2,156 matches
-
taxele și cheltuielile arbitrale. (2) Asistența Curții de Arbitraj în arbitrajul ad-hoc constă în următoarele activități sau numai în unele dintre ele, potrivit solicitării părților: ... a) furnizarea, la cererea arbitrilor, de date, informații sau documentații referitoare la soluțiile doctrinare și jurisprudențiale într-o anumită problemă; ... b) asigurarea accesului la serviciile de secretariat ale Curții, constând în operațiuni privind primirea, înregistrarea și evidența corespondenței, citarea părților și comunicarea actelor, emiterea diverselor înștiințări către părți și arbitri, consemnarea dezbaterilor în încheieri de ședință
REGULI din 6 martie 2013 de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250135_a_251464]
-
ordin, cu modificările și completările ulterioare, precum și a dispozițiilor art. 53 alin. 4 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările și completările ulterioare, în raport cu dispozițiile art. 373^3 alin. 1^1 din Codul de procedură civilă". 2. Examenul jurisprudențial În urma verificărilor jurisprudenței s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept supusă dezlegării, instanțele statuând diferit în privința căii de atac ce poate fi exercitată împotriva încheierilor prin care s-a dispus învestirea cu
DECIZIE nr. 13 din 12 noiembrie 2012 referitoare la recursul în interesul legii,privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 61 alin. 4 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 53 alin. 4 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările şi completările ulterioare, în raport de dispoziţiile art. 373^3 alin. 1^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249550_a_250879]
-
alin. 1 din Codul de procedură civilă. 6. Raportul asupra recursului în interesul legii Raportul întocmit în cauză, conform art. 330^6 alin. 6 din Codul de procedură civilă, a concluzionat ca fiind corectă una dintre soluțiile identificate de examenul jurisprudențial, respectiv aceea că împotriva încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie a unui titlu de credit (cambie, bilet la ordin, cec) este admisibilă calea de atac a recursului. În motivarea acestei opinii, judecătorul raportor a reținut că
DECIZIE nr. 13 din 12 noiembrie 2012 referitoare la recursul în interesul legii,privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 61 alin. 4 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 53 alin. 4 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările şi completările ulterioare, în raport de dispoziţiile art. 373^3 alin. 1^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249550_a_250879]
-
prevăzută pentru perioada de domiciliu forțat, atunci când aceste perioade au coincis. Interpretarea acestor dispoziții legale s-a realizat în mod diferit de către instanțele de judecată, ceea ce a condus la aplicarea lor diferită și la pronunțarea unor soluții neunitare. 2. Examenul jurisprudențial Practica judiciară neunitară ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentele recursuri în interesul legii s-a conturat în soluționarea contestațiilor împotriva deciziilor emise de direcțiile județene de muncă și protecție socială (actualmente agenții județene pentru
DECIZIE nr. 8 din 14 mai 2012 referitoare la examinarea recursurilor în interesul legii, privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. d) şi e) raportat la art. 4 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind dreptul unor persoane persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicată, de a cumula indemnizaţia pentru perioada de strămutare cu cea prevăzută pentru perioada de domiciliu forţat, atunci când aceste perioade au coincis. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242316_a_243645]
-
din actul normativ menționat, statuând diferit asupra posibilității de cumulare a indemnizației pentru perioada de strămutare cu cea prevăzută pentru perioada de domiciliu forțat, atunci când aceste perioade au coincis. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Potrivit primei orientări jurisprudențiale, persoanele cărora li s-au aplicat concomitent atât măsura strămutării, cât și cea a domiciliului obligatoriu, pentru același interval de timp, pot beneficia de o singură indemnizație, prevăzută de legiuitor pentru măsura cea mai grea, aceea a strămutării. În susținerea
DECIZIE nr. 8 din 14 mai 2012 referitoare la examinarea recursurilor în interesul legii, privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. d) şi e) raportat la art. 4 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind dreptul unor persoane persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicată, de a cumula indemnizaţia pentru perioada de strămutare cu cea prevăzută pentru perioada de domiciliu forţat, atunci când aceste perioade au coincis. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242316_a_243645]
