3,223 matches
-
Dacă cei din casă vor să uite mai curînd pe cel mort sau cel puțin să nu le pară rău de dînsul, după ce s-a scos mortul afară din casă [ei] se uită de trei ori pe fereastră. Fiară La Lăsatul Secului de brînză, să legi fiarele de pe coș, înainte de a te culca, ca să legi gura fiarelor sălbatece, să nu-ți mă nînce vitișoarele. Fier Să nu furi lanțuri de fier, că pe lumea cealaltă ți le atîrnă de gît. Nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînă. (Gh.F.C.) Filipi Trei zile de Filipi nu se coase, că îți merge rău de dihănii. în zilele de Filipi nu trebuie să se dea gunoiul afară din casă, nici cenușa din vatră, căci îi vor mînca lupii vitele. La Lăsatul de Sec de Crăciun [14 noiembrie] și la Trei Sfetitei* [30 ianuarie], se ține trei zile Filipii. Nu se scoate gunoiul afară, că e rău de gavăt*; nu se lucrează altceva nimic, decît se spală cămeși, ca să oprească gura gavătului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînci de dulce în post, să nu mănînci ouă după Miezul Păreței (mijlocul Postului Mare), că nu se mai ouă găinile. Cînd primăvara vezi grauri mulți zburînd e semn că ai să scoți mulți pui de găină pe vară. La Lăsatul Secului de brînză, sara, să te duci în obor, să dai chicot și să zici: „Găinile tele (ale vecinului) sînt necîrcîitoare, neouătoare și neclocitoare, iar ale mele sînt și cîrcîitoare, și ouătoare, și clocitoare“, că vei scoate pui mulți pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să nu dai lunea afară gunoiul din casă, căci îți mănîncă uliul găinile. Vinerea să nu dai niciodată gunoiul afară, că-i rău. în ziua de Paști și de Crăciun nu se țipă gozul* din casă. A doua zi după Lăsatul de Sec nu se dă gunoiul afară din casă, că noaptea vine lupoaica și fură cărbuni. în zile de praznic, cum e la Sf. Paști și Crăciun, nu mătura în casă, iar a doua zi cînd ai mă turat, du
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casa ca să nu fie jivini tot anul. Aruncă mătura cu care ai măturat după mort. (Gh.F.C.) Să nu mături după apusul soarelui. (Gh.F.C.) 195 Tinerii care stau în calea măturii nu se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul lăsat singur în casă. (Gh.F.C.) Melesteu Să nu mănînci mămăligă de pe melesteu, c apoi, cînd ești în mormînt, să nu te scoată lupii și să te mănînce. Dacă linge o copilă melesteul cu care s-a frecat mac, se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca Arie (capeți pînti căraie mare, lepezi mațele). Cînd mîncă în casă, să nu fie ușa deschisă, că îi vor numi alții „gură mare“. Dacă se dă cuiva mîncare pe fereastră afară, aceluia îi vine să se tot ducă. La Lăsatul Postului, dacă îți rămîne ciorba nemîncată, te apucă ploaia cu vraul* pe arie. Cînd mănînci trufandale de legume, cereale, fructe etc., trebuie să zici: „Sănătate nouă-n gură veche!“ în ziua de Paști să se mănînce întîi pește proaspăt, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
veni musafiri. Cum ți-a fi musafirul din ziua de Sf. Vasile, bogat ori sărac, așa vei fi cu îndestulare ori lipsă tot anul. Muscă Cînd umblă muște multe pe lîngă foc, atunci se strică vremea. A doua zi de Lăsatul Secului, să mănînci tot ce-a rămas de cu sară, că nu-ți vor da muștele în ochi în timpul verii, iar fărmăturile să le dai la paseri, că se ouă mai des ouă gustoase. Copilul cu muscă (vînă neagră) pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
uiți îndărăt, căci vei rămînea cu gîtul strîmb. Nu-i bine să ieși noaptea afară pînă nu-ți faci cruce. Noaptea nu se mătură casa. Noaptea nu se caută în oglindă, că-ți faci de urît. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Nu e bine să te speli noaptea pe ochi, că orbești. Scăldătoarea copiilor nu se dă noaptea afară. Se crede că cel ce va cosi sau va secera noaptea se va calici cu instru mentul respectiv. Toate vasele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
miere, se ia din el o lingură și se aruncă în podeală*, crezîndu-se că apoi norocul se va ținea de casă; după alții, ca albinele, cînd vor roi, să se prindă bine. Cine postește în ajunul Bobotezei are noroc. La Lăsatul Secului de postul Paștelui, nu este bine să se strîngă masa, ci să se lase așa cum s-a mîncat la ea și cu oarecare bucate și vin, căci peste noapte vine norocul și mănîncă și el. Fetele care vor să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după altul. La cununie se dă mirelui să mănînce un ou răscopt, ca să fie econom. După cununie, sara la masă, amîndoi mirii mănîncă dintr-un ou ouat de o puică întîi, ca să tră iască amîndoi nedespărțiți pînă la moarte. La Lăsatul Secului se mănîncă un ou la urmă, ca să pară postul ușor. La jumătatea Postului Mare se face înnumărătoarea ouălor, ca să nu se strice pînă la Paști. Vineri, în Săptămîna Patimilor, se roșesc ouăle și se numește „Vinerea Ouălor“. La Paști
