2,397 matches
-
personaje? Există undeva în cărțile pe care le scrii referiri autobiografice? Unde? JB. Ei da, fiindcă la urma urmei viața noastră, a tuturor, e un câmp de bătaie, nu-i așa? Ar fi tare plicticos un roman despre personaje fără izbânzi și înfrângeri, momente bune și rele. Datoria romancierului e să arate cu degetul și în același timp să analizeze misterul. Atitudinea mea față de viața afectivă a personajelor mele face parte din actul scrisului, și e prin urmare un amestec de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
meu, nu-l mai pot reciti am redevenit la fel de demodat cum eram înainte să-l imaginez. LV. Punctul de pornire al intensității în romanele tale este fie moartea, fie letargia dinaintea ei. Finalul romanelor, pe de altă parte, e o izbândă, o stare de exaltare. Dragostea de viață e mai puternică decât culorile și imaginile mohorâte de care te folosești. Ai descris în fond cum piere moartea. Te consideri un autor utopic sau distopic? AG. Nu judec în niciun fel, nici
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în cartea, atât de puțin răsfoită a istoriei științei. Dar cei mai mulți dintre ei rămân necunoscuți, nevăzuți, uitați în neagra lipsă de recunoștință. Ei rămân marii anonimi, invincibilii anonimi. Laudă invincibililor anonimi ! Se spune că în artă, talentul și șansa aduc izbânda, în politică minciuna și calomnia, în știință numai munca. Dar dacă în artă izbânda este învăluită de o orbitoare glorie, în politică de un perfid extaz, în știință izbânda este cufundată într-o imperturbabilă tăcere. Posteritatea, după decenii sau secole
MESAJ DE FELICITARE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Gheorghe Todoran () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1001]
-
necunoscuți, nevăzuți, uitați în neagra lipsă de recunoștință. Ei rămân marii anonimi, invincibilii anonimi. Laudă invincibililor anonimi ! Se spune că în artă, talentul și șansa aduc izbânda, în politică minciuna și calomnia, în știință numai munca. Dar dacă în artă izbânda este învăluită de o orbitoare glorie, în politică de un perfid extaz, în știință izbânda este cufundată într-o imperturbabilă tăcere. Posteritatea, după decenii sau secole va reface o pare din dreptate, clasând lucrurile într-o ordine cât de cât
MESAJ DE FELICITARE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Gheorghe Todoran () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1001]
-
invincibililor anonimi ! Se spune că în artă, talentul și șansa aduc izbânda, în politică minciuna și calomnia, în știință numai munca. Dar dacă în artă izbânda este învăluită de o orbitoare glorie, în politică de un perfid extaz, în știință izbânda este cufundată într-o imperturbabilă tăcere. Posteritatea, după decenii sau secole va reface o pare din dreptate, clasând lucrurile într-o ordine cât de cât firească. Coborând la clipa de față, să ne plecăm cu recunoștință la amintirea invincibililor anonimi
MESAJ DE FELICITARE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Gheorghe Todoran () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1001]
-
hrănește pe acești mizerabili, vărsându-și sângele onorează această țară"501. Presa liberală va răspunde aprecierilor critice pe care le formulează Eminescu la adresa guvernului, manifestându-și indignarea față de discursul jurnalistului și acuzându-l de lipsă de patriotism: " În urma acestor glorioase izbânzi ale armatelor române, ce făcură iluștrii bărbați de Stat și protivnici a tot ce se făcu pân'acum? Toți cei cari au salutat cu bucurie și cu mândrie triumfurile armatei române; toți cei cari au citit dezbaterile din Cameră și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aspecte problematice ale argumentului pentru a continua, mai apoi, cu o serie de critici și reconstrucții ulterioare ale sale. Așadar, ceea ce își propune Anselm este să demonstreze că: (1) Dumnezeu există. El este conștient că pentru a avea sorți de izbândă, argumentarea sa trebuie să pornească de la un anumit concept al ființei divine. Deci, Dumnezeu trebuie să fie definit într-un anume fel. Ar urma, printr-un al doilea pas, să se arate că ființa astfel definită există și, în sfârșit
