1,921 matches
-
patra duminică a lunii sărbătorim ziua internațională a surzilor, un minunat prilej de bilanț. Fiecare membru trebuie să manifeste o preocupare sporită pentru creșterea productivității muncii, întărirea disciplinei, perfecționarea continuă a stilului și metodelor de muncă. Concursul cel mai bun lăcătuș. Concursul cel mai bun sportiv. Concursul literar Cântarea Patriei. Anul internațional al handicapaților. Grija partidului și statului pentru crearea condițiilor de muncă și studiu. Meciul de fotbal dintre echipele «Tăcerea» C. și «Tăcerea» P., prilej de verificare a potențialului tehnico-tactic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ai avut răbdare. Te-ai dus la colț, la chioșc, să-ți iei un corn. — Ehe, știu că n-ar trebui. Cu necazurile astea... nici poftă de mâncare. Doar așa, hăpăială. N-avem stare, asta-i. — Ce a lucrat soțul? — Lăcătuș. — Și ce vârstă are? — 46. — Dar dumneata cu ce te ocupi? — Lenjereasă. — Bine... poți pleca. Primiți decizia acasă. Să stea liniștit, să ia pastilele și să înceteze înfometarea. Ai grijă să-l alimentezi, fie și forțat. Primiți decizia acasă. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fratelui meu, dar ai să-ți dai și dumneata seama în curând că n-a meritat -, dar el nu s-ar atinge cu nici un preț de numele lui. Oriunde ar poposi, oamenii locului ar crede că e muzician, scriitor, poate lăcătuș, eventual brutar. Dar eu am rămas fotograf chiar și așa. Și nimănui nu i-ar trece prin minte că, acolo de unde a venit, a pictat treisprezece tablouri. „Vedeți că doar mâzgălește prin praf, nu-i așa?; toți copiii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
cu grijă lumile din care apoi moare, ca să-și exerseze efemeritatea. Tablourile lui nu sunt altceva decât locuri de veci. Ai să-ți dai seama de asta când ai să vezi tablourile lui Bódog Artúr. — Și dacă s-ar face lăcătuș? — Dacă s-ar face lăcătuș, după ce ar pleca de acolo, lacătele lui n-ar mai funcționa. Ar fi imposibil de spart și nu li s-ar potrivi nici o cheie. „Ce om curios a fost“ - ar spune apoi oamenii despre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
apoi moare, ca să-și exerseze efemeritatea. Tablourile lui nu sunt altceva decât locuri de veci. Ai să-ți dai seama de asta când ai să vezi tablourile lui Bódog Artúr. — Și dacă s-ar face lăcătuș? — Dacă s-ar face lăcătuș, după ce ar pleca de acolo, lacătele lui n-ar mai funcționa. Ar fi imposibil de spart și nu li s-ar potrivi nici o cheie. „Ce om curios a fost“ - ar spune apoi oamenii despre el și și-ar monta alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
o „confesează” într-o retorică ce ține de talentul fiecăruia. Pe câțiva i-am urmărit de mai multă vreme și numele lor pot să le socotesc printre „stâlpii” de susținere ai „Confluențelor lirice”: Laurențiu Belizan, Teodor Dume, Alexandru Gheție, Daniel Lăcătuș, Ileana Popescu Bâldea, Boris Marian Mehr, Nadia Pădure, Ioana Voicilă Dobre, Bianca Dan, Violeta Deminescu, dar alături de ei sunt și alții. O supriză deosebit de plăcută mi-a lăsat „descoperirea” versurile scrise de Mirela Briciu Atanasiu, Ottilia Ardeleanu, Cătălina Munteanu și
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
al nopților reci... Dumbrava minunată O ciudată alcătuire, priveliște ideală când noaptea încrengăturilor albastre își cheamă, în șoaptă, poezia... Copacul tău ești tu în dumbrava ta minunată, Lizuco... Și-atunci, zmeurișul tău împrăștie azi norii roș de gura ta Daniel LĂCĂTUȘ Medalion hunedorean (Eugen Evu) (Elena M. Cîmpan) Cine e femeia aceasta? Am privit-o în ochi și am crezut că descopăr alte lumi. Are brațe, are picioare și o sută de ochi deschiși ca niște uși. Cine e femeia aceasta
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de vâslă, măciucă și pumn, dar nu suporta bătaia de joc. - Ce mai face doamna dumneavoastră? încercă Cocondy, intuindu-l înnegurat să destindă un pic atmosfera. - Piulițe. - Poftim?... - Șaibe și știfturi. Șuruburi. Tot felul de chestii dintr-astea. Este muncitor lăcătuș. - Doamna dumneavoastră este una dintre acele persoane excentrice, pasionate de a-și câștiga existența prin muncă? N-ar putea lucra pentru dumneavoastră? Să vă scrie texte pentru cântece, de exemplu. - Nu știe să scrie. Vreau să zic că nu poate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
justifică denumirea, iar un coleg, lam numit pe Ioan Mititelu de la Vaslui, priceput nevoie mare în folosirea pamfletuluigen gazetăresc - care nu prea se mai utilizează, descoperă o nouă profesiune a copiilor și nepoților noștri. În locul celor de strungar, rectificator, frezor, lăcătuș sau termist se aduce în prim plan nomenclatorul vorbirii zilnice și a practicii muncii, profesii nici ele prea liberale: autopsier la caritaj, cap de masă la cazinourile care mai funcționează, colector și sortator de păr - probabil la coafor și frizerii
