: ,în Los Angeles nu te atinge nimeni. Și suntem atât de flămânzi după acest contact tactil încât, ca să îl obținem, ne ciocnim
Oscarurile și Casanova care nu are ce căuta în preajma lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10812_a_12137]
-
în curând aici își face apariția foarte frecvent Panait Mușoiu (iscălind cu inițialele, cu pseudonimul Șoimu ori cu numele real), cu știri și „reportaje” (axate îndeosebi pe abuzuri ale administrației conservatoare din orașul Roman). și, nu mult după el, se ivește și Eugen I. Vaian (semnând E.I.V. sau Eu.), cu versuri, dar și cu articole inspirate tot de realitățile romașcane. Ca atare, nu putea întârzia nici ivirea celui de-al treilea „redactor” al revistei „Școala nouă” - G. Ibrăileanu. „Articolașul” său se
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
fie sicofantul Securității. De acea subtilul cărții ar fi putut fi: patogenia delațiunii ca act spiritual. Ce izbește la Dragul meu turnător e tonul cald, de spovedanie epistolară, fără accente justițiare și fără imbolduri de incriminare a posteriori. În loc de acuze ivite din indignare, cititorul dă peste o politețe cu tentă protocolară. De aceea Octavian Chețan, redactorul-ș ef al „Revistei de filozofie” în anii ´70, sursa „Cristian”, cum apare în dosarul lui Gabriel Liiceanu, are parte de un tratament cordial, la atitudinea
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
volumul e alcătuit dintr-un șir de scrisori, numai că scrisorile ies din tiparul epistolar și trec în zona eseului istorico-filosofic, după regula că nu poți înțelege un caz individual fără să-l așezi în contextul din care s-a ivit. Cazul Chețan trebuia așezat în matca patologiei epocii. De aceea, firul epic al volumului se mișcă pe trei paliere: 1) documentar, deoarece autorul răsfoiește dosarul de Securitate și constată discrepanța dintre alura inert-agramată a limbajului cu care e descrisă o
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
generală, lucru care l-a umplut de o sinceră mulțumire. Hișam ciocăni în ușă și o deschise puțin, cu sfială, apoi se strecură pe nesimțite înăuntru. Doctorul Basiyuni, șeful Secției, stătea de vorbă cu alți trei colegi, dar când se ivi Hișam, se opriră din conversație și se uitară curioși la el. Hișam își simți inima bătând cu putere, își recăpătă suflul și salută zâmbind prietenos și politicos: - Bună dimineața! Nu-i răspunse nimeni la salut, toți așteptând mai departe cu
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
Articolul 7 Tribunalul va putea ordona punerea sub administrațiune provizorie a averii majorului dispărut, daca nu este pus sub tutela sau curatela; cînd dispărutul a lăsat un mandatar general, nu se va numi un administrator provizoriu decat dacă s'a ivit vreo împrejurare care ar îndreptați revocarea mandatului. Administratorul provizoriu va fi numit de instanță judecătorească. Articolul 8 Regulele prescrise pentru tutela interzisului, în afară de acelea privitoare la persoană, se vor aplica și administrațiunii provizorii, întrucat nu se dispune altfel. Administrațiunea provizorie
LEGE nr. 173 din 3 martie 1941 pentru declararea morţii prezumate a celor dispăruţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106082_a_107411]
-
a amânat câteva luni până la un popas al său în urbea studenției. Aceia care îl cunoscuseră, unii colegi de facultate mai mici, alții, precum pictorul și poetul Ion Antoniu, prieteni foarte apropiați, nu au încetat să-l evoce ori de câte ori se ivea prilejul și să urzească în jurul său adevărate legende. Circulau pe seama lui tot soiul de năzdrăvănii, de întâmplări una mai excentrică decât alta, ca să nu zic mai trăznită, cu toate conturând în mintea mea, așa cum o închipuiam eu la vârsta respectivă
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
spre dimineață ca un vapor descărnat. Doar timpul, cu infinită răbdare, e capabil să modeleze asemenea carne, vene și sânge. Bombănind ușor, ea trece pe lângă copil, îmi privește chipul. Îi simt pe gât răsuflarea, parfum de stafidă cu levănțică. Miros ivit din dulapul ei: în sertarul de jos zace un album plin cu pozele unei femei înalte, blonde și zâmbitoare. Christine e din neamul ei. Și totuși nu reușesc să înțeleg: carnea aceasta atârnându-i pe oase ca la o țestoasă
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]
-
Foreign Office-ul britanic, Ministerul de Externe al Franței, toți erau împotriva acestui proces.” Ciudată, paradoxală împotrivire tocmai a forțelor care inițiaseră cândva procesul nazismului și care și azi, fără doar și poate, se împotrivesc renazificării, oriunde s-ar putea ivi. Comunismul îl văd însă altfel, îl judecă cu alte măsuri. Ne-o spune fără ocol Vladimir Bukovski, un martor cu autoritate, un martor credibil, orice s-ar zice.