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de Dragobete se însoțesc paserile. Paserile de casă cînd se culcă devreme e a bine; cînd se culcă tîrziu e a lipsă. La muncă să nu arunci fărmăturile, ci să le dai la pui acasă, ca să crească mari. în seara Lăsatului de Post (toamna), să dai de mîncare multă la orătănii, ca să nu-ți mănînce bobotinele* din grădină, vara. Paserile care nu au rîșniță* nu-s bune de mîncat. în ziua de Ajunul Crăciunului, să postești pînă la ziua jumătate, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd aștepți pețitori, să nu întorci pînea în cuptor, că se întorc pețitorii și nu cădeți la învoială. (Gh.F.C.) Pîntece Cînd țipă copilul în pîntecele mamei sale, sau va fi acel copil călugăr, sau un mare tâlhar. Pînză Dacă la Lăsatul Postului de toamnă nu se mănîncă toată demîncarea, să știi că te apucă ploaia cu pînza pe gard neurzită. Cînd se învălește pînza pe sul, se înnoadă o pană de găină, ca pînza să meargă așa de ușor în stative
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să meargă treaba bine și să aibă parte de porci. Cînd visezi porci, ți-a făcut-o cineva. Porumbel Dacă ai porumbei în curte nu vorbi de ei în timpul mesei, căci fug și nu se mai întorc. Post în ziua Lăsatului de Sec de brînză, vecinii și rudele își cer iertare unii de la alții, ca să intre curați în post. Prag Pruncul, dacă are vreun tic, să-l alăpteze mă-sa pe prag cînd va toca la leturghie, și-i va trece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mart. Ca să scapi de pureci, pune bojii* sau pelin în casă, că toți purecii se vor strînge pe ei. De purece scapi numai dacă-l pui pe foc, deoarece, omorît, o bucățică din trupul lui se face alt purece. La Lăsatul Postului să ieși sara în obor* și să chiotești, dacă vrei să scapi de pureci. La ajunuri, cînd se pregătește grîul cu mac, nu e bine a gusta din el înainte de cină, căci se crede că, la din contra, acela
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dulce ca mierea. Scînteie Cînd sar scîntei din foc, au să-ți vie oaspeți. Scutec Scutecele copiilor se pun la uscat pe o roată de car sau de trăsură, pentru ca copilul să fie ager și isteț. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Dacă pelincele copilului rămîn noaptea afară, vin spiritele necurate și le pocesc. Secetă Cînd e secetă, ca să plouă, să omori broaște ori să azvîrli lingura tigăii în fîntînă fără să te vadă cineva. Dacă este secetă mare, este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd te duci să sameni în grădină, să nu pui sămînța pe pămînt nearat, că se fac păstăile teioase*, ci s-o pui pe pămînt arat, că atunci îs fragede. Pentru ca paserile stricătoare să nu vatăme sămănăturile, se iau la Lăsatul de Post resturi de pe masă și, ieșind afară, se aruncă cîte puțin în diferite părți, chemînd, odată cu aruncatul pe rînd, fiecare neam de pasere să mănînce. Tot în acest scop, se mai face la Lăsatul de Post o ață de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vatăme sămănăturile, se iau la Lăsatul de Post resturi de pe masă și, ieșind afară, se aruncă cîte puțin în diferite părți, chemînd, odată cu aruncatul pe rînd, fiecare neam de pasere să mănînce. Tot în acest scop, se mai face la Lăsatul de Post o ață de cînepă, înnodîndu-se cu mînile la spate și cu ochii închiși. Se fac nouă noduri, și în timpul lucrării se descîntă un descîntec. Cel care samănă sămînța de micșunele să fie cu gura plină de pîne, legat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă șede preutul cînd umblă cu icoana sau cu crucea pe la casele creștinilor, apoi se crede că vacile, voind să fete, se vor culca. Ca o vacă să facă vițel bălțat, să i se dea să mănînce brînză rămasă de la Lăsatul Secului de brînză. Pentru vaca care este a făta, se leagă într-un postav roșu grîu, tămîie, piper și sare, și această legătură se leagă la coada vacii ca să nu se întoarcă, să nu se dioată* și ca strigoile să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acel altoi, zicînd: „Pe aceste două părți de pom de neam deosebit nu vă las să vă uniți, că în locul vostru să mă unesc eu cu un alt altoi de neam domnesc, căci așa a fost dat și de Dumnezeu lăsat.“ Vrăjitoarele fură rodul holdelor așa: iau ouă clocite, un sul, o ață roșie, un frîu, un bici, un săculeț cu busuioc, ceară și unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul nopții, îngroapă ouăle clocite în locul unde începe lanul, își
