1,879 matches
-
consacră desprinderea de statutul de flăcău. În paralel, la casa miresei, fetele pregăteau batistele și buchețelele pentru flăcăi, cămașa soacrei și a socrului, celelalte daruri. Mireasa se ducea la fântână sau la râu, Însoțită de un flăcău (vădrar) și de lăutari. După ce lua o vadră de apă, ea se oprea În mijlocul curții și stropea cu un mănunchi de busuioc În cele patru zări. Fetele se stropeau cu apa rămasă ca să se căsătorească mai repede ( În acest caz, apa funcționează ca substanță
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
busuioc În cele patru zări. Fetele se stropeau cu apa rămasă ca să se căsătorească mai repede ( În acest caz, apa funcționează ca substanță magică ce apără acel teritoriu de intruziunile malefice și ca agent ori numai simbol al fertilității). Apoi, lăutarii cântau și tinerii jucau o horă. După aceea, mireasa intra În casă și era Îmbrăcată cu rochia de mireasă și Împodobită cu beteală și flori: un rol aparte Îl avea Împletitul, uneori În forme ceremonial determinate, al părului (act care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de mireasă și Împodobită cu beteală și flori: un rol aparte Îl avea Împletitul, uneori În forme ceremonial determinate, al părului (act care marca trecerea de la statutul de fată la cel de femeie). În timp ce i se punea voalul de mireasă, lăutarii interpretau un cântec ritualic ce descria, În formule dramatice, despărțirea ei de casă și de vârsta fără de griji a tinereții: Frunză verde mărăcine/ Ia-ți mireasă ziua bună,/ De la frați, de la surori,/ De la grădina cu flori,/ De la strat de busuioc
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fabuloase. După Încheierea orației, bradul este coborât din prăjina unde fusese cățărat și este jucat de flăcăi. Mireasa primește salba adusă de ceata mirelui și, astfel Împodobită, se Îndreaptă spre părinți pentru „iertăciune”. Tânăra pereche Îngenunchează În fața părinților miresei, iar lăutarii interpretează cântecele tradiționale care marchează separarea fetei de familia ei, amintesc sacrificiile părinților pentru a-și crește copiii și subliniază amploarea golului care se produce acum În familia fetei. În unele locuri are loc o horă În jurul vetrei, menită să
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nopții, mirele și mireasa părăsesc nunta și intră În casă. Nașii și rudele apropiate ajută mireasa să Își scoată cununa și beteala, Îi despletesc părul și Îi pun broboada (semn al intrării În rândul nevestelor). Nuntașii continuă petrecerea, iar dimineața lăutarii și nuntașii se Îndreaptă spre fereastra camerei mirilor și le cântă „zorile”. Riturile funerare Asemenea riturilor de naștere, trecerea propriu-zisă era precedată de numeroase rituri legate fie de interpretarea unor semne prevestitoare și apărarea de forțele malefice, fie de separarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de citire. Diminețile zilelor de sărbătoare erau rezervate pentru mersul la biserică și pentru jelitul morților în cimitir. După amiaza se organizau petreceri de către cârciumari. Aceștia construiseră din scânduri niște săli pe care le numeau „saloane”. Se tocmeau și lăutari. Intrarea în salon se făcea contra plată. Se jucau dansuri naționale păstrate din vremurile vechi: „Sultănica”, „Geambaralele”, „Brâul”, „Sârba”, „Hora”, „Ca la Breaza”, „Pandelașul”, „Ciobănașul”, etc. Exista o ordine strictă în care se desfășurau primele cinci jocuri. Primul era „Brâulețul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Sus) veneau și se distrau în aer liber, aducându-și mâncare în coșuri. Și aici negustorii erau nelipsiți cu mărfurile lor, iar cârciumarii organizau bufete unde se serveau și fripturi la grătar. Pe pajiștea din fața pădurii, în acordurile tarafurilor de lăutari, tinerii întindeau hore înfocate, sârbe și alte jocuri. Toată pădurea era plină de tineret. III. 4.2 TRADIȚII DINAINTEA CRĂCIUNULUI. OBICEIURI DE CRĂCIUN ȘI DE ANUL NOU Printre obiceiurile tradiționale cele ale sărbătorilor de iarnă ocupă un loc deosebit. În
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
braț câte un țol sau alte obiecte din dota fetei. Nunta începea duminica dimineața. La casa mirelui se adunau băieții, iar la casa miresei, fetele. Pe la 10 dimineața, cavalerul de onoare însoțit de alți tineri și de o parte din lăutari mergeau „cu bradul” la mireasă. Mireasa era gătită de fetele mai pricepute din sat, în timp ce lăutarii cântau cântece potrivite cu momentul. Spre amiază, ginerele însoțit de lăutari și nuntași merge să ia de acasă pe nuni, de unde tot alaiul se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mirelui se adunau băieții, iar la casa miresei, fetele. Pe la 10 dimineața, cavalerul de onoare însoțit de alți tineri și de o parte din lăutari mergeau „cu bradul” la mireasă. Mireasa era gătită de fetele mai pricepute din sat, în timp ce lăutarii cântau cântece potrivite cu momentul. Spre amiază, ginerele însoțit de lăutari și nuntași merge să ia de acasă pe nuni, de unde tot alaiul se îndreaptă spre casa miresei. Fig.15 ) Aici ei sunt așezați la masă, unde li se servește
