1,874 matches
-
dirijor — Ion Dascălu). Din anul 1989 până în 2012a fost solist al orchestrei «Folclor» (dirijor — Petre Neamțu) a Companiei de Stat «TeleRadio Moldova», care în prezent aparține Filarmonicii Naționale «Serghei Lunchevici». Din 2012 este Arist liber profesionist. Concomitent colaborează cu orchestra «Lăutarii» condusă de Nicolae Botgros, cu orchestra Ansamblului «Joc», cu orchestra «Mugurel» (dirijor — Ion Dascălu), cu orchestra prezidențială condusă? de Nicolae Dabin și cu orchestra «Doina armatei» dirijată de Marin Bunea ș.a. Începând cu anul 1990, efectuează numeroase turnee în țară
Mihai Ciobanu () [Corola-website/Science/333053_a_334382]
-
Dâmbovița — d. 1994, București) a fost un acordeonist virtuoz român, care s-a făcut cunoscut ca instrumentist în Orchestra de muzică populară Radio. S-a născut la data de 2 ianuarie 1936 în Teiș, județul Dâmbovița, într-o familie de lăutari, fiind văr cu Gheorghe Lambru și Romica Puceanu. Urmează patru clase primare după care se înscrie la Liceul de muzică pe care îl absolvă. A absolvit apoi și Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București. În anul 1958 participă la Festivalul Internațional
Nicolae Florian () [Corola-website/Science/333337_a_334666]
-
a debutat la concursul Eurovision 2005 și a ocupat locul 6 în finală, acumulând 148 de puncte. Un videoclip pentru piesă a fost filmat la sfârșitul anului 2005. Video a fost filmat și prezentat în Moldova în 2005. Videoclipul prezintă lăutari, care joacă pe fondul steagurilor a diferite țări. De asemenea, se arată bunici din diferite țări, care "bat doba", în diferite locuri din lume. Pe coperta single-ului este prezentată bunica (Lidia Bejenaru), care apare într-un videoclip muzical pentru
Boonika Bate Doba () [Corola-website/Science/333404_a_334733]
-
Cu Skrillex Plajă Lui Homez Cu Uncle Grandpa - Unchiul Bunic Lumea De Azi , Lumea De Mâine Bombă Zilei Cu Adriana Bahmuțeanu Fanatik Show Chestionarul lui Stâncă Brigada De Intervenție Info Pescar Minunile Justiției Fitze De Vacantza Bilet De Vacanță Folclorul & Lăutarii România Încotro? Manele De Top Șah Maț Cu Luis Lazarus Lux Design De-a Albă Neagră TeleEnciclopedia Poveste De Succes Sport Show Casino Show O Vară Nebună Cafeneaua Politică Primar De Weekend România De Ieri Europa De Azi O Farmacie
Radio Contact () [Corola-website/Science/332477_a_333806]
-
Fericeanu), acompaniind-o pe Maria Tănase la piesa „Mărioară de la Gorj”. Secvența a fost filmată în iulie 1958 la "Terasa Colonadelor", care se afla vizavi de Universitate, pe actualul Bulevard Regina Elisabeta. „"Ionel Banu, violonist, continuând tradiția marilor primași ai lăutarilor noștri, rămâne unul din cei ce au slujit cu înțelegere și statornicie cântecul românesc, rânduindu-se între colaboratorii apropiați și prețuiți de Maria Tănase."”