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sărbătoare populară) Sfinții / Sîmț / Cei 40 de Mucenici / Măcinici - 9 martie Păresimi / Postul Mare - începe cu șase săptămîni înaintea Paștilor Alexi Boji / Sf. Alexie - 17 martie Blagoveștenie / Bunavestire - 25 martie Cuv. Maria Egipteanca - 1 aprilie Moșii de iarnă - sîmbăta dinaintea Lăsatei Secului (sărbătoare populară) Săptămîna brînzei - prima săptămînă din Postul Paștilor Miezul Păreții - Mijlocul Postului Paștilor Floriile - duminica dinaintea Săptămînii Mari Săptămîna Mare / Săptămîna Patimilor - ultima săptămînă înaintea Paștilor Joimari / Joia Mare - joia Săptămînii Mari Vinerea Ouălor / Vinerea Seacă / Vinerea Mare / Seara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Nașterea Maicii Domnului - 8 septembrie Ziua Crucii - 14 septembrie Sf. Chiriac - 29 septembrie Sf. Filip - 11 octombrie Oseea / Sf. Osie - 17 octombrie Lucinul / Sf. Luca - 18 octombrie Moșii de toamnă - sîmbăta dinaintea Sf. Dumitru (sărbătoare populară) Sf. Dumitru - 26 octombrie Lăsata Secului de Crăciun - 14 noiembrie Filipii de toamnă - 14-16 noiembrie (sărbătoare populară) Ovidenie / Vovidenie / Intrarea în Biserică a Maicii Domnului - 21 noiembrie Sf. Andrei - 30 noiembrie Sf. Varvara - 4 decembrie Zilele (sabele) bubatului - 4-6 decembrie (sărbătoare populară) Sf. Sava - 5
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dorește să apropie socialismul de republicanii propagandiști. Problema se va pune și mai acut, la nici doi ani de la afacerea Dreyfus și, ca urmare a curajoasei intervenții a lui Zola, din ianuarie 1898, socialiștii se divizează în ceea ce privește atitudinea adoptată. Trebuie lăsate diferitele fracțiuni ale burgheziei să se dispute pentru chestiuni ce nu privesc proletariatul aceasta fiind părerea lui Jules Guesde sau dimpotrivă, trebuie apărată Republica de reacția militară în numele unor principii ale Justiției și Dreptului, născute din idealurile de la 1789, așa cum
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
înțelegem că împrejurarea care opune pe spectator actorilor comediei zgomotoase "de afară" măsoară, de cele mai multe ori, sensibilitatea accentuată a celui dintîi. O iritabilitate care schimbă proporțiile, deformînd înțelesul. În pragul "fandacsiei", Efimița și consortul ei construiesc disproporționat semnificația petrecerii de Lăsata secului. O așteptare nervoasă, atingînd paroxismul percepției, întreține tot delirul gradat al lui Leiba Zibal, din nuvela O făclie de Paște, tematizat în text: "Zgomote nehotărîte vin din depărtare... Parcă sunt tropote de cai, bubuituri de mai înfundate, convorbiri misterioase
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Nu însă "enorme" sînt și temerile asediaților republicani? Disproporția e stăpînită cu măsură de autor, pentru bunul motiv că ea iscă și malentendu-ul rizibil și traseul delirului (la vreme de noapte, la vreme de război, în larma unei sărbători ignorate: lăsata secului sau alaiul pascal). Așteptarea anxioasă verifică, așadar, la Caragiale, posibilitatea tratării în registre diferite a uneia și aceleiași teme. Ce-i paralizează deopotrivă pe hangiul Stavrache, pe Leiba Zibal, pe Leonida...? Un revenant, un mort viu (ca fratele farsor
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Două șiruri de mărgele mari și colorate curgeau printre straturile de grăsime. Și mai era o deosebire: ea avea o mustăcioară deasupra buzelor strident rujate. Tatăl lui Alin se bărbierea. Seara făceau întrecere care are țîțe mai mari și mai lăsate. Mama așeza gulerul cămășii lui Alin și-i netezea cutele hainelor. Alin încerca să se desprindă din brațele ei de caracatiță. Alin nu părea supărat. Mușca dintr-un baton de ciocolată. Nu l-a invitat și pe Marcu la festin
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]