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
pentru asta și nu le place să intre cu capul sub apă unde ești neajutorat, nu poți să respiri ca lumea și cedezi ușor în fața unuia mai experimentat. Preferă să observe de sus. Un băiat - judecând după aspectul fizic, probabil lăcătuș sau strungar - se scufundă printre picioarele Annei, care scoate un țipăt și dispare plescăind sub apă. Precaut, fratele ei încearcă s‑o apuce pe sub apă, ca s‑o protejeze. Sophie vine și ea iute, ca un pește zglobiu, să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mai c‑ar putea fi numit regele instrumentelor, dacă n‑ar exista orga, care e și mai măreață. Patru ani nu înseamnă absolut nimic atunci când e vorba de ceva plăcut. Altfel pot să însemne o veșnicie. Așadar, Rainer e la lăcătuș, apoi se duce la un coleg de școală să învețe pentru bacalaureat, iar Anna cântă muzică de cameră. Rainer n‑are prieteni, are doar camarazi. Rainer e la un camarad. Părinții fotografiază rapid ca întotdeauna, ca să profite așa cum trebuie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
când conducătorul autointitulat e nevoit să se retragă din fața lui. Rainer spune mereu că pleacă intenționat, mincinosul și palavragiul, pentru că vrea să probeze cu răbdare și detașare - atât la el cât și la Sophie - instrumentul fanteziei sale (fanfaronul), așa cum un lăcătuș probează o cheie. Rainer a spus că vrea să transforme carnea sa și a Sophiei într‑un instrument. Hans își etalează mușchii prin Schönbornpark, în spatele Muzeului de etnografie, și agită, de parcă ar fi exuberanța în persoană, servieta în care are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
printre daliile unse de soarele roșu. Cel de la capătul uliței. Lângă zid, sub fereastra scundă străjuie trandafirii. Cu securea în mâna e sclipitor. Fără ea rămâne maroniu-roșcat și neras. Fără pușca de lemn, crăpată și lucioasă de mângâieri, e un lăcătuș oarecare, gîrbov și deșirat. Cu ea însă făptura îi miroase a iscusință și strategie. Coiful briceagului de vânătoare și binoclul. Cadența nocturnă îl strecoară nebănuit până la poartă. O cadență dusă la perfecțiune. La parola de ieșire, însă, sprâncenele negre-stufoase i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
șmenari, bișnițari și jucători profesioniști de alba-neagra, m-am simțit rușinat de îmbrăcămintea mea fandosită. Un burghez constipat, un sclav al sistemului care a pierdut gustul libertății. Săptămânile care au urmat am plecat de acasă îmbrăcat într-o salopetă de lăcătuș unsuroasă, pe cap aveam o bască prevăzută în vârf cu un țumburuc-paratrăsnet. Hainele bune le duceam într-o sacoșă de rafie, din acelea cu pătrățele roșii-albastre. După ce treceam de Piața Reșița, mă ascundeam în spatele unui tufiș, mă schimbam. Sacoșa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
31 ianuarie 1763 (7271)... Și cine crezi că întocmește zapisul de vânzare? Nu-i pot da cu presupusul. Cine o fi? “Petre băcalul de pe Podul Spînzurătorii” și nimeni altul. Ce vinde și cui? Vinde o livadă cu vii lui Petcu lăcătuș. Până aici toate bune și la locul lor, dar în graba lui “băcalul” nu scrie unde se află livada și viile vândute. Te ascult și cu toate că m-a furnicat pe șira spinării când ai pomenit de locul unde ședea “Petre
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
eficienți politic, tovarăși! Dacă nu scrieți cum vor Documentele, tipărim clasici, nu pe voi! perora, într-o ședință "lărgită" cu scriitorii și cu gazetarii, Ghiță Turcitu (încă n-avea probleme cu dantura). Propun! În Comisia Centralei Editoriale să fie numiți lăcătuși, forjori, sculeri-matrițeri, turnători. Să-i întrebăm pe muncitori, să indice ei subiecte scriitorilor, ca să nu mai umble cu... artisticării". "Indicațiile de Partid" deveneau, treptat, dacă nu "convingeri comuniste" ca la Pasăre, autocenzură. Tot Herr Professor (și nu numai el) îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
zece, orice număr de telefon util, "reconsiderările" de scriitori, ciorbe de burtă, dicționare de idei literare, Eugen Simion tot, neologisme prost-plasate, nenumărate cești TAPL cu cafea, interviuri cu întrebarea " Ce aveți pe șantier", de parcă scriitorii ar fi fost mecanici și lăcătuși. Am să verific dacă l-a întrebat asta și pe Steinhardt: "Ce aveți pe șantier?" Revista nu supăra (programatic) pe nimeni. "Ești nocivă sau naivă? Ce te iei de Zoe Dumitrescu-Bușulenga? Nu știi că-i doamna de companie a Elenei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
