KorAP: Find »[drukola/base=jurnalistic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...74 75 76 ...124 >

3,080 matches

Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651

se vor realiza prin investigarea comportamentului discursiv al unor ziare în timpul campaniei pentru referendumul de suspendare a președintelui României din aprilie mai 2007. Studiul urmărește ca pe baza metodelor analizei comparate și a analizei cantitative să identifice manipularea prin discursul jurnalistic al presei scrise din România într-o situație convențională conflictuală: campania pentru demiterea președintelui României, Traian Băsescu, din aprilie mai 2007. Analiza conținutului desemnează "ansamblu de tehnici de cercetare științifică care servesc la descrierea obiectivă, sistematică și cantitativă a conținutului

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
în cadrul analizei de conținut prin care, pornind de la anumiți itemi calitativi, se realizează o analiză comparată a mai multor obiecte de studiu (discursuri, ziare etc.) Ipoteze Ipotezele cercetării vizează lămurirea unor probleme legate atât de posibilitatea identificării manipulării prin discursul jurnalistic într-o situație intens reglementată, campania electorală, dar și necesitatea de a proba existența unor instrumente valide de identificare a manipulării. În aceste condiții, ipotezele cercetării sunt: Ip.1. Întrucât publicul nu poate compara enunțul cu realitatea decât în rare

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
instrumente valide de identificare a manipulării. În aceste condiții, ipotezele cercetării sunt: Ip.1. Întrucât publicul nu poate compara enunțul cu realitatea decât în rare situații (publicul nu poate fi prezent la toate evenimentele politice), delimitarea manipulărilor la nivelul textului jurnalistic se poate realiza prin analiza calitativă comparată a prezentării unor evenimente importante în diverse publicații; Ip.2 Manipularea în sistemul de producere al discursului jurnalistic pe linia influenței sprijinitorilor financiari asupra modalității de prezentare a campaniei se poate identifica prin

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
situații (publicul nu poate fi prezent la toate evenimentele politice), delimitarea manipulărilor la nivelul textului jurnalistic se poate realiza prin analiza calitativă comparată a prezentării unor evenimente importante în diverse publicații; Ip.2 Manipularea în sistemul de producere al discursului jurnalistic pe linia influenței sprijinitorilor financiari asupra modalității de prezentare a campaniei se poate identifica prin analiză cantitativă a orientării articolelor (în grila prezentare pozitivă, prezentare negativă, prezentare neutră); Ip.3. Manipularea în universul discursului jurnalistic se poate releva prin decriptarea

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
sistemul de producere al discursului jurnalistic pe linia influenței sprijinitorilor financiari asupra modalității de prezentare a campaniei se poate identifica prin analiză cantitativă a orientării articolelor (în grila prezentare pozitivă, prezentare negativă, prezentare neutră); Ip.3. Manipularea în universul discursului jurnalistic se poate releva prin decriptarea camuflării discursului politic în discurs jurnalistic, utilizând analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare. Perioada 19 aprilie 18 mai 2007, perioadă marcată de votarea în data de 19 aprilie a suspendării președintelui României

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
asupra modalității de prezentare a campaniei se poate identifica prin analiză cantitativă a orientării articolelor (în grila prezentare pozitivă, prezentare negativă, prezentare neutră); Ip.3. Manipularea în universul discursului jurnalistic se poate releva prin decriptarea camuflării discursului politic în discurs jurnalistic, utilizând analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare. Perioada 19 aprilie 18 mai 2007, perioadă marcată de votarea în data de 19 aprilie a suspendării președintelui României, Traian Băsescu, și de data finalizării campaniei pentru referendum, 18 mai

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
unor oameni direct implicați politic, ci unor trusturi de presă străine sau unor patroni care nu sunt implicați direct în politică. Selectarea unui astfel de cotidian nu ar fi servit cercetării ipotezei influenței orientării politice a patronilor asupra orientării discursului jurnalistic al publicațiilor care le aparțin. Subiectul monitorizării Subiectul monitorizării este modalitatea de prezentare a campaniei pentru referendumul în vederea demiterii președintelui României și tehnicile de manipulare prezente în discursul jurnalistic din cotidianele selectate Metode și tehnici de cercetare Acestea sunt selectate

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
servit cercetării ipotezei influenței orientării politice a patronilor asupra orientării discursului jurnalistic al publicațiilor care le aparțin. Subiectul monitorizării Subiectul monitorizării este modalitatea de prezentare a campaniei pentru referendumul în vederea demiterii președintelui României și tehnicile de manipulare prezente în discursul jurnalistic din cotidianele selectate Metode și tehnici de cercetare Acestea sunt selectate și determinate pentru fiecare ipoteză în parte: 1. pentru Ip.1: delimitarea manipulărilor la nivelul textului jurnalistic se poate realiza prin analiza calitativă comparată a prezentării unor evenimente importante