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
dimineața, cavalerul de onoare însoțit de alți tineri și de o parte din lăutari mergeau „cu bradul” la mireasă. Mireasa era gătită de fetele mai pricepute din sat, în timp ce lăutarii cântau cântece potrivite cu momentul. Spre amiază, ginerele însoțit de lăutari și nuntași merge să ia de acasă pe nuni, de unde tot alaiul se îndreaptă spre casa miresei. Fig.15 ) Aici ei sunt așezați la masă, unde li se servește mâncare și băutură. Muzicanții își desfășoară măiestria, tineretul dansează. Între timp
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
LA CÎNTECELE PENTRU COPII Mary, Mary, fată rea... Avea un mieluț Și Tom, Tom, fiul cimpoierului... S-a dus la Londra să se uite la A căzut de pe zid Și și-a cerut cimpoiul Înapoi. Și toți caii regelui și lăutarii lui, trei. N-au putut să pună Și farfuria a fugit cu lingura. Micul Jack Horner... Avea zece mii de oșteni A-ntîlnit un plăcintar Little Boy Blue Și-a pierdut oile Ei, dracu’ știe. CINCI Ok. Iată ținuta pe care mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cele din volumul Florică Ceterașul (1916). Toată proza sa este interesată de lumea rustică a Transilvaniei, care constituie un fundal constant și detaliat uneori abundent, în tablouri etnografice și sociale. Evenimentele sunt reduse la câteva linii (de exemplu, Florică, țigan lăutar, „ceteraș”, protagonist al unei nuvele apărute inițial în „Viața românească” din 1913, moare apărând demnitatea iubitei), dispuse în ample incursiuni în viața de zi cu zi a țăranilor. Descendent al nuvelisticii lui Ioan Slavici, autorul alunecă, pe alocuri, într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
Feodorovici Carpinschi, „moldovenizantul” Alexandru Matveevici Vătruță, „cinicul” Ivan Nicolaevici Telega, „civilizatorul” baron August Milbrey von Pfälzer-Gröner zu Holstrom, hotelierul Gaspar Gasparovici Nazarian, cu rol de gazetă de informații a capitalei și a provinciei întregi, donjuanul conte Przewicki, popa Vasile Cociorvă, lăutarul evreu Lemeș, cârciumarul Aizic, doica Irina, vechilul Alexandru, vizitiul Dumitru ș.a., dar și prin comentarii sociologice. Carențelor de acest fel li se adaugă altele, din sfera lexicului, unde sunt frecvente rusisme, neologisme tehnice, cu efect de prețiozitate, ca și cuvinte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Un timp a fost credincioasă postelnicului, dar a început să răspundă celor ce-i făceau ochi dulci. Un tânăr calemgiu de la visterie (funcționar) s-a simțit fermecat de frumoasa grecoaică și a început s-o cucerească, făcându-i serenade cu lăutari. Postelnicul devenise tot mai bănuitor și a hotărât s-o spioneze pe Duduca cu ajutorul slujitorul său de încredere, Dinu Păturică. L-a trimis în casa Duducăi ca băiat de casă. Experimentata Duduca îi deconspiră intențiile de spionaj ale lui Dinu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și cei doi au devenit complici pentru a-l spolia pe Andronache, cunoscut în părțile locului ca fiind desfrânat și risipitor fura ca un tâlhar de codru și cheltuia ca un nebun. Se dau petreceri mari la curtea postelnicului, cu lăutari și "aspasii" (de la numele hetairei Aspasia) din vremea lui Caragea: Arghira, Rozolina, Calmuca. Dezmățul se colora și cu tălanițe, femei ușoare din Mahalaua Scaunelor. Cei doi au pactizat. Dinu i-a încărcat socotelile și i-a speculat moșiile pentru a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din mahalaua Cuțarida, o adunătură de case spre Grivița, din Groapa lui Ouatu superpersonaj spațial în care domină puterea, hoția, crima, desfrânarea, lumea colorată în care mișună copiii Gropii, hoții ce impuneau legea forței, babele bârfitoare ce răspândeau zvonurile, țiganii lăutari care stârneau o veselie dezinhibată, cârciumarii și negustorii ce se străduiau să prospere, ceferiștii și zidarii ce trudeau pentru a trăi de pe o zi pe alta. Limbajul frust, jargonul și argoul creează atmosfera mahalalei Cuțarida, a Gropii, locul unde se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