-
dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitor la prezentarea obligatorie a certificatului de cazier fiscal în cazul cooptării unor noi membri în asociații și fundații". 2. Examenul jurisprudențial În urma verificărilor jurisprudenței s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, instanțele statuând diferit în privința obligativității
DECIZIE nr. 10 din 18 iunie 2012 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la prezentarea obligatorie a certificatului de cazier fiscal în cazul cooptării unor noi membri în asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243380_a_244709]
-
cazier fiscal este obligatorie doar atunci când noii membri cooptați devin fondatori (în cazul fundațiilor) ori membri în organul de conducere executivă al asociației/fundației. Hotărârile anexate nu prezintă argumente în susținerea acestei soluții. 3.3. Într-o a treia orientare jurisprudențială s-a considerat că prezentarea certificatului de cazier fiscal nu este obligatorie la cooptarea noilor membri, indiferent de calitatea acestora în cadrul asociației sau fundației. Hotărârile anexate nu prezintă argumente în susținerea acestei soluții. 4. Opinia procurorului general Exprimându-și punctul
DECIZIE nr. 10 din 18 iunie 2012 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la prezentarea obligatorie a certificatului de cazier fiscal în cazul cooptării unor noi membri în asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243380_a_244709]
-
consecințele existenței anumitor mențiuni în acest sens. 5. Raportul asupra recursului în interesul legii Raportul întocmit în cauză, conform art. 330^6 alin. 6 din Codul de procedură civilă, a concluzionat ca fiind corectă una dintre soluțiile identificate de examenul jurisprudențial, respectiv aceea că prezentarea certificatului de cazier fiscal este obligatorie în cazul cooptării unor noi membri în asociații și fundații, atunci când aceștia dobândesc și calitatea de reprezentanți legali ai persoanei juridice deja înregistrate. 6. Înalta Curte 6.1. Ordonanța Guvernului
DECIZIE nr. 10 din 18 iunie 2012 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la prezentarea obligatorie a certificatului de cazier fiscal în cazul cooptării unor noi membri în asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243380_a_244709]
-
urgență a Guvernului nr. 43/2002 , prin legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală, nu poate fi considerată în sine un argument de neconstituționalitate și un element de noutate în măsură să conducă la un reviriment jurisprudențial, mai ales că dispozițiile art. 172 alin. (7), (9) și (10) din noul Cod de procedură penală preiau soluția legislativă cuprinsă în art. 11 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 , abrogarea acestora din
DECIZIE nr. 190 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261899_a_263228]
-
a legii penale mai favorabile. 24. Potrivit primei opinii, legea penală mai favorabilă se determină prin compararea legilor succesive, stabilirea în concret a legii mai favorabile și, în final, aplicarea acesteia în ansamblu. Principiul care fundamentează această orientare doctrinară și jurisprudențială este cel conform căruia legile se compară, dar nu se combină. 25. Susținând această soluție, doctrina și jurisprudența au relevat că o combinare a dispozițiilor mai favorabile dintre două legi succesive este hibridă și duce la crearea, pe cale judecătorească, a
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. [...]". Rațiunile care au stat la baza adoptării soluțiilor jurisprudențiale anterioare își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, astfel încât apreciem că aceasta se impune a fi menținută. Totodată, Curtea menționează că, față de situația care a impus luarea măsurii, suspendarea unor drepturi stabilite prin lege trebuie să se facă pe un
DECIZIE nr. 121 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261534_a_262863]
-
executare este una necesară pentru a se putea realiza finalitatea avută în vedere, respectiv eșalonarea sumelor rezultate din hotărâri judecătorești, fiind aplicată în mod egal tuturor persoanelor ce intră sub incidența acesteia. Rațiunile care au stat la baza adoptării soluțiilor jurisprudențiale anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent. Distinct de cele arătate, în ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) și a prevederilor art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
DECIZIE nr. 173 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261648_a_262977]
-
