1,939 matches
-
punct pe glob, în Antilele Olandeze. Are o gramatică portugheză și lexic spaniol. Este, după unii, descendenta primilor conchistadori; după alții este o creolă. Se știe că o limbă creolă este o limbă simplificată, bazată pe o sintaxă indigenă și cu lexic al limbii cuceritoare. Există creole spaniole în Cuba; se vorbesc mai multe creole în Filipine. Spaniola folosește alfabetul latin îmbogățit cu litera ñ ("eñe", care reprezintă fonemul /ɲ/) și digramele "ch" (reprezentează fonemul /tʃ/) și "ll" (reprezintă fonemul /ʎ/). Totuși
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
numai la prezent, ci și la perfectul compus: "u am vidzută" „am văzut-o”. În schimb când verbul este la viitorul fără conjucția "să", pronumele se plasează după verbul auxiliar: "va ti ved" „te voi vedea”. Partea de bază a lexicului aromânei este formată în majoritate din cuvinte moștenite din latină și limba s-a îmbogățit cu cuvinte împrumutate din limbile vecine, precum și prin formare de cuvinte pe teren propriu, mai ales prin derivare. Lexicul de bază este preponderent moștenit din
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
voi vedea”. Partea de bază a lexicului aromânei este formată în majoritate din cuvinte moștenite din latină și limba s-a îmbogățit cu cuvinte împrumutate din limbile vecine, precum și prin formare de cuvinte pe teren propriu, mai ales prin derivare. Lexicul de bază este preponderent moștenit din latină. Este semnificativ faptul că lista Swadesh a limbii aromâne de 207 cuvinte este compusă în proporție de peste 92% din cuvinte de această origine. Aromâna păstrează cuvinte și sensuri latinești care nu există și
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
și loc de pelerinaj atât în perioada preislamică cât și după apariția și impunerea islamului. Acest interes deosebit pentru poezie i-a stimulat pe poeți să caute noi și noi rime, creând astfel multiple sinonime, fapt care a gonflat enorm lexicul; în afară de nevoia de versificare, ce îi stimula pe poeți să creeze noi termeni era și nevoia de originalite stilistică. Astfel s-a ajuns ca araba clasică "coranică" (numită astfel pentru a o diferenția de varianta ei "ușurată", folosită în presă
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
folosiți de musulmanii din întreaga lume sunt împrumuturi directe din arabă, cum ar fi "ğannat" „rai”, "ğahannam" „iad”, "dīn" „religie”, "zakăt" „danie”, "imăm" „imam” etc. În limbile care nu s-au aflat în contact direct cu limba arabă, împrumuturile de lexic arab au fost făcute prin intermediul altor limbii; de exemplu, majoritatea cuvintelor de origine arabă din urdu au intrat prin persană, multe cuvinte arabe din limba tătară|tătară]] au fost împrumutate din limba turcă|turcă]] etc. Și în limba română, ca
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
greaca, limbi purtătoare ale unor civilizații superioare celei arabe de atunci. Împrumuturile din limbile semitice-surori sunt destul de dificil de decelat, având în vedere marea asemănare dintre ele. Această asemănarea poate fi pusă în evidență prin cuvântul "câine", de exemplu: În ceea ce privește lexicul coranic, acesta are în jur de o sută de cuvinte împrumutate din limbile menționate mai sus, la care se adaugă copta, latina și vechi idiomuri turcice. Iată câteva exemple: "rahmăn" (milos, milostiv), împrumutat din ebraică, ce reprezintă unul dintre cele
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
de nori sau zgrabuntasi sunt inițiați (trăind și astăzi în Bucovina) la școlile de solomonărie în astrologie,prezicerea viitorului, dar mai ales in stăpânirea tuturor fenomenelor meteorologice, venind de pe Tărâmul Celălalt . Deși se pare că termenul solomonar a pătruns în lexicul românesc abia prin secolele XVII-XVIII, originea primilor izgonitori de nori se pierde în adâncimile istoriei. Unii îi alătura vechilor preoți asceți traco-geti - kapnobatai (călători prin nori sau umblători prin fum), cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Alții
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
completivă permanentă, subordonate cu conținut semantic special (consecutivă, condițională, concesivă și comparativă) și subordonată atributivă. O caracteristică a subordonatelor în maghiară este că de cele mai multe ori ele au în principală un antecedent exprimat printr-un pronume, iar subordonata întregește antecedentul. Lexicul limbii maghiare este format în proporție de 8% din cuvinte moștenite, 7% cuvinte împrumutate, 80% cuvinte formate pe teren propriu și 5% cuvinte de origine necunoscută. Cele mai multe împrumuturi sunt de origine slavă (27%), urmate de cele de origine latină (25
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