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
referendumul în vederea demiterii președintelui României și tehnicile de manipulare prezente în discursul jurnalistic din cotidianele selectate Metode și tehnici de cercetare Acestea sunt selectate și determinate pentru fiecare ipoteză în parte: 1. pentru Ip.1: delimitarea manipulărilor la nivelul textului jurnalistic se poate realiza prin analiza calitativă comparată a prezentării unor evenimente importante în diverse publicații; se vor urmări modalitățile de prezentare din cele trei ziare a unui eveniment care marchează debutul campaniei pentru referendum: ieșirea lui Traian Băsescu în Piața

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
VII.1. Un eveniment trei perspective Întrucât publicul, în general, și fiecare cititor, în particular, nu pot compara enunțul din ziar cu realitatea decât în rare situații, ipoteza pe care o propunem este aceea că delimitarea manipulărilor la nivelul textului jurnalistic se poate realiza prin analiza calitativă comparată a prezentării unor evenimente importante în diverse publicații. Ne vom opri la analiza unui singur eveniment, care marchează debutul campaniei pentru referendum: ieșirea lui Traian Băsescu în Piața Universității din 19.04.2007

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
1. descriere generală 2. orientare (pozitivă, negativă, neutră) și modalitatea de argumentare a orientării; 3. spațiul acordat (număr articole, număr și suprafață pagini); 4. titluri, enunțuri și imagini folosite . Acești indicatori au fost selectați pe structura de analiză a textului jurnalistic. Astfel, primul vizează modalitatea generală de prezentare (caracteristica obiectivității), al doilea pe cea a raționalității, ultimii doi pe cea a așezării atractive. Fiind vorba de aceeași temă tratată în trei ziare, caracteristica interesului public nu apare sub nici un item. Jurnalul

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
care le aparțin. Extrapolând puțin concluziile în planul activității individuale, o persoană se poate feri de manipulare, la acest nivel, prin citirea unor publicații neutre sau prin frecventarea unor ziare cu orientări contrare. VII.3. Tendențiozitatea articolelor și disoluția discursului jurnalistic Analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor se va face după o anumită grilă de monitorizare. Itemii acestei grile sunt în număr de trei: articol tendențios pozitiv, articol tendențios negativ, articol neutru. Principalii itemi sunt definiți astfel: 1. articol tendențios

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
să ai o opinie negativă despre Traian Băsescu, pentru care pot exista și argumente, dar ține de tendențiozitate atribuirea de mărci precum dictator, Lukașenko al României, fascist, Trăienel, care nu lasă posibilitatea de opțiune și care depășesc limitele unui discurs jurnalistic. Pentru a ilustra cât mai bine atitudinile tendențioase din mas-media, vom analiza în continuare alte două exemple. (1) "Traiane nici nu știi, cât de mic începi sa fii. Mineriada ratată de la kilometru 0" (Titluri din Adevărul, 21 aprilie 2007) (2

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
de stradă și la lovitură de stat. În plus, prin titlul "Traiane nici nu știi, cât de mic începi să fii" se parodiază un slogan al lui Traian Băsescu, adresat lui Adrian Năstase, din campania pentru prezidențiale din 2004. Discursul jurnalistic devine, astfel, discurs politic, și preia de la acesta și caracterul polemic. Cel de al doilea text este tendențios, în primul rând, prin selecția citatelor. Se preia dintr-un articol din The Economist doar părțile negative la adresa lui Traian Băsescu, utilizându-se

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
a câștigat propriul său referendum constituțional: 79,42%. Analogia se bazează doar pe o potrivire de cifre. În plus, în text apar și peiorative de tip "Cârmaci". În aceste condiții, un articol tendențios desemnează un articol politic și nu unul jurnalistic. Astfel că indicele ponderii articolelor tendențioase în total (It = (pt+tn) / t x 100) exprimă gradul în care discursul jurnalistic își abandonează scopul. Așadar, It exprimă gradul de politizare al unui discurs jurnalistic, gradul de camuflare a discursului politic în

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
text apar și peiorative de tip "Cârmaci". În aceste condiții, un articol tendențios desemnează un articol politic și nu unul jurnalistic. Astfel că indicele ponderii articolelor tendențioase în total (It = (pt+tn) / t x 100) exprimă gradul în care discursul jurnalistic își abandonează scopul. Așadar, It exprimă gradul de politizare al unui discurs jurnalistic, gradul de camuflare a discursului politic în discurs jurnalistic. Tabelele rezumative privind tendențiozitatea s-au realizat pe baza monitorizării ziarelor în campania electorală, a căror sistematizare apare

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
desemnează un articol politic și nu unul jurnalistic. Astfel că indicele ponderii articolelor tendențioase în total (It = (pt+tn) / t x 100) exprimă gradul în care discursul jurnalistic își abandonează scopul. Așadar, It exprimă gradul de politizare al unui discurs jurnalistic, gradul de camuflare a discursului politic în discurs jurnalistic. Tabelele rezumative privind tendențiozitatea s-au realizat pe baza monitorizării ziarelor în campania electorală, a căror sistematizare apare în Tabelele pe zile privind tendențiozitatea articolelor, atașate la finalul prezentului capitol. În

