15,723 matches
-
striată, cu pliuri naturale în evantai, și pe care ibericii o numesc vieira, la Odilon Redon scoica capătă o figurare accentuat vaginală. Am călătorit până la originile nudului pentru a putea reflecta mai bine asupra metamorfozelor corpului uman. Ovidiu, marele poet latin, va vedea în ele, așa cum bine a observat Bernardin de Saint-Pierre, o suită mai degrabă de metempsihoze („Ses métamorphoses sont des métempsycoses : le corps d'une pie renferme l'ame d'une princesse.”). Dar ideea că un corp omenesc s-
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
versuri ,, Zări de altădată ,, . Ține conferințe și încurajează generația tânără. Licențiat al Facultății de litere și filozofie, secția filologie modernă prin anul 1925, va funcționa un timp la Biblioteca Academiei, apoi vine la Brăila ca profesor de limba română și latină. Dar predă și limba franceză. A colaborat la peste 25 de periodice cu versuri, traduceri și recenzii. A mai publicat în Adevărul literar și artistic, Milcovia, Cuget clar, Analele Brăilei, România literară. La opera sa editată apărea: Zări de altădată
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
genealogia sa... Simona IOANOVICI: Descendent după tată din boierimea moldavă înrudită cu cea transilvană prin Dumitrie Stoika de Also-Venitze (Veneția de Jos), stabilit la Iași. Profesor de greacă și latină la Academia Mihăileană, D. Stoika a publicat în 1852 „Gramatica latină pentru clasele gimnasiale din Principatul Moldaviei”, Jassi, în Tipografia româno-francese. Cu totul neașteptat, în 1965 Sorin Ullea primea în dar un exemplar din această istorică gramatică, impecabil păstrată în frumoasa-i legătură originară. Dar la fel de important este și cui a
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
matematică. Datorită insistențelor tatălui meu. Dacă înveți ceva perseverent, ajungi să crezi că îți și place. Am avut momente când am crezut că mă pasionează geometria. Apoi, fizica. După care am virat spre partea umanistă. Făceam concursuri ad-hoc de limba latină, de exemplu. Mi se părea mai ușor și mai distractiv decât matematica. La Liceul de muzică și arte plastice nici că mai erau șanse să devin matematiciană. Aveam o colegă care cânta la oboi, era frumoasă, mergeam la ea acasă
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
specială, în care, încă de la ora prânzului erau fixate camerele de luat vederi și aparatele de înregistrare radio, cartea de onoare aștepta impozantă pe o măsuță la intrare... O organizare nemțească, nu cum credeam eu că sunt cele de origine latină. Prezența la Radio Vatican, la emisiunea în limba română, datorată părintelui Lucaci, născut în satul lui Alecsandri, pentru mine a fost cel mai luminos moment. Numai procesarea emoțiilor încercate de la poarta acestei magnifice instituții și până la înregistrarea efectivă, s-ar
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
1 ), a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fundarea Romei). Cele mai importante documente în care se menționează atât originea praznicului Nașterii Domnului, cât și data sărbătoririi lui rămân totuși Omiliile Părinților de limbă greacă și latină ai sec. al IV-lea. Sfântul Ioan Gură de Aur († 407), într-o Omilie la Nașterea Domnului din 25 decembrie 386, afirmă că după o veche tradiție, la Roma, încă de la început, Nașterea Domnului a fost sărbătorită la 25 decembrie
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
l-au avut în istoria omenirii traco-geto-dacii, stă ca o coloană a lui Hercule lucrarea savantului roman Nicolae Densușianu, Dacia preistorică, în care acesta, pe baza tuturor mărturiilor ce i-au stat la îndemână în vremea sa, în limba greacă, latină, germană, maghiară, și, bineînțeles, română scria că “leagănul civilațiunii ante-elene “ se află în Dacia, unde “cu mult ]nainte de timpurile troiane se fundase cel dintâi imperiu vast al lumii, se întemeiase prima unitate de cultură în Europa și se puseseră
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ȚIE, MĂICUȚĂ, " LA MULȚI ANI ! "...IAR ȚIE, MAMĂ, DOAR UN GÂND ! Autor: Gabriela Blănariu Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ab initio-cum ar spune latinul, nu vreau să stric ziua nimănui, mai ales acum, când „ partea feminină „ își aranjează ultimul retuș, după întâlnirea, din timp programată, cu cel mai solicitat hairstylist din oraș, și, proaspăt întinerită la chip și la trup, de două mâini „de
ŢIE, MĂICUŢĂ, LA MULŢI ANI ! ...IAR ŢIE, MAMĂ, DOAR UN GÂND ! de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366579_a_367908]
-