efortul de suplinire a lacunelor sau imperfecțiunilor legislative poate conduce la o depășire a competenței instanțelor judecătorești. Curtea Constituțională a constatat în acest sens că, din cauza lipsei de claritate a textului criticat, judecătorul este constrâns să stabilească el însuși, pe cale jurisprudențială, în afara legii, adică substituindu-se legiuitorului, regulile necesare pentru a se pronunța asupra recursului cu judecarea căruia a fost învestit, încălcând astfel dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, privind separația puterilor. Pentru a ilustra aplicarea acestui principiu constituțional, relevantă
DECIZIE nr. 3 din 12 mai 2014 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, în sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanţă penală în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]
-
85/2006 , în privința competenței materiale de soluționare și a admisibilității acțiunilor formulate de autoritatea publică în domeniul silviculturii pentru recuperarea de la personalul cu atribuții de pază a fondului forestier a contravalorii pagubelor produse prin tăieri ilegale de arbori. 2. Examenul jurisprudențial Prin recursurile în interesul legii se arată că, în practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor menționate la pct. 1. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare jurisprudențială
DECIZIE nr. 3 din 12 mai 2014 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007 , coroborate cu dispoziţiile art. 254 şi art. 266 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262527_a_263856]
-
jurisprudențial Prin recursurile în interesul legii se arată că, în practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor menționate la pct. 1. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare jurisprudențială, instanțele de judecată au considerat că judecarea acestor cereri este de competența instanțelor de jurisdicția muncii, potrivit dispozițiilor titlului XII "Jurisdicția muncii" din Codul muncii, și că acțiunile sunt admisibile, examinând pe fond cauzele cu care au fost învestite. În
DECIZIE nr. 3 din 12 mai 2014 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007 , coroborate cu dispoziţiile art. 254 şi art. 266 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262527_a_263856]
-
numire, ci își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă. În acest sens, au fost avute în vedere și prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 . 3.2. Într-o a doua orientare jurisprudențială, instanțele au apreciat că acțiunile formulate de autoritatea silvică pentru angajarea răspunderii patrimoniale a personalului silvic contractual cu atribuții de pază a fondului forestier sunt admisibile, iar competența de soluționare a acestora aparține instanțelor de contencios administrativ. În acest sens
DECIZIE nr. 3 din 12 mai 2014 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007 , coroborate cu dispoziţiile art. 254 şi art. 266 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262527_a_263856]
-
patrimoniul, în cazul angajării răspunderii civile a funcționarului public, ci prevede, în acest scop, o procedură specială, mai facilă. 4. Opinia procurorului general Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că a treia orientare jurisprudențială este în litera și în spiritul legii, pentru considerentele arătate în continuare. Din interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (3), art. 4, art. 7, art. 58 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000
DECIZIE nr. 3 din 12 mai 2014 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007 , coroborate cu dispoziţiile art. 254 şi art. 266 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262527_a_263856]
-
sensu, în care este parte persoana încadrată ca personal silvic cu atribuții de pază a vegetației forestiere, antamarea acestei chestiuni este relevantă pentru soluționarea cauzei. Relevanța acestei chestiuni derivă din faptul că întreaga argumentație a uneia dintre cele două orientări jurisprudențiale, precum și opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt fundamentate pe teoria că întregului personal silvic, fără distincție, îi este aplicabil statutul funcționarului public, în virtutea normei de trimitere de la art. 58 alin. (1) din Ordonanța
DECIZIE nr. 3 din 12 mai 2014 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007 , coroborate cu dispoziţiile art. 254 şi art. 266 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262527_a_263856]
-