jigniri de la staroste. În timpul unui chef organizat de Bozoncea, Paraschiv i-a propus Didinei să meargă cu el. Rivalii s-au încăierat. Bozoncea a scos-o pe Didina în curte și a bătut-o cu bestialitate, cu sadism, în cântecele lăutarilor care-i acopereau țipetele, de-i plângeau toți de milă. Paraschiv, și el cotonogit, zăcea cu fierbințeli în trup. Când și-a revenit, i-a apărut bănuiala că Didina îl trădase și era otrăvit de ură. Didina nu a avut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mai demn de cinste și cel mai curat și cel mai harnic dintre toți locuitorii acestei țări, așa cum fusese întotdeauna". Țăranii rămîneau cinstiți, în contrast cu boierii ipocriți, care se scăldau în lux, se dedau la jocuri obscene și la orgii cu lăutari țigani, și cu ciocoii. Viața la țară era "eternul spectacol divin al răsăriturilor de soare trandafirii, al apusurilor roșii, al amiezilor liniștite de vară, al serilor tainice și al nopților senine de iarnă, al pămîntului înghețat și al cerului înstelat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rugătorul de altădată, care parcă la dangătul de clopot, când ajungea pe ogor, îngenunchia, făcea semnul crucii, apoi răsturna brazda până la apusul soarelui când iar îngenunchea și mulțumea cerului care i-a dat puteri. Cei care conduc azi destinele neamului, lăutari, slugi, bufoni, plebe plină de moravuri și perverși, se joacă de-a moartea cu viața și istoria neamului nostru peste care au curs veacuri de sânge, lacrimi șiroaie și nestinse morminte, șuvoaie nepământene. Mișcarea Legionară a fost permanent reprimată cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
conferi autenticitate și în vederea păstrării culorii locale, Carmen Sylva o și intitulează "basm/poveste română". În mijlocul unei petreceri pastorale, o fată, Irina, lansează o provocare unui tânăr păstor, Ionel, îndrăgostit de ea și care joacă în aceeași horă în acompaniamentul lăutarilor. Fata îi solicită ca probă a angajamentului său afectiv întreruperea itinerariului transhumant și renunțarea la turma sa. Refugiat pe o culme unde adoarme, tânărul se confruntă în spațiul oniric cu fantasmele sale erotice întruchipate de zânele-iele, care încearcă să-l
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lumineze reciproc. Căci voi murind În sânge, ei pot să fie mari.” „Ei tot și voi nimica; ei cerul, voi dureri.”(Eminescu) - brahilogie: scurtarea cuvântului prin subînțelegere sau elipsă:„C-au avut nuntași / Brazi și păltinași. Preoți, munții mari / Păsări, lăutari, Păsărele mii / Și stele făclii...”(Miorița) - calambur - compunere care exprimă echivocul având la bază similitudinea sunetelor: „Nu contest că femeile au rostul lor pe lume, dar odată ajunse neveste Îți strică toate rosturile.” „Asemine nu voi pomeni despre nedelicatețea unui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și a problemei naționale. Nu Întâmplător romanul Începe cu descrierea horei, scenă antologică, prin care autorul realizează mai multe obiective: prezentarea unui joc popular specific zonei, someșana, și introducerea treptată a personajelor și sugerarea viitoarelor conflicte. Romancierul Înregistrează pe rând lăutarii, cântând sub șopron, ritmul Îndrăcit al someșanei, gesturile flăcăilor, ciocnind cizmele: „Zecile de perechi bat Someșana cu pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se Învâltorește, se așează În starturi groase pe fețele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un mediu rustic adevărat. Obiceiurile de la nuntă sunt prezentate cu prilejul nunții Anei cu Ion. Nunta ține trei zile. În prima zi alaiul pornește cu căruțe spre Jidovița. În frunte merg călăreții, care pocnesc din pistoale. În prima căruță sunt lăutarii, apoi o căruță cu mirii și cu druștele și o brișcă cu nașii. Într-o altă căruță sunt părinții mirilor, apoi altele Încărcate cu flăcăi și fete. Nunta Începe la socrul mic și continuă la socrul mare. Imaginea ospățului este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
boacana”, dar de „scânteiat, scânteiază”. Domnul Valahiei se impune prin simțul realității, prin capacitatea de a vedea just proporțiile acțiuni și prin energia brațului. Țepeș aduce În luptă un popor vechi, Îndrăzneț, iute, optimist și vital, toată țara, copii, femei, lăutari, plugari, păstori, dar, mai ales, aduce În luptă umorul valah, „hazul de necaz”, spiritualitatea unui neam ales. Auzind că „e lată rău cu păgânii” muierile „o să le țină piept”, zice cu umor Vica, În timp ce frământă lutul. Vlad Țepeș aduce pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vede obligat să o întrerupă în scurt timp, din aceeași cauză. Predispus experimentelor existențiale, colindă o perioadă prin țară ca solist vocal și instrumentist (clarinet și saxofon), participând la concerte, baluri, nunți și tot soiul de agape. Viețuiește în preajma unor lăutari și artiști de renume, precum Maria Tănase și Maria Lătărețu, Marcel Budală, Toni Iordache, Horia Șerbănescu și Nicu Constantin. O vreme lucrează ca șofer și tractorist la SMT Chitila. În 1959 primește avizul de continuare a studiilor de medicină, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]