3,668 matches
-
260, 311 internalizare, 173, 175, 185 irațional, 21, 91, 113, 122 istoricism, 61, 142, 143, 145, 146, 150, 171, 223, 296 istorie, 12, 18, 52, 54, 64, 116, 123, 139, 144, 145, 147, 160, 240, 262 L lege, 147, 149 liberalism, 157, 163, 170, 188, 205, 214, 217, 248 liberalism clasic, 17, 162 libertarianism, 228, 230 libertate, 78, 98, 102, 132, 143, 151, 159, 161, 166, 169, 228, 235 limbaj, 18, 25, 38, 42-44, 79, 98, 117, 150, 162, 174, 175
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
113, 122 istoricism, 61, 142, 143, 145, 146, 150, 171, 223, 296 istorie, 12, 18, 52, 54, 64, 116, 123, 139, 144, 145, 147, 160, 240, 262 L lege, 147, 149 liberalism, 157, 163, 170, 188, 205, 214, 217, 248 liberalism clasic, 17, 162 libertarianism, 228, 230 libertate, 78, 98, 102, 132, 143, 151, 159, 161, 166, 169, 228, 235 limbaj, 18, 25, 38, 42-44, 79, 98, 117, 150, 162, 174, 175, 201, 206, 216, 218, 265 lupta de clasă, 212
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 83-95. 300 Pentru această perspectivă asupra contractualismului, a se vedea Jean-Jacques Rousseau, Du Contrat social, Gallimard, Paris, 1964. 301 Cristian Bocancea, op. cit., pp. 106-112. 302 Relația individualism-liberalism este discutată de Adrian-Paul Iliescu în lucrarea sa Liberalismul între succese și iluzii, Editura All, București, 1998, p. 23. 303 Cf. Anton Dumitriu, Istoria logicii, Editura Tehnică, București, 1993, Vol. I, pp. 268-311. 304 Norberto Bobbio, Liberalism și democrație, Editura Nemira, București, 1998, pp. 68-69. 305 Adrian-Paul Iliescu, op. cit
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
106-112. 302 Relația individualism-liberalism este discutată de Adrian-Paul Iliescu în lucrarea sa Liberalismul între succese și iluzii, Editura All, București, 1998, p. 23. 303 Cf. Anton Dumitriu, Istoria logicii, Editura Tehnică, București, 1993, Vol. I, pp. 268-311. 304 Norberto Bobbio, Liberalism și democrație, Editura Nemira, București, 1998, pp. 68-69. 305 Adrian-Paul Iliescu, op. cit., p. 24. 306 Adrian-Paul Iliescu, Conservatorismul anglo-saxon, Editura All, București, 1994, p. 91. 307 Adrian-Paul Iliescu, Liberalismul între succese și iluzii, Editura All, București, 1998, p. 26. 308
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Editura Tehnică, București, 1993, Vol. I, pp. 268-311. 304 Norberto Bobbio, Liberalism și democrație, Editura Nemira, București, 1998, pp. 68-69. 305 Adrian-Paul Iliescu, op. cit., p. 24. 306 Adrian-Paul Iliescu, Conservatorismul anglo-saxon, Editura All, București, 1994, p. 91. 307 Adrian-Paul Iliescu, Liberalismul între succese și iluzii, Editura All, București, 1998, p. 26. 308 Pentru Karl R. Popper, individualismul metodologic este "doctrina ce susține că trebuie să înțelegem toate fenomenele colective ca parte a acțiunilor, interacțiunilor, scopurilor, speranțelor și gândurilor tuturor oamenilor în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Oxford University Press, 2004. 397 Richard Ashcraft, "On the problem of methodology and the nature of political theory", în Political Theory 3, No. 1, februarie 1975, p. 20. 398 Andrew Vincent, op. cit. 399 Vezi, în acest sens, John Rawls, Political Liberalism, Columbia University Press, New York,1993, pp. 1-47. 400 Michael Freeden, Ideologies and Political Theory: A Conceptual Approach, Clarendon Press, Oxford,1996, p. 2. 401 Idem, p. 125. 402 Idem, p. 123. 403 În această direcție, Freeden deplânge maniera în care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
apărută în urma exploziei demografice și a urbanizării. -explozia demografică și urbanizarea sunt expresia modernizării economice și politice europene din sec. XIX, manifestate prin revoluția industrială, afirmarea ideologiei liberale și a ideilor democratice. -ideologiile semnificative ale secolului XIX au fost : o liberalismul; o conservatorismul; o socialismul. -ideologiile semnificative ale secolului XX: o fascismul; o comunismul. a) Liberalismul -doctrină politică și economică ce proclama principiul libertății politice și economice a indivizilor și se opunea colectivismului, socialismului și ideilor politice care puneau interesele societății
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
și politice europene din sec. XIX, manifestate prin revoluția industrială, afirmarea ideologiei liberale și a ideilor democratice. -ideologiile semnificative ale secolului XIX au fost : o liberalismul; o conservatorismul; o socialismul. -ideologiile semnificative ale secolului XX: o fascismul; o comunismul. a) Liberalismul -doctrină politică și economică ce proclama principiul libertății politice și economice a indivizilor și se opunea colectivismului, socialismului și ideilor politice care puneau interesele societății sau națiunii înaintea celor individuale; din punct de vedere politic propunea participarea cetățenilor la conducerea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
europene au acceptat ideea votului universal (Franța 1848, Danemarca 1849, Germania-1871, Spania 1889, Belgia 1893, Norvegia 1905, Portugalia 1909, Anglia 1918, România -1917/1918). -promova principiul separării puterilor în stat (legislativă, executivă și judecătorească); neintervenția statului în funcționarea pieței libere. Liberalismul a apărut în Europa în sec. XVII-XVIII ca un curent filosofic ce pleca de la ideea că fiecare ființă umană are prin naștere drepturi naturale: dreptul la viață, la libertate și proprietate. -a fost fundamentat de gânditorii englezi Thomas Hobbes, John