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fundamentală În desfășurarea procesului social spre progres. Forțele inventive se nasc totdeauna dintr-un om, dintr un focar. Un om pasionat, ros de dorința de cucerire, de nemurire, de regenerare umană Întâlnește o idee, care-i deschide aspirațiilor sale o izbândă nebănuită. Factorul novator reprezintă oarecum propagarea În Înălțime a vieții sociale. Factorul social prin excelență este Însă imitația (inovația) căci o invenție nu are nici o valoare din punct de vedere social, câtă vreme masa cea mare a societății n-a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fundamentală În desfășurarea procesului social spre progres. Forțele inventive se nasc totdeauna dintr-un om, dintr un focar. Un om pasionat, ros de dorința de cucerire, de nemurire, de regenerare umană Întâlnește o idee, care-i deschide aspirațiilor sale o izbândă nebănuită. Factorul novator reprezintă oarecum propagarea În Înălțime a vieții sociale. Factorul social prin excelență este Însă imitația (inovația) căci o invenție nu are nici o valoare din punct de vedere social, câtă vreme masa cea mare a societății n-a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aceasta nu e propriu-zis o descriere, ci o sugestie sonoră ce se întregește cu impresia vizuală a decorului scenic, în timpul reprezentației. Marea muzică însă rămâne artă în măsura în care refuză să imite zgomotele naturii, deși ar putea-o face cu mai multă izbândă decât oricare altă artă. Literatura, în sfârșit, nici ea n-o imită. Rarele cazuri în poesie sunt specificate aparte cu numele de onomatopee. Se poate vorbi de o imitație în romanele naturaliste și în dramele și comediile de aceeași marcă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
copil bătrân. Viața lui Mozart pare o tainică întrupare a ideii acesteia. Muzica lui e imaginea melodică a unei gingășii și a unei frăgezimi ce nu cunoaște bătrânețea. Sugerată de această apropiere, există chiar încercarea interesantă, dar fără sorți de izbândă, de a lămuri originea artei prin analogia cu jocul copiilor. Pe de altă parte, Evanghelia aseamănă sfințenia cu copilăria. Mântuitorul face din prunc măsura omului desăvârșit. Nu pruncul trebuie să ne urmeze pe noi, ci noi trebuie să-l imitam
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Katona József, Învățătoarea de Bródy Sándor, Notarul din Peleske scrisă de contele Gvadányi József și multe alte ecranizări. Între 1940 și 1944 s-a ridicat deseori problema reînvierii producției cinematografice transilvane, dar, din păcate, intenția nu a avut sorți de izbândă. Însă filmele cu subiect transilvan s-au bucurat de un oarecare interes: Mireasa din Trascău ("Torockói menyasszony") (1937), Uz Bence (1938), Castelul din Transilvania de Hunyadi Sándor (1940) au atras atenția. Dintre filmele născute în această perioadă cel intitulat Oameni
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ani totul în Transilvania a servit ideea de făurire a supremației naționale - începând de la autorizația pentru o tutungerie, trecând prin procurarea vitelor și asigurând achiziționarea de anvelope pentru mașini. Și dacă această experiență de anvergură n-a avut sorți de izbândă, din punct de vedere spiritual, cultural, demografic ea a însemnat totuși o rezervă pentru comunitatea transilvană ale cărei efecte se vor manifesta încă multe decenii. Poate chiar și în ziua de azi. Surse și Bibliografie Bibliografia publicată mai jos nu
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
12 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 167: Toate împrejurările militează pentru părerea că această hotărâre a fost luată în plină panică... Faptele ar fi, în adevăr, îmbucurătoare, dacă ele s-ar datora izbândei elementului ortodox asupra celui științific în Sfântul Sinod. Teamă ne e însă că toată această grabă de întoarcere la Ortodoxie nu e decât elementul trecător al amintitei panici. Și că, în curând, lucrurile vor reintra în vechea albie a Ortodoxiei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mai imperioasă astăzi cînd, grație televiziunii, Internetului, telefoniei mobile etc., sînt tot mai mulți cei care își pierd capacitățile de abstractizare, de a manevra concepte și de a coagula idei. Lupta în contra imbecilității este una din start fără sorți de izbîndă, imbecilitatea este o putere naturală absolută, revolta imperativă ei, cum plastic spune eseistul, nu încape... Și ne oferă cîteva observații psihologice de nedezimințit adevăr, bine a fi luate în seamă de fiecare dintre noi: Fapt banal este că oamenii se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vrăjit, / S-a scufundat din mari adânci, A stat neclintit și stă neîncetat / Să ferece fugă spre cer. / Pe dinăuntru un tainic brâu / Se-nfășoară pe supușii împărăției, / Iar norii pe peretele de stâncă-n jos, / Fâlfâie că steaguri de izbândă (germ.)] Figurația e mai abstractă decât intuiția simbolică mai naivă că alegoria. A o confundă cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualista că poezie parnasiana. Procedeul figurației (Pastel pustiu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mod de a munci cu statornicie și de a nu-și risipi muncă. Cea dintâi grijă i-a fost să sfărâme un idol în atacuri vehemențe. Viitorul a arătat că lupta ce a dat-o n-a fost încununată de izbândă. D-l Philippide a avut un elev, pe d-l Densusianu, care s-a întors din străinătate și mai bine pregătit decât dascălul sau; întâia să grijă a fost să-l atace, căutând să surpe o celebritate, care n-avea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