cruce Zis-a: Iată fiul tău ! Îți sunt fiica, Maica dulce, Pune-mă la sânul tău ! Dă-mi cerească învățătură Primii pași mi-i sprijinește ; Pune-mi vorbe alese-n gură. De tot răul mă ferește ! În dimineți am cugetat laTine, La Duhul Tău rătăcitor prin stele, Și-am înțeles că Tu de ani de zile Erai îndreptătorul vieții mele. În amăgiri și-n deznădejdi viclene, A biruit prin mine, brațul Tău înalt. Tu m-ai spălat de ură, de rușine
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
atunci, nu - nțelegeați), Dar nu-i așa ? - promisiunea e promisiune - și...la ... XXVI. ȚIE, MĂICUȚĂ, " LA MULȚI ANI ! "...IAR ȚIE, MAMĂ, DOAR UN GÂND !, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015. Ab initio-cum ar spune latinul, nu vreau să stric ziua nimănui, mai ales acum, când „ partea feminină „ își aranjează ultimul retuș, după întâlnirea, din timp programată, cu cel mai solicitat hairstylist din oraș, și, proaspăt întinerită la chip și la trup, de două mâini „de
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
cea dintâi, de hrană, fără nicio discuție ori vreo „revoltă” casnică - se-nțelege, El, Măria Sa Bărbatul o primește. Pentru că e bărbat, nu-i așa? Are nevoie de forță, de putere, de mușchi bine ... Citește mai mult Ab initio-cum ar spune latinul, nu vreau să stric ziua nimănui, mai ales acum, când „ partea feminină „ își aranjează ultimul retuș, după întâlnirea, din timp programată, cu cel mai solicitat hairstylist din oraș, și, proaspăt întinerită la chip și la trup, de două mâini „de
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
am acomodat și am rezolvat multe dintre probleme. M-am căsătorit tot cu o româncă, am un copil, vorbim acasă românește (că doar români suntem!), ne-am adunat, am studiat, ne-am acomodat cu noua țară și iată că, vorba latinului: „tempus fugit”, am ajuns în 2007. Oana Stoica-Mujea: Pe lângă faptul că sunteți scriitor sunteți și actor. Ați jucat în nenumărate piese de teatru, dar și într-un film australian. Povestiti-ne despre această experiență? George Rocă: Scriitor aș vrea să
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
Păcat că nu am putut să o realizez! Debutul? „Albinele”, o minunată piesă în versuri de Valeriu Anania. Publicul din România este cel mai minunat public din lume! Cred că termenul de „aplauze furtunoase” este specific doar publicului cu suflet latin. Și apoi, daca depui un pic de efort pe scenă, publicul nostru începe să bată din palme. La români nu prea se aruncă cu roșii în artiști! Oana Stoica-Mujea: Vă simțiți mai apropiat de proza sau de poezie? De ce? George
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
conservarea și salvarea limbii române. Nu o facem numai noi românii, ci oricare alt popor civilizat. Limba scrisă ține de un patrimoniu național, patrimoniu care se păstrează în biblioteci și se transmite generațiilor viitoare. Că nu degeaba spunea marele poet latin Vergiliu, în lucrarea să Bucolica: Carpent tua poma nepotes - adică, nepoții tăi vor culege roadele.”. Sau dacă nu ei, măcar să încercăm să lăsăm ceva bun în urma noastră. Răspunsul la întrebare am să-l dau reproducând din versurile scrise de doi
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
părea mai presus de orice. De altfel, și-a respectat opțiunea - a practicat toată viața artele marțiale japoneze, cu tot ceea ce presupun ele. Răspunsul meu era invariabil “englez”, datorită umorului specific și a spiritului de fair-play. Umorului spumos de tip latin i-am preferat totdeauna umorul englezesc, mai subtil, mai înclinat către ironie și autoironie. Umoriștii mei preferați sunt Jerome K. Jerome și P. G. Wodehouse. Vă închipuiți cât de nerăbdător eram să ajung pe Tamisa, pe urmele celor “Trei într-
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
cu pui. Ce e meritoriu la englezi este că toate muzeele de stat au intrarea liberă. Ceea ce, printre altele, te scutește de coada de la casa de bilete. Despre arta culinară nu vă pot povesti prea multe. La Paris, în Cartierul Latin, am mâncat ceva special, „galete complete”. Foarte bună, dar am plecat așa cum recomandă doctorul, pe jumătate flămânzi. În Düsseldorf am comandat, utilizând transcrierea fonetică recomandată de ghid, “flancufe”, dar ospătarul a făcut pe nebunul și mi-a întins menu-ul. Am
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
Mai mult, la fiecare colț de stradă, fără excepție, există un indicator cu denumirile străzilor. Numai analfabeții se pot rătăci. În schimb, în Paris te uitai în jur și vedeai numai denumiri de străzi care nu figurau pe hartă. Ginta latină se vede de la o poștă. După atâtea zile de folosit engleza, în Paris am început să am probleme. Pentru că, ce să zic, știam și câteva cuvinte în franceză și aveam pretenția să le folosesc. În câteva rânduri am reușit să
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