comportare, aducând astfel daune intereselor silviculturii și prestigiului instituției pe care o reprezintă, răspunde disciplinar, contravențional, civil sau penal, în funcție de natura și de gravitatea faptei săvârșite". Însă, temeiul de drept al acțiunilor soluționate prin hotărârile judecătorești care au conturat orientările jurisprudențiale diferite și care au stat la baza promovării prezentului recurs în interesul legii îl reprezintă dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 , care instituie răspunderea patrimonială a personalului cu atribuții de pază a
DECIZIE nr. 3 din 12 mai 2014 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007 , coroborate cu dispoziţiile art. 254 şi art. 266 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262527_a_263856]
-
procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în referire la momentul de la care curge dobânda pentru sumele încasate cu titlu de taxă pe poluare, taxă de primă înmatriculare și taxă pe emisiile poluante, restituite în temeiul hotărârilor judecătorești. Examenul jurisprudențial 11. În urma verificării jurisprudenței la nivelul întregii țări s-a constatat că nu există practică unitară cu privire la natura juridică a dobânzilor acordate pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare pentru autovehicule și taxă pentru
DECIZIE nr. 14 din 22 iunie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante precum şi momentul de la care curge dobânda fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265056_a_266385]
-
prevăzut de lege pentru soluționarea cererii de restituire pe cale administrativă. 12.2. Cu privire la cea de-a doua problemă de drept supusă analizei, referitoare la momentul de la care curge dobânda legală sau dobânda fiscală, după caz, s-au identificat patru orientări jurisprudențiale: 12.2.1. Într-o primă orientare a practicii, instanțele care au considerat că se datorează dobânda fiscală au stabilit ca plata acesteia să se facă începând cu ziua imediat următoare expirării termenului de 45 de zile prevăzut de art.
DECIZIE nr. 14 din 22 iunie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante precum şi momentul de la care curge dobânda fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265056_a_266385]
-
la data de 15 martie 2013, prin intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 37/2014 , cu modificările și completările ulterioare. 33. Din analiza orientărilor jurisprudențiale conturate în practica judiciară, evidențiate prin hotărârile judecătorești anexate sesizării, s-a constatat, în mod unanim, că sunt purtătoare de dobânzi sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare pentru autovehicule și taxă pentru emisiile poluante
DECIZIE nr. 14 din 22 iunie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante precum şi momentul de la care curge dobânda fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265056_a_266385]
-
de dobânzi sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare pentru autovehicule și taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, a căror restituire a fost solicitată pe calea acțiunilor în justiție. 34. La adoptarea acestor soluții jurisprudențiale s-au avut în vedere considerentele Deciziei nr. 24/2011 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în cuprinsul cărora s-a reținut, cu referire la hotărârile pronunțate de Curtea de
DECIZIE nr. 14 din 22 iunie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante precum şi momentul de la care curge dobânda fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265056_a_266385]
-
neconstituționalitate, pot exista și în legătură cu exercitarea celorlalte atribuții ale Curții Constituționale, sens în care s-a conturat de-a lungul timpului o bogată jurisprudență a acestei curți. De altfel, o bună parte dintre cauzele de inadmisibilitate au fost deduse pe cale jurisprudențială, prin interpretarea dispozițiilor constituționale și legale ce stabilesc condițiile sesizării Curții Constituționale și întinderea competenței sale. Cadrul constituțional și legal strict care circumstanțiază rolul și competența Curții Constituționale se concretizează, în plan procedural, în existența acestor cauze de inadmisibilitate, care
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
pe care Curtea îl poate exercita. *1) I. Muraru, M. Constantinescu, Cauzele de inadmisibilitate în jurisdicția constituțională, în Revista Dreptul nr. 2/1998, pp. 3-9. Fie că sunt reglementate expres de lege, fie că sunt deduse din interpretarea acesteia pe cale jurisprudențială, cauzele de inadmisibilitate au caracter imperativ și sunt de ordine publică, impunându-se deopotrivă autorilor sesizărilor de neconstituționalitate și Curții Constituționale. Ca urmare, Curtea trebuie să procedeze din oficiu la examinarea admisibilității sesizărilor care îi sunt adresate, ca etapă prealabilă
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]