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
că indicele ponderii articolelor tendențioase în total (It = (pt+tn) / t x 100) exprimă gradul în care discursul jurnalistic își abandonează scopul. Așadar, It exprimă gradul de politizare al unui discurs jurnalistic, gradul de camuflare a discursului politic în discurs jurnalistic. Tabelele rezumative privind tendențiozitatea s-au realizat pe baza monitorizării ziarelor în campania electorală, a căror sistematizare apare în Tabelele pe zile privind tendențiozitatea articolelor, atașate la finalul prezentului capitol. În cazul Jurnalului Național Nr. Tendențiozitate articole Jurnalul Național număr

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Grafic 5: Diagrama tendențiozității articolelor în Jurnalul Național Indicele ponderii articolelor tendențioase în total ia următoarea configurație: It = (pt+tn) / t x 100 = (29+0) / 78 x 100 = 37,18% Acest lucru desemnează faptul că gradul de politizare a discursului jurnalistic în Jurnalul Național, în ceea ce privește știrile politice, este de 37,18%, extrem de mare dacă ținem cont de faptul că tendențiozitățile au fost doar negative la adresa președintelui Traian Băsescu. În cazul cotidianului Adevărul regăsim următoarea configurație: Nr. Tendențiozitate articole Adevărul număr 1

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Diagrama tendențiozității articolelor în Gândul Indicele ponderii articolelor tendențioase în total ia următoarea configurație: It = (pt+tn) / t x 100 = (0 + 0) / 82 = 0 În cazul ziarului Gândul, nu am regăsit articole tendențioase, ceea ce înseamnă că, în cazul acestuia, discursul jurnalistic nu se abate de la scopul său: informarea și comentarea spațiului public. Diferența dintre cele trei ziare apare clar în tabelul și graficul următoare, care rezumă indicii ponderii articolelor tendențioase în total pentru cele trei publicații: Ziar It (%) Jurnalul Național 37

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
există diferențe notabile. În aceste condiții, ipoteza 3 se consideră verificată. Analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare a relevat manifestările tendențioase din ziarele selectate și s-a construit într-un indicator care reflectă manifestările politice în spațiul jurnalistic. În concluzie, manipularea în universul discursului jurnalistic se poate identifica prin decriptarea camuflării discursului politic în discurs jurnalistic, utilizând analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare. Așadar, în urma aplicării metodologiei, s-a constatat că toate cele trei ipoteze

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
3 se consideră verificată. Analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare a relevat manifestările tendențioase din ziarele selectate și s-a construit într-un indicator care reflectă manifestările politice în spațiul jurnalistic. În concluzie, manipularea în universul discursului jurnalistic se poate identifica prin decriptarea camuflării discursului politic în discurs jurnalistic, utilizând analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare. Așadar, în urma aplicării metodologiei, s-a constatat că toate cele trei ipoteze de cercetare se confirmă. S-a dovedit

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
din ziare a relevat manifestările tendențioase din ziarele selectate și s-a construit într-un indicator care reflectă manifestările politice în spațiul jurnalistic. În concluzie, manipularea în universul discursului jurnalistic se poate identifica prin decriptarea camuflării discursului politic în discurs jurnalistic, utilizând analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare. Așadar, în urma aplicării metodologiei, s-a constatat că toate cele trei ipoteze de cercetare se confirmă. S-a dovedit faptul că analiza calitativă comparată poate elucida aspecte ale lipsei de

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
dovedit faptul că analiza calitativă comparată poate elucida aspecte ale lipsei de obiectivitate la nivelul textului, dar și că analiza cantitativă poate releva influența patronilor asupra orientării politice a unui ziar și gradul de camuflare a discursului politic în discursul jurnalistic. Importanța acestui studiu constă în faptul că validează atât metodologia tripartită de cercetare, cât și ideea conform căreia manipularea apare atunci când specificul discursului jurnalistic este abandonat. VIII. TABEL REZUMATIV CU TEHNICILE DE MANIPULARE PRIN DISCURSUL JURNALISTIC VIII.1. Manipularea prin

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
patronilor asupra orientării politice a unui ziar și gradul de camuflare a discursului politic în discursul jurnalistic. Importanța acestui studiu constă în faptul că validează atât metodologia tripartită de cercetare, cât și ideea conform căreia manipularea apare atunci când specificul discursului jurnalistic este abandonat. VIII. TABEL REZUMATIV CU TEHNICILE DE MANIPULARE PRIN DISCURSUL JURNALISTIC VIII.1. Manipularea prin textul jurnalistic Nr. Mărci ale textului jurnalistic Tehnici de manipulare corespunzătoare 1. Obiectivitate Minciuna Amalgam adevăr-fals Orientarea articolelor Selecția neobiectivă Abandonarea caracterului de argumentabilitate

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]