alte denumiri indiene). Chiar numele lăcustei era locusta = lăcusta în latină și poate fi în relație cu lak „soare“ în atakapa (sudul Texasului) și cu verbul laeken „a sări“ în germanice (Francis Edward Jackson Valpy, Ăn etymological dictionary of the Latin language, p. 549, Internet). Cf. skr. khaga „soare“ și „lăcusta“! Sumer. bir „lăcusta“ ~ biru „soare“ în dravid. Prof. Ion Carstoiu Referință Bibliografica: Originea limbajului. A sări/The origin of language.To jump / Ion Cârstoiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
în călătorie Și oblojea bolnavii-n cală cu milă și bucurie ! Dar Diavolul n-a stat degeaba : pe Comandant l-a ațâțat Și din motive de Credință, cu Ioan, rău s-a certat... Reiz se chema Comandantul, cu Credința de latin Ura pe tânărul Ioan ca răsăritean creștin... Latinul, un nemilostiv ; cu semenii neomenos Lupta să-l rupă pe Ioan, de Mântuire și CHRISTOS... Ajunși la Cetatea Albă la Dregător, cu mult cinism Reiz mințea despre Ioan, că pleacă din creștinism
SF.M.MC.IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365636_a_366965]
-
milă și bucurie ! Dar Diavolul n-a stat degeaba : pe Comandant l-a ațâțat Și din motive de Credință, cu Ioan, rău s-a certat... Reiz se chema Comandantul, cu Credința de latin Ura pe tânărul Ioan ca răsăritean creștin... Latinul, un nemilostiv ; cu semenii neomenos Lupta să-l rupă pe Ioan, de Mântuire și CHRISTOS... Ajunși la Cetatea Albă la Dregător, cu mult cinism Reiz mințea despre Ioan, că pleacă din creștinism... Acela, i-a cerut ca-n public, către
SF.M.MC.IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365636_a_366965]
-
Cu inima semnează o postfața!” Domeniile pe care le abordează Ștefan Cucu în volumele publicate, în articole, studii și eseuri sunt deosebit de variate: arheologia și istoria veche a Dobrogei, bibliologia, civilizația greco-romană, dreptul român, filologia clasică, istoria, limba elina, limba latină, literatura comparată, literatura latină, literatura română, paremiologia, teologia. În domeniul creației literar-artistice a cultivat: poezia, portretul literar, românul, teatrul în versuri, memorialistica, aforistica. Dr. Olimpia Varga, Universitatea „Ovidius”din Constantă, în „Cuvânt înainte”, mărturisește că a încercat să caute și
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
postfața!” Domeniile pe care le abordează Ștefan Cucu în volumele publicate, în articole, studii și eseuri sunt deosebit de variate: arheologia și istoria veche a Dobrogei, bibliologia, civilizația greco-romană, dreptul român, filologia clasică, istoria, limba elina, limba latină, literatura comparată, literatura latină, literatura română, paremiologia, teologia. În domeniul creației literar-artistice a cultivat: poezia, portretul literar, românul, teatrul în versuri, memorialistica, aforistica. Dr. Olimpia Varga, Universitatea „Ovidius”din Constantă, în „Cuvânt înainte”, mărturisește că a încercat să caute și să adune în acest
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
problematicii propuse, gândită de un specialist în domeniu și realizată din unghiul creației. Pe coordonatele tradiției clasiciste românești, concentrate sintetic, se înscrie opera lui Ștefan Cucu, nu numai în științele antichității, căci este doct în limba elina și în limba latină, ci și în ceea ce înseamnă spațiul formativ cultural postantic, de la medievalitate până la postmodernitate. Pe bună dreptate, Liviu Frângă îl definește „emblematic filolog clasic român de azi” și realizează o clasificare științifică a cărților sale, „utile instrumente de acces direct și
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
român de azi” și realizează o clasificare științifică a cărților sale, „utile instrumente de acces direct și indirect la fundamentele Antichității”: Arheologia și istoria veche a Dobrogei. Bibliografie adnotata (1985, 338 p.), Manual de erotică. Texte din autori greci și latini antologate și comentate (1992, 90 p.), Dicționar explicativ de drept român. Termeni, principii și expresii juridice latinești (1996, 171 p.), Limba latină pentru juriști. Curs practic (2000, 91 p.), Dicționar român-latin de citate biblice (2000, 177 p.), Cogito, ergo sum
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
și istoria veche a Dobrogei. Bibliografie adnotata (1985, 338 p.), Manual de erotică. Texte din autori greci și latini antologate și comentate (1992, 90 p.), Dicționar explicativ de drept român. Termeni, principii și expresii juridice latinești (1996, 171 p.), Limba latină pentru juriști. Curs practic (2000, 91 p.), Dicționar român-latin de citate biblice (2000, 177 p.), Cogito, ergo sum. Dicționar de cugetări latinești și grecești comentate (2002, 465 p.) Dintre contribuțiile istorico-literare, două cărți reprezentative consemnează Liviu Frângă: Cursul de istoria
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]