Ionel Banu () [Corola-website/Science/332514_a_333843]
-
de Președinția României în 2014. Institutul Internațional de Cinematografie din Moscova i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. Editat de Casa de Discuri EUROSTAR, acest album include și faimoasele sale valsuri de recunoaștere universală, teme din filme celebre (Șatra, Lăutarii, Maria Mirabela), piese de muzică ușoară, toate șlagăre ale celui considerat de americani „Personalitatea Mileniului” (2000), iar de către ruși „Șoimul de Aur” al muzicii de film (Trofeul Academiei Naționale și Științe Cinematografice din Rusia, 2008). Până în prezent Maestrul Doga, unul
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
la Ateneul din București au avut menirea de a apropia definitiv publicul meloman din București de creația unui compozitor român născut dincolo de Prut, autor al coloanei sonore a peste 200 de filme, între care se numără Dramă la vânătoare, Șatra, Lăutarii, Anna Pavlova, Maria Mirabella, Binecuvântați femeia, Portretul pictorului Djamilea, Regina Margot, Patul lui Procust... Cel pe care americanii îl numesc Omul Mileniului, iar rușii îl apreciază drept Șoimul de Aur al muzicii lor de film, atunci când a fost răsplătit cu
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
pe versuri de Grigore Vieru la filmul de animație al marelui regizor Ion Popescu-Gopo. Am avut o colaborare excepțională la filmele lui Emil Loteanu. În 1972 am primit Scoica de Argint la Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian pentru Lăutarii, iar în 1976, Scoica de Aur, pentru coloana sonoră și filmul Șatra. Nu mă feresc să scriu și piese de mici dimensiuni pe lângă simfonii, poeme simfonice, poeme vocal-simfonice, balete, cvartete de coarde, coruri a cappella, muzică de film, de teatru
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
și lumea ce îl colorează a reprezentat o preocupare continuă, și, chiar dacă în epocă era mereu comparat cu cel al lui Grigorescu, Aman nu s-a apropiat mai deloc de viziunea atât de specifică a maestrului impresionist. Hora, jocul și lăutarii ne prezintă o factură extrem de ludică de reprezentare a satului, idealizând, asemeni lui Grigorescu, o lume totuși îndepărtată de înalta societatea bucureșteană. Se remarcă și o acvaforte, Sfântul Eustațiu de Albrecht Dürer (1471, Nürnberg - 1528, Nürnberg), estimată la 1.000
Licitația Colecției familiei Halfon-Elias by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104296_a_105588]
-
Totodată, legătura avea să se facă și subteran, printr-un tunel. Ceaușescu, așa cum văzuse în SUA și Franța, voia ca reședința prezidențială să fie într-un palat simbol al României, similar cu Casa Albă și Palatul Elysee". Prima aniversare fără lăutari " Fiind vorba despre un dublu eveniment, zi aniversară și moment istoric, inaugurarea extinderii Palatului Cotroceni, reședința permanentă prezidențială, tovarășul, pentru prima oară a refuzat o petrecere fastuoasă, cu muzică. Comitetul Central, prin departamentul special, a organizat, ca de fiecare dată
Visul aniversării lui Nicolae Ceaușescu. Scrisoare exclusivă și dezvăluirile lui Marius Marinescu by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103250_a_104542]
-
Partidul Național Progresist, Partidul Casa Română a Europei Democratice, Mișcarea ''Tânăra Democrație'', Comunitatea Lipovenilor din România, Partidul Democrat Creștin al Rromilor din România, Partidul Independent Maghiar, Mișcarea Democrația Modernă, Partidul Socialist al Dreptății-Independent, Partidul Unit Democrat al Rromilor, Rudarilor și Lăutarilor din România, Uniunea Armenilor din România, Asociația Culturală Bulgară din București, Uniunea Democratică a Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Forumul Democrației și Unității Naționale din România. Care au fost rezultatele
Primele alegeri în România postcomunistă. 25 de ani de la alegerile din "Duminica Orbului" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103584_a_104876]