Mărturia lui Bukovski by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3873_a_5198]
-
poartă mărci stilistice distincte: perceperea realității din jur prin prisma unor elemente culturale, a unor aluzii savante, reprezintă cel mai frapant procedeu. Un bătrîn exilat își vede trecutul surprins într-un celebru vers de Goethe (Bătrînul care cîntă), primăvara se ivește sub forma unui cer parcă pictat de Veronese (Două vieții), iubiții se recunosc precum pelerinii din Emaus ( Noapte primăvăratecă), lumea Siretului este concomitent o idilă de Teocrit și o pagină din Gogol (Glasul luncilor), vîntul cîntă ca o liră din
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
în sentenții, dar nu numai acolo, figuri ale Antichității grecești (Aristotel, Pitagora, Porphyrios, Hesiod) îl plasează pe spectatorul avizat într-o lume familiară. La o examinare atentă, Istoria ieroglifică formează un univers complex, variat și rafinat, dar un univers misterios, ivit pe neașteptate în cultura noastră și rămas pînă astăzi inexplicabil în ceea ce privește nucleul său ireductibil. Ar fi suficient să evocăm numeroasele tentative de a descoperi probabile surse ale acestei scrieri, de a descifra eventualele influențe exercitate asupra ei. S-au amintit
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
revărsării, al doilea se degradează sub excesul primului. În fine, nu numai dezechilibrul e dăunător, dar și echilibrul prelungit, ca într-o înlemnire care face ca principiul realității să pună stăpînire pe suflet. Atunci, ca reacție de regenerare psihică se ivește nevoia unui haos care, prin dezordinea provocată, dă naștere viitoarei ordini. O societate nu poate supraviețui decît alternînd ordinea corpului social cu dezordinea controlată a sărbătorilor euforice. E un alt fel de a spune că fără ruperea simetriei dintre universul
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
măgulitor. În 1650, poeta a avut surpriza să primească o carte cu poeziile sale, editată și publicată prin diligențele cumnatului său, John Woodbridge, pastor al bisericii locale, ajutat în secret de membri și apropiați ai familiei. Intitulată A zecea muză, ivită de curând în America (The Tenth Muse, Lately Sprung Up in America), avea o prefață de John Woodbridge și o suită de „Versuri introductive”: poeme și anagrame inspirate de numele „Bradstreet” și „Bartas”, compuse de mai mulți clerici, pastorii și
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
a atras atenția democrat-liberalilor să nu se îmbete cu apă rece la alegerile parlamentare, întrucât obținerea unui ”scor de peste 20% este cât se poate de onorabil”. Lansată oficial în acest weeek-end, ARD oferă o altă perspectivă ideologică, spre deosebire de celelalte alianțe ivite pe scena politică românească, consideră deputatul PDL Theodor Paleologu, în opinia căruia USL este o ”struțo-cămilă”, asemeni Convenției Democratice din anii '90. "Ce obiectiv își propune orice alianță? Acela de a combate cu eficiență în alegeri. E vorba de a
Paleologu: În politica românească câştigi mai cu seamă pe prostia adversarului () [Corola-journal/Journalistic/42033_a_43358]