17. Reinboth Aneta, fiica lui Oancea Gheorghe și Ștefana, născută la data de 16 octombrie 1964 în localitatea Mălușteni, județul Vaslui, România, cu domiciliul actual în Germania, 18055 Rostock, Vicke-Schorler-Ring 124, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Galați, Str. Lăcătușilor nr. 7, bl. R.2, sc. 3, ap. 58, județul Galați. Dosar nr. 1.297R/2006. 18. Secheli Năstase-Alin, fiul lui Secheli Fănică și Nastasia, născut la data de 18 septembrie 1987 în localitatea Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, cu domiciliul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208599_a_209928]
-
simplu copleșitoare. Născut în mai 1892 la Kumrovec, în Croația, el era al șaptelea dintr-o familie de cincisprezece copii. Tatăl lui era croat, iar mama slovenă. A urmat cursurile școlii din satul natal, apoi a fost ucenic la un lăcătuș, muncind ulterior ca mecanic în Croația, Austria și Germania. În timpul primului război mondial, a devenit subofițer în armata austro-ungară. Grav rănit, el a fost luat prizonier de ruși în 1915 și a rămas în țara aceasta pe durata perioadei revoluționare
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a fierului, ci numai meșteșugari care prelucrează fier gata redus, aramă, cositor etc. și pentru sate. Specializarea, determinată de specificul materiei prime folosite și de nevoile mereu crescânde ale societății, era deosebit de pronunțată. În documente sunt menționați meșteșugari fierari, strungari, lăcătuși, potcovari, alămari, căldărari, tinichigii, cazangii, cuțitari, tufeccii (armurieri) etc. În Iași, la 1854, exista o breaslă a fierarilor, în Botoșani, la 1845, lucrau 21 de fierari, în Galați - 31 (fierari creștini), în Roman, în 1849, existau 14 fierari, în Bârlad
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe domeniile boierești au continuat să-l aibă țiganii, chiar după eliberarea lor, când mulți dintre ei au rămas pe loc ca argați sau clăcași. Pe domeniile Bașotă existau în 1847 - 81 familii de țigani, dintre care 14 fierari, 1 lăcătuș, 2 căldărari, pietrari, stoleri etc. La 1 ianuarie 1855, numărul lor era de 107 familii dintre care 20 fierari, 7 pietrari, căldărari etc.. Se știe, deasemenea, că „meșterii cantacuzineștilor” au făcut, cu prilejul mișcărilor din 1848, arme și tunuri din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ion Hobana, în Viitorul a început ieri, Ed. Tineretului, 1966, ediție revăzută în Maeștrii anticipației clasice, Ed. Minerva, 1975 (LT). 25 Tr. Mihu Dragomir, C. Vonghizas, în Opere alese, vol. 2, Ed. Tineretului, 1963; ediție nouă, tr. Mara Popa, Paul Lăcătuș, Ed. Larry Cart 2000, 1994 (LT). 26 Visul este utilizat atât ca mijloc de a întruchipa un viitor socialist, ca în opera lui Edward Bellamy, Looking Backward: 2000-1887 ⁄ Privind îndărăt: 2000-1887 (1881), cât și dintr-o perspectivă comică, cum face
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
TUPAN, Marius (18.IV.1945, Tâmna, j. Mehedinți), prozator și dramaturg. Este fiul Izabelei (n. Țecu) și al lui Nicolae Tupan, lăcătuș la CFR; este căsătorit cu Maria-Ana Tupan. Face ciclul elementar în comuna natală, după care urmează o școală profesională de pe lângă Șantierul Naval din Turnu Severin, obținând calificarea de sudor. Lucrează la Șantierul Naval și la Uzina de Vagoane, apoi ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
și experiența necesare. Medicul urbei e romîn, ba și unul din spițeri, dar dentistul și subchirurgul sînt, multă vreme, doar evrei. Evreii se afirmă și în mica industrie de prelucrare a lemnului și a metalelor. Ei dau cei mai mulți stoleri, butnari, lăcătuși, tinichigii. Mai rar, dar îi găsești și printre zidari. La începutul anilor ’80, cîțiva dintre ei, puțini, se declară „muncitori” (vorbă prin care, atunci, adesea, se înțelegea „zilieri”), categorie bogat ilustrată de romîni. Romînii dețin exclusivitatea ca funcționari/amploiați (manie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o fi introdus vreo pisică și miorlăie că nu poate ieși. Nu, domnișoară, veniți și puneți urechea să vă lămuriți. Așa era cum spusese fata din casă. În lipsa cheii, care se găsea la Mateiu, ușa a fost forțată de un lăcătuș. În garaj a fost găsită o femeie bătrână, uitată de Mateiu. Vă las să ghiciți cine era. Peste câțiva ani, Mateiu se însoară cu stăpâna moșiei Sion, unde se și instalează, după expirarea contractului de arendă. Peste câtva timp îi
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]