-
Hoffman afirmă că „Enescu a inovat continuu, dar fără gălăgie, fără să-și trâmbițeze descoperirile. Neîncetând să cultive și să dezvăluie atașamentul său pentru marile tradiții clasice și romantice, el s-a hrănit din seva muzicii populare românești.” Contactul cu lăutari ai satului l-au inspirat în creația sa și l-au determinat să mărturisească mai târziu: „Lor țiganilor, să le mulțumim, că ne-au păstrat muzica, această comoară ce abia acum o prețuim; numai dânșii ne-au dezgropat-o, ne-
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
apoi șef de sector (1954-1968) la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei R.P.R. din București. Între 1966-1971 este conferențiar la catedra de folclor a Conservatorului din Iași. În 1970 devine doctor în muzicologie la Conservatorul din Cluj-Napoca cu teza "Lăutarii din Clejani". A prezentat conferințe, comunicări științifice, concerte-lecții, emisiuni radio-televizate. A participat la numeroase sesiuni științifice interne și internaționale, la București, Cluj, Iași, la Moscova (1964), Celje (1965), Sofia (1966), Viena (1981), Haga (1988) etc. A publicat articole, recenzii și
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
a imprimat 37 de creații, iar în calitate de autor a realizat creații; cîntece, balade, piese instrumentale, suite, rapsodii etc. "La izvorul folclorului", solo vioară, cu Orchestra „Folclor”, realizat în anul 2000; De-ar fi dorul ca pădurea, solo vioară, cu Orchestra „Lăutarii”, realizat în anul 2004; Satule, vatră frumoasă, culegere de cântece interpretate de Nicolae Sulac, Angela Păduraru, Nicolae Glib, Maria Drăgan, Vasile Iovu, Veronica Mihai, Claudia Șerșun acompaniați de Orchestra „Folclor”, dirijor -. Înregistrări realizate în perioada 1968 - 1985: La Nistru, la
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
ALEXANDRA UȘURELU 21.20-22.00 ANALIA SELIS și ARGENTANGO 8 aprilie - POP 19.30-20.00 SORE 20.00-20.30 DEEPCENTRAL 20.30-21.00 RANDI 21.00-21.30 NICOLETA NUCĂ 21.30-22.00 INNA 9 aprilie - FOLCLOR 20.00-22.00 ORCHESTRA LĂUTARII DIN CHIȘINĂU, DIRIJOR NICOLAE BOTGROS SOLIȘTI: VALERIA ARNĂUTU, ȘTEFANIA RAREȘ, PETRICĂ MÎȚU STOIAN 14 aprilie - MUZICĂ SACRĂ 19.30-19.50 CORUL SYMBOL 19.50-20.20 GRUPUL VOCAL ACAPELLA 20.20-21.00 TREI PARALE 21.00-22.00 GRIGORE LEȘE 15 aprilie
Târgul de Paște – Tradiții și Flori de Sărbători by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105636_a_106928]
-
populației satului și pregătirea pentru întâmpinarea lui Hristos) se făcea tot pe acest deal și în împrejurimi. Copil fiind, am participat la aceste ritualuri de purificare împreună cu fratele meu și cu verișorii mei. Îngerul păzitor Foarte aproape de casa mea locuiau lăutarii care cântau la horele din sat și la înmormântări, auzeam frecvent în timpul săptămânii repetițiile pe care le făceau și sunetele alămurilor dădeau spațialitate și culoare copilăriei mele. Ulița era un covor de iarbă, prin care șerpuia o potecă pe care
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Paula Tudor: ”Îmi place să construiesc, să zidesc, să simt” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105625_a_106917]
-
Printre ele, Drumul către munte (800 euro), acuarelă și tuș pe carton subțire. Organizatorii par să se fi hotărât pentru o prezentare cât mai completă și diversă a creației majorității artiștilor propuși. Constantin Piliuță (1929-2003) este prezentat cu Beție cu lăutar (400 euro), compoziție în creion, acuarelă și laviu, dar și Țambalagiul, la același preț estimativ. Apărute mai rar în licitație, lucrările pictorului Max Herman Maxy (1895-1971) oferite de această dată, aparțin și ele unor perioade diferite de creație ale artistului
O licitație incitantă la Ara Art: Ion Țuculescu, Theodor Pallady, Horia Bernea… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105913_a_107205]
-