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
ce pleca de la ideea că fiecare ființă umană are prin naștere drepturi naturale: dreptul la viață, la libertate și proprietate. -a fost fundamentat de gânditorii englezi Thomas Hobbes, John Locke, John Mill, John Stuart Mill și de iluminiștii francezi. -bazele liberalismului economic au fost puse de Adam Smith în lucrarea „Bogăția națiunilor” (1776), care punea bazele economiei politice ca știință. o în viziunea lui Adam Smith : bogăția unui popor constă în mărfurile create în industrie și agricultură; trebuie asigurată libertatea concurenței
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
politice ca știință. o în viziunea lui Adam Smith : bogăția unui popor constă în mărfurile create în industrie și agricultură; trebuie asigurată libertatea concurenței; statul nu trebuie să intervină în economie, deoarece oamenii acționează liber în căutarea propriului interes. -deviza liberalismului de mai târziu (fiziocrați) a fost „laisser faire, laiser passer” (lăsați să se facă, lăsați să treacă). Bogăția unei națiuni nu constă numai în banii sau metalele prețioase pe care le deținea ci și în produsele utile ce puteau satisface
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
sec. XIX s-a afirmat ideologia liberală, care propunea: o neimplicarea statului în economie; o statul să asigure ordinea publică și să protejeze întreprinzătorii; o statul să respecte libertățile individuale și să aplice aceeași lege pentru toți. -în România reprezentanții liberalismului: o au adoptat principiul protecționismului susținînd politica ”prin noi înșine”, ce promova dezvoltarea societății prin eforturi proprii; o nu excludeau capitalul străin, dar acesta trebuia să fie subordonat intereselor țării. o au înființat Partidul Național Liberal (1875), care a participat
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
ordinii tradiționale în care omul să-și accepte poziția moștenită în ierarhia socială; -monarhia și aristocrația trebuie păstrate, iar biserica să-și mențină autoritatea spirituală. -Conservatorismul românesc a fost aseamănător cu cel european. o a apărut ca o reacție la liberalism, fiind pentru dezvoltarea societății prin păstrarea tradițiilor; o a promovat politica ”pașilor mărunți” ritm mai lent pentru înfăptuirea progresului; o a fost promovat de Partidul Conservator (1880). c) Socialismul -a apărut ca un protest la adresa liberalismului și a burgheziei în
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
ca o reacție la liberalism, fiind pentru dezvoltarea societății prin păstrarea tradițiilor; o a promovat politica ”pașilor mărunți” ritm mai lent pentru înfăptuirea progresului; o a fost promovat de Partidul Conservator (1880). c) Socialismul -a apărut ca un protest la adresa liberalismului și a burgheziei în ascensiune; promova ideea că interesul societății primează în fața interesului individual sau a unui grup restrâns; propunea egalitatea între membrii societății; -socialismul utopic (sec. XIX), a avut ca reprezentanți pe: o englezul Robert Owen; o francezul Charles
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
partide de extremă dreapta: Liga Apărării Național Creștine; Legiunea Arhanghelului Mihail; Garda de Fier. o a fost organizat un partid de extremă stânga: Partidul Comunist Român. -În sistemul partidelor politice din perioada interbelică s-au distins trei orientări principale: o liberalismul; o țărănismul; o extremismul. 1. Liberalismul -ideologia liberală a fost promovată de Partidul Național Liberal (constituit în 1875), care a reprezentat principalul partid de guvernământ al perioadei interbelice; o a reprezentat interesele: burgheziei industriale și financiare, meseriașilor, intelectualilor, etc. o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Național Creștine; Legiunea Arhanghelului Mihail; Garda de Fier. o a fost organizat un partid de extremă stânga: Partidul Comunist Român. -În sistemul partidelor politice din perioada interbelică s-au distins trei orientări principale: o liberalismul; o țărănismul; o extremismul. 1. Liberalismul -ideologia liberală a fost promovată de Partidul Național Liberal (constituit în 1875), care a reprezentat principalul partid de guvernământ al perioadei interbelice; o a reprezentat interesele: burgheziei industriale și financiare, meseriașilor, intelectualilor, etc. o a fost condus de: I.I.C. Brătianu
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Cuza, a constituit o necesitate urgentă după lovitura de stat de la 11 februarie 1866. Se dorea ca noua lege fundamentală să creeze un cadru instituțional solid și să inaugureze un regim politic de monarhie constituțională, bazat pe principiile fundamentale ale liberalismului. Noua Constituție a fost adoptată destul de repede, datorită pericolelor externe care impuneau găsirea unei soluții de compromis în pofida diferențelor de opinie dintre grupările liberale și cele conservatoare. Constituția de la 1866 -a avut la bază proiectul întocmit de Comisia Centrală; -a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
care contribuabilii (asigurații) o suportă, iar statul (asigurătorul) o Încasează, pentru ca acesta din urmă să asigure mediul favorabil vieții, inclusiv protejarea averilor supușilor săi. Este semnificativ și faptul că această teorie a fost influențată de concepția fiziocrată și de ideile liberalismului care atribuiau statului un rol de “jandarm”, de supraveghere a aplicării regulilor (legilor) și asigurarea ordinii publice. 13 Idem, p. 156 23 Adepții teoriei siguranței (Jean