2,103 matches
-
veritabilă critică de neconstituționalitate, deoarece, "în exercitarea rolului său de garant al Constituției, Curtea Constituțională nu se poate transforma în legiuitor pozitiv fără a încălca astfel dispozițiile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării". În ceea ce privește reglementarea potrivit căreia "Membrii consiliului A.S.F. sunt numiți de Parlament, în ședința comună a celor două Camere, la propunerea comună a Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și a Comisiei economice, industrie
DECIZIE nr. 381 din 25 septembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2013 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255089_a_256418]
-
177 din 23 februarie 2006, a arătat că "ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern." Pe cale de consecință, expunerea de motive a ordonanței de urgență se va
DECIZIE nr. 121 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252482_a_253811]
-
la Senat, în calitate de Cameră decizională, a declanșat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, întrucât prin exercitarea de către Guvern a unei competențe, cu nerespectarea cadrului constituțional care o circumstanțiază, s-a încălcat competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare". Așadar, potrivit deciziei Curții Constituționale, Guvernul nu își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege aflat în procedură parlamentară. Or, în cauza de față, Guvernul nu și-a angajat răspunderea cu privire la un proiect de lege aflat în procedură parlamentară
DECIZIE nr. 232 din 10 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252491_a_253820]
-
prevederile tezei întâi din textul constituțional menționat nu pot fi disociate de prevederile imediat următoare ale tezei a doua, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Așa fiind, intră în puterea Parlamentului, ca «unică autoritate legiuitoare a țării» (...), dreptul de a decide instituirea unei asemenea interdicții temporare de înstrăinare, interdicție care, de altfel, era cunoscută de autorul excepției încă din momentul în care acesta a optat pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra locuinței deținute până în acel
DECIZIE nr. 232 din 10 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252491_a_253820]
-
determinate din acesta, principiu cuprins în dispozițiile art. 45 alin. (2) din lege. Or, din moment ce legiuitorul a consacrat acest principiu prin lege, reglementarea unor excepții de la această regulă reprezintă o problemă de legiferare, care este de competența exclusivă a autorității legiuitoare, astfel cum rezultă din art. 61 alin. (1) din Constituție. Din analiza dispozițiilor constituționale ale art. 44 rezultă că legiuitorul este în măsură să stabilească atât conținutul, cât și limitele dreptului de proprietate. Așadar, prin dispozițiile de lege criticate legiuitorul
DECIZIE nr. 1.514 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3)-(6) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238095_a_239424]
-
fi conformă cu vreo dispoziție din Constituție," considerațiile acestora fiind "de natură politică." În acest sens, arată, în esență, că, "prin lege, Parlamentul poate face orice consideră că trebuie făcut," întrucât este "organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Consideră că legea criticată, reglementând "modificarea și suspendarea din funcțiile publice speciale și nu accesul la acestea," nu este contrară art. 16 din Constituție. De asemenea, apreciază că "invocarea prevederilor art. 53 din Constituție nu are nicio legătură
DECIZIE nr. 872 din 23 iunie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233375_a_234704]
-
cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății."; ... - Art. 61 alin. (1) și (2): "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat"; ... - Art. 75: "(1) Se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale
DECIZIE nr. 872 din 23 iunie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233375_a_234704]
-
persoanelor vârstnice, Mariana Câmpeanu Ministrul afacerilor interne, Radu Stroe București, 24 iulie 2013. Nr. 520. Anexa 1 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Agenției Naționale de Administrare Fiscală Anexa 2 DENUMIREA ȘI ARIA DE COMPETENȚĂ a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice *) Notă legiuitor: Modalitatea de preluare prin fuziune prin absorbție a direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, a direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale și a birourilor vamale de frontieră și de interior în cadrul direcțiilor generale regionale
HOTĂRÂRE nr. 520 din 24 iulie 2013(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264302_a_265631]
-
Programul de guvernare 62. În ceea ce privește Programul de guvernare, acest document politic vizează exclusiv raportul constituțional dintre Parlament și Guvern, raport guvernat de dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", și de cele ale art. 102 alin. (1) din Constituție, "Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice". 63. În caz de
DECIZIE nr. 158 din 19 martie 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260995_a_262324]
-
naționale, distincte de cele ale statului. Or, potrivit art. 1 alin. (1) din Constituție, România este stat unitar, iar de esența statului unitar este existența unui ansamblu unic de instituții cu putere de decizie politică și juridică (un singur organ legiuitor, o singură autoritate executivă, o singură autoritate judecătorească). 39. Crearea unor "organe proprii de decizie și executive" ale unor comunități de cetățeni români, circumstanțiate prin statutul de "minorități naționale", adică pe criterii etnice, este de natură să determine confuzie, acreditând
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
art. 111 din Constituție, a persoanelor juridice private și a persoanelor fizice de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în fața comisiilor parlamentare contravine rolului și scopului acestor comisii și, în mod implicit, rolului constituțional de autoritate legiuitoare a Parlamentului, cu încălcarea principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Chiar dacă propunerea modificatoare prevede că "activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare", în concret, prin instituirea unei
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Cu acel prilej, Curtea a reținut că voința politică a poporului, manifestată prin intermediul referendumului, a fost aceea a desființării uneia dintre Camerele Parlamentului și a stabilirii unui număr maxim de parlamentari, determinat potrivit condițiilor legale, modificări esențiale în structura autorității legiuitoare, care impuneau modificarea Legii fundamentale. Voința populară exprimată la acest scrutin a rămas fără consecințe juridice. 289. În ceea ce privește dispozițiile alin. (3) al art. 90, acesta instituie la nivel constituțional pragul/condiție de validare a referendumului național: participarea a cel puțin
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