slavă (27%), urmate de cele de origine latină (25%), germană (17%) și turcică (16%), dar mai sunt și din limbi iraniene, din limbi romanice (italiană, franceză, română) și din limba engleză. Și calcurile sunt un mijloc important de îmbogățire a lexicului. Mijloacele interne de îmbogățire sunt cele mai importante. Dintre acestea cele mai productive sunt crearea spontană de cuvinte (interjecții, cuvinte onomatopeice, creații expresive), formarea spontană de cuvinte prin derivare și compunere, precum și crearea conștientă de cuvinte prin derivare și compunere
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
interpretați neinterpretabilul! <br> Imaginația dumneavoastră va înflori că un cactus în deșert. Dar, Manifestul Paradoxist, în mod special, este o revoltă a emigrantului împotriva limbii țării sale de adopție, pe care el nu o vorbește (o carte antilimbaj într-un lexic foarte sărac - discursul de mâine?)...»<br> În engleză: http://fs.gallup.unm.edu/a/ThirdParadoxistManifesto.htm. În engleză: http://fs.gallup.unm.edu/a/FourthParadoxistManifesto.pdf.<br> Distihul paradoxist este format din două versuri, antitetice unul altuia, dar care împreună
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
Boiardo, Ariosto, Tasso) o acreditaseră ca strofă epică prin excelență, Coșbuc a prezentat în limba română sensurile fundamentale ale poeziei homerice. Versiunea sa este o transcriere fidelă, de o rară expresivitate și fluiditate. A dat, de asemenea, echivalențe creatoare, în lexicul cel mai adecvat din opera lui Vergiliu ("Bucolicele" și "Georgicele"). Un mare efort creator l-a constituit traducerea "Eneidei", încununată cu Marele Premiu al Academiei, "„Năsturel”" (1897), obținut până la el numai de V. Alecsandri și de Al. Odobescu, pentru întreaga
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
limbii. Normele sunt în general respectate în varianta vorbită și mai ales cea scrisă a registrului de limbă curent, și cu atât mai mult în registrul elevat. Limbajul mediei este influențat de limba vorbită de majoritatea populației, mai ales de lexicul registrului familiar. În secolul al XXI-lea, în Franța se ocupă de standard, de promovarea limbii, de protejarea ei față de engleză, nu numai Academia, ci și alte organisme oficiale, precum "Conseil supérieur de la langue française" (Consiliul Superior al Limbii Franceze
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
Între formele acceptate sunt unele deosebiri de la țară la țară. De exemplu, pentru cuvântul „autoare”, ghidul din Franța recomandă "une auteur" sau "une auteure", în Québec s-a adoptat numai "une auteure", iar în Elveția se recomandă "une autrice". Bogăția lexicului francez datorează mult împrumuturilor din diferite alte limbi (vezi Lexicul limbii franceze), dar și franceza a influențat lexicul multor limbi. Această influență se exercita deja în Evul Mediu. În secolul al XI-lea a început influența francezei asupra limbii engleze
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
De exemplu, pentru cuvântul „autoare”, ghidul din Franța recomandă "une auteur" sau "une auteure", în Québec s-a adoptat numai "une auteure", iar în Elveția se recomandă "une autrice". Bogăția lexicului francez datorează mult împrumuturilor din diferite alte limbi (vezi Lexicul limbii franceze), dar și franceza a influențat lexicul multor limbi. Această influență se exercita deja în Evul Mediu. În secolul al XI-lea a început influența francezei asupra limbii engleze, când Anglia a fost cucerită de oșteni care vorbeau limbi
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
recomandă "une auteur" sau "une auteure", în Québec s-a adoptat numai "une auteure", iar în Elveția se recomandă "une autrice". Bogăția lexicului francez datorează mult împrumuturilor din diferite alte limbi (vezi Lexicul limbii franceze), dar și franceza a influențat lexicul multor limbi. Această influență se exercita deja în Evul Mediu. În secolul al XI-lea a început influența francezei asupra limbii engleze, când Anglia a fost cucerită de oșteni care vorbeau limbi "oïl", mai ales cea normandă. Nobilimea și curtea
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
curtea regală vorbea așa-numita limbă anglo-normandă, regii vorbind-o până la sfârșitul secolului al XIV-lea. A continuat apoi să influențeze engleza limba franceză formată complet între timp pe continent. Se datorează mai ales prestigiului limbii franceze scrise faptul că lexicul limbii engleze a fost francez în proporție de 60% până în secolul al XVIII-lea. Poezia truverilor s-a răspândit și în Italia și în teritoriile de limbă germană. Cuvintele "mangiare" „a mânca” (< franceză "manger") și "avventura" „aventură” (< franc. "aventure") au
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