măcar acele opusuri referențiale, ferecate în uitare din lipsă de restitutori. întâmplător sau nu, Florilegium a restituit un adevărat florilegiu de președinți conform căruia prezența lui George Enescu, primul cârmuitor al Societății Compozitorilor Români, a fost mai curând una statistică (Lăutarul din suita Impresii din copilărie, op. 28), de bifare a celui mai important muzician român pe o listă în care ar fi trebuit să fie, de drept, cel mai consistent reprezentat. Așa a rămas un simplu "lăutar" într-un careu
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
curând una statistică (Lăutarul din suita Impresii din copilărie, op. 28), de bifare a celui mai important muzician român pe o listă în care ar fi trebuit să fie, de drept, cel mai consistent reprezentat. Așa a rămas un simplu "lăutar" într-un careu de președinți în smoking și cu papion. A urmat Ion Dumitrescu (arhitectul multor structuri valabile și astăzi din angrenajul Uniunii), cu al său celebru, dar foarte rar întrupat sonor Cvartet în do major, lucrare emblematică pentru entuziasmul
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
școlari, recunoscuți după uniformă, se amuzau și rosteau încântați titlurile: „Mi-au venit damblalili”, „E greu, Doamne, să iubești două femei”. Unu’ mai tare ca toți, din difuzorul deschis 24 de ore din 24 lansa provocarea zilei: „Dau bacșiș la lăutari/ să se știe că am bani/ le dau mărci, le dau dolari/ să moară ai mei dușmani”. N-a înțeles întrutotul cuvintele, întrucât translatorul, preluat de la o agenție privată, era concentrat asupra unei înghețate pe băț. S-a bucurat când
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
în grad de ofițer - 2000 și Ordinul Național Serviciul credincios - 2014), îi consolidează statutul de personalitate culturală în domeniul muzicii, cu vocație universală. A compus în numeroase domenii ale muzicii clasice. Autor al coloanei sonore a filmelor „Șatra”, „Maria Mirabela”, „Lăutarii”, „Ana Pavlova”, „Binecuvântați femeia”, „Portretul soției pictorului”, „Regina Margot”, „Patul lui Procust” ș.a. Valsul „Dulce și blânda mea fiară”, din filmul „O dramă la vânătoare” (după A. Cehov), în regia lui Emil Loteanu, a fost considerat de președintele american Ronald
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
frați, / Iar voi, mamelor, oftați!”. - Criticii muzicali fixează momentul intrării dvs. în circuitul universal al valorilor culturale la festivalurile de film din Spania, din 1972 și 1976, când, împreună cu regizorul Emil Loteanu, ați câștigat trofeul „Scoica de argint”, pentru filmul „Lăutarii”, apoi „Scoica de aur”, pentru filmul „Șatra”. - E greu de fixat un moment anume. Un lucru este sigur: muzica este prima și ultima mea iubire. Muzica mea este de proveniență folclorică românească, chiar și în bucățile inspirate de realitatea rusească
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
unei capodopere Viorel COSMA Întâlnirea publicului bucureștean cu violonistul „londonez”, Remus Azoiței s-a transformat într-un moment de grație datorită restituirii virtuților artistice ascunse ale Capriciului românesc de Enescu / łăranu și a bis-ului, plin de culoare și farmec, Lăutarul din suita Impresii din copilărie. Se poate afirma că întregul program al concertului Orchestrei Philarmonique de Radio France din Paris, dirijat de Dmitrij Kitajenko, a fost salvat de fascinantul Capriciu românesc pentru vioară și orchestră de Enescu, pentru prima oară
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
colaboreze fructuos până în final, astfel că versiunea surprinzătoare a Capriciului român a încântat publicul care l-a obligat pe protagonist să ofere, în supliment, prima piesă din suita Impresii din copilărie. Aflat în largul său, Remus Azoiței a demonstrat în Lăutarul că stăpânește cu virtuozitate stilul enescian, că rafinata sa tehnică violonistică îi permite să obțină efecte superbe de sonoritate de menestrel popular autentic, dar mai presus de orice ne-a convins, că în momentul de față, proiectul discografic Opera omnia
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]