României, a stabilit că "Prin limitarea cantitativă a posibilității Guvernului de a folosi această procedură în cursul unei sesiuni parlamentare sunt eliminate premisele exercitării abuzive din partea Guvernului a dreptului constituțional de a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului, iar, în ceea ce privește autoritatea legiuitoare, aceasta își poate exercita competența în plenitudinea sa, așa cum este conferită de art. 61 alin. (1) din Constituție". 336. În acest context, Curtea reamintește o recomandare propusă chiar prin textul Deciziei nr. 799 din 17 iunie 2011 , referitoare la completarea
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Curtea observă că se propune ca hotărârile Consiliului Național de Securitate să fie obligatorii pentru toate autoritățile administrației publice și instituțiile publice, fără niciun fel de diferențiere. Din această perspectivă, noua reglementare imprimă Consiliului Național de Securitate caracter de for legiuitor, ale cărui acte se impun în mod egal tuturor autorităților administrației publice și instituțiilor publice, obligativitatea instituită la nivel constituțional conferindu-le efecte similare legilor. Or, o asemenea asimilare este inadmisibilă într-un stat de drept, organizat în baza principiului
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
conferindu-le efecte similare legilor. Or, o asemenea asimilare este inadmisibilă într-un stat de drept, organizat în baza principiului separației și echilibrului puterilor, în cadrul democrației constituționale, în care Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. 348. Totodată, Curtea reține că obligativitatea generalizată atribuită hotărârilor Consiliului Național de Securitate poate afecta independența justiției, ca valoare constituțională intangibilă, care nu poate forma obiectul revizuirii. 349. De asemenea, poate apărea riscul ca, în unele situații, noua
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Italia, Spania). Calitatea de "stat unitar" nu este vizată, și nici afectată, prin organizarea unor subdiviziuni administrativ-teritoriale bazate pe un asemenea criteriu. Noțiunea de "stat unitar și indivizibil" se referă la un ansamblu unic de instituții, la un singur organ legiuitor (a se vedea Decizia nr. 176 din 16 noiembrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 14 februarie 2000), la un singur executiv și o singură autoritate judecătorească; or, niciunul dintre aceste elemente care definesc
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Transilvania, Banat și Țara Ungurească", prevede "Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc". De altfel, acest text își are rădăcinile chiar în revendicările națiunii române din Transilvania încă din secolul al XIX-lea. În acest context menționăm și Petiția Națională adoptată
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
asemănătoare, ce constituie venituri pentru bugetul de stat, respectiv bugetul asigurărilor sociale de stat, cum este și taxa instituită de art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 , pot fi stabilite doar de către Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării, astfel cum prevede art. 61 alin. (1) coroborat cu art. 137 alin. (1), art. 139 alin. (1) și art. 73 din Constituție. Astfel, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 în această materie, Guvernul a
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
a legilor este obligatorie", art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 56 alin. (2) referitor la justa așezare a sarcinilor fiscale, art. 61 potrivit căruia, "Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a țării", art. 115 alin. (4) și (6) referitor la delegarea legislativă, art. 137 alin. (1) referitor la sistemul financiar, art. 139 alin. (1) referitor la impozite, taxe și alte contribuții, art. 141 referitor la Consiliul Economic și Social și
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
nr. 344 din 24 septembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 5 noiembrie 2013, a observat că prevederile criticate au fost edictate în virtutea prevederilor art. 61 din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", coroborate cu cele ale art. 115 referitoare la delegarea legislativă. În continuare, Curtea observă că o altă critică a autorilor excepției se referă la neconstituționalitatea ordonanței de urgență din perspectiva art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit cărora
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
fizice (a se vedea Decizia nr. 900 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 29 iulie 2010). Cu privire la celelalte critici, Curtea constată că, potrivit art. 61 din Constituție, Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, adoptă măsurile de politică penală în acord cu atingerea interesului legitim urmărit. Drept urmare, în sistemul sancțiunilor de drept penal s-a impus necesitatea ca, alături de cadrul mijloacelor de constrângere cu caracter represiv, să se instituie și un cadru
DECIZIE nr. 78 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, şi a dispoziţiilor art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260825_a_262154]
-
Capitolul I Organizarea Senatului Secțiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. ... (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. ... Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție. ... (2) Senatul se organizează și
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat la data de 5 noiembrie 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266198_a_267527]
-
acestei opțiuni, tradiția statului român și avantajele pe care le oferă o structură bicamerală a Parlamentului în raport cu cea unicamerală. Curtea a reținut în acest sens că, în mod tradițional, Parlamentul României a avut o structură bicamerală. Această structură a forului legiuitor, consacrată în anul 1864, prin "Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris" al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a continuat să existe sub imperiul Constituțiilor din 1866, 1923 și 1938, fiind întreruptă doar în perioada regimului comunist, când reprezentanța națională era unicamerală
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
și ale art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și principiul neretroactivității legii, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, întrucât, pe de o parte, prin actul normativ criticat legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci stabilește anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora, și, pe de altă parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor. 44. De asemenea, în jurisprudența sa în materie, exemplu fiind
DECIZIE nr. 732 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267262_a_268591]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2015, constatând constituționalitatea acesteia. 26. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a amintit, la paragraful 15 al acestei decizii, jurisprudența sa referitoare la dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat ( Decizia nr. 291 din 22 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din
DECIZIE nr. 597 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi nr. 3b la această lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266607_a_267936]