Cuvinte franceze sunt prezente în multe domenii, mai ales în gastronomie, în modă, în cosmetică, în domeniul militar și în cel al sentimentelor și caracterului. Engleza este limba care a împrumutat cele mai multe cuvinte din franceză. În secolul al XXI-lea, lexicul limbii engleze încă mai este, după unii autori în proporție de 30%, după alții în proporție de 33% de origine franceză. Altă limbă în care sunt relativ multe cuvinte de origine franceză este româna: 22,12% din lexic. În limba
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
XXI-lea, lexicul limbii engleze încă mai este, după unii autori în proporție de 30%, după alții în proporție de 33% de origine franceză. Altă limbă în care sunt relativ multe cuvinte de origine franceză este româna: 22,12% din lexic. În limba poloneză au intrat circa 3.500 de cuvinte franceze, în urma relațiilor strânse dintre Franța și Polonia începute în secolul al XVIII-lea. Și în limba spaniolă sunt circa 2.000 de cuvinte din franceză, 7,1% din lexic
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
lexic. În limba poloneză au intrat circa 3.500 de cuvinte franceze, în urma relațiilor strânse dintre Franța și Polonia începute în secolul al XVIII-lea. Și în limba spaniolă sunt circa 2.000 de cuvinte din franceză, 7,1% din lexic. Au fost împrumutate cuvinte franceze și de către limbi îndepărtate de franceză, genetic, geografic sau din ambele puncte de vedere. Astfel sunt, printre altele, limba maghiară sau limba persană, care ambele au adoptat, de exemplu, cuvântul "rouge" „ruj”, sau chiar limba
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
Secolele XVII (cel al clasicismului) și XVIII (Epoca Luminilor) sunt perioada francezei clasice și de trecere la franceza modernă. În secolul al XVII-lea, limba literară este standardizată în contextul mai general al autoritarismului ce caracterizează regimul, normele impunând un lexic „purificat”, relativ sărac, dar o structură gramaticală fixată în mod rațional, iar în secolul al XVIII-lea și lexicul ajunge să țină pasul cu necesitățile limbajelor de specialitate. Este perioada în care, datorită prestigiului culturii pe care o poartă, franceza
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
În secolul al XVII-lea, limba literară este standardizată în contextul mai general al autoritarismului ce caracterizează regimul, normele impunând un lexic „purificat”, relativ sărac, dar o structură gramaticală fixată în mod rațional, iar în secolul al XVIII-lea și lexicul ajunge să țină pasul cu necesitățile limbajelor de specialitate. Este perioada în care, datorită prestigiului culturii pe care o poartă, franceza este limba de comunicare internațională a elitelor politice și intelectuale, dar încă nu se impune majoritar în vorbirea curentă
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
cele două limbi este că procesul subordonat se exprimă cu verbul la infinitiv mult mai frecvent decât în română, uneori putând fi exprimat numai prin propoziție subordonată, alteori numai prin infinitiv, în câteva cazuri cele două construcții fiind la alegere. Lexicul limbii franceze se caracterizează în principal prin preponderența cuvintelor de origine latină, fie moștenite, fie împrumutate după constituirea limbii. Există și un substrat galic, din care au rămas relativ puține cuvinte. În număr ceva mai mare au rămas cuvinte dintr-
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
s-a îmbogățit cu numeroase cuvinte din limbi foarte diferite, care au intrat în limbă fie direct, fie indirect. Cele mai multe împrumuturi au provenit mai demult din limba italiană, iar astăzi predomină cele din engleză. Dintre mijloacele interne de îmbogățire a lexicului, o sursă foarte importantă a fost și rămâne derivarea. Și prin compunere s-au creat și se creează cuvinte noi, dar mai puține decât în limbi precum germana. Ortografia limbii franceze se caracterizează în primul rând prin faptul că redă
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
Calcul lingvistic este un procedeu mixt (intern și extern) de îmbogățire a unei limbi, mai ales în domeniul lexicului și al frazeologiei, care constă în imitarea structurii unui cuvânt sau a unei sintagme din altă limbă. Acest tip de calc are două subtipuri: Acest tip de calc constă în a imita o sintagmă străină. Și acesta poate fi internațional
Calc (lingvistică) () [Corola-website/Science/317870_a_319199]
-
procedee de compunere prin subordonare: În funcție de modul în care se îmbină cuvintele-bază la origine, există compunere prin coordonare Unii lingviști includ în categoria cuvintelor compuse și abrevierile, adică siglele și acronimele. Alții le consideră un procedeu aparte de îmbogățire a lexicului. Față de română, în limbi ca germana sau maghiara, de exemplu, compunerea este mult mai productivă. În germană, teoretic este posibil să se formeze cuvinte compuse oricât de lungi. Un exemplu caricatural este "Rindfleischetikettierungsüberwachungsaufgabenübertragungsgesetz" „lege privind transferul obligațiilor de supraveghere a
Compunere (lingvistică) () [Corola-website/Science/317881_a_319210]