am să le uit cât oi trăi. REPORTERUL: Ne puteți spune și nouă care sunt acele cuvinte? PENEȘ CURCANUL: Desigur. Îmi aduc aminte perfect: „Acum să te văd, curcanule, cum să-ți cinstești gradul și să-ți duci grupa la izbândă” REPORTERUL: Și dvs ce i-ați răspuns? Vă mai aduceți aminte? PENEȘ CURCANUL: Desigur! I-am zis foarte hotărât: „Aveți toată nădejdea-n noi, domnule maior, n-o să facem Vasluiul nostru de rușine.” REPORTERUL: Și v-ați ținut de cuvânt
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
în Compendiu. Șerban Cioculescu a fost prietenul de o viață al lui Vladimir Streinu. O prietenie exemplară, statornicită între cei doi intelectuali eminenți, care nu s-au lăsat niciodată orbiți de sentimente atunci când a fost vorba să-și judece reciproc izbânzile și eșecurile. În volumul intitulat Aspecte literare contemporane , Șerban Cioculescu își republică recenzia la volumul confratelui Pagini de critică literară, apărut la Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol al IIlea", în ". În stilul său caracteristic, Cioculescu admite comprehensiv: "Oricât
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
virusul promiscuității valorice și care, situat undeva pe liziera evaluării estetice și avînd o știință aparte, să ajungă la ceea ce am numi cel de-al treilea sens. Acest al treilea sens este dat (numai) de critic unei creații izbutite, unei izbînzi a spiritului, alcătuire căreia pînă la critic alții i-au conferit două prime înțelesuri: autorul, căci el este întîiul său lector, și cititorul ocazional, la care trimitea Goethe cînd era vorba de receptarea dramaturgiei. Greutatea specifică a operei va fi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
exprimată în serialul din 1927, fiind mai degrabă un reflex al convergenței cu tendința imprimată de spiritul timpului, cu ideile atît de influente ale lui Nae Ionescu, cel ce a fost, pentru întreaga generație, un fel de primum movens al izbînzilor ei culturale. După un an însă, în 1928, același Eliade răspundea la ancheta Tiparniței literare prin doar trei rînduri: "Faptele celor tineri dovedesc o nouă orientare spirituală. Expunerea, autenticitatea și semnificația ei am discutat-o aiurea. Aș vrea să cunosc
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
unii mor prea devreme. Încă sună ciudat învățătura: "mori la timp!" Mori la timp: așa (ne) învață Zarathustra". Sapienti sat! Cuvinte privilegiate și comunicare La început a fost relația Exegeza metafizicii lui Noica a descifrat, din varii perspective, năzuința și izbînda construirii unei ontologii a limbii române, a rostirii filosofice specifice spațiului nostru cultural. Nu atît extensia unui lexic necesar filosofării l-a interesat pe autor, cît descoperirea acelor zăcăminte de sensuri ascunse în cuvintele noastre fundamentale. În descendența unor gînditori
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
așa sînt eu, mediocru, și îmi place să rămîn mediocru" și, pe de altă parte, "n-am ce face, sînt și voi rămîne o mediocritate". Hans Castorp devine astfel un nume generic pentru cel ce încearcă și se bucură de izbîndă la capătul efortului de a scăpa de mediocritate, cel ce se angajează în mod radical la un experiment cu sine însuși și dovedește, în cele din urmă, ceea ce (re)descoperise Sfîntul Augustin: e în noi ceva mai adînc decît noi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
din ecranele televizoarelor, ci stau cuminți în biblioteci de celuloză sau electronice, în muzee și săli de concerte, în școli și universități, în institute de cercetare, în fine, peste tot în lume unde celula nervoasă românească își revendică performanța unor izbînzi ale spiritului. În ceea ce privește viitorul unei culturi în limba română, dar în spațiul european, speranțele sînt puse deopotrivă în anvergura creatorilor și traducătorilor: a celor ce produc valori competitive și a celor care facilitează exportul acestora nu doar în Europa. Altfel
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
al atîtor produse mediatice, nu poate fi înșelat de presa de estradă. Receptorul de media este cel care-i poate persifla și ignora pe veleitari și impostori, cel care ne salvează iluziile și credința în cuvînt, după cum tot acesta vestește izbînda și mîntuirea noastră prin cuvîntul viu, dușmanul de moarte al prostiei deghizate și stilisticii de lemn. Dar cînd banalitățile presei vor depăși destinul prozaic al scrierii caduce (aceea care se naște și moare aici și acum, la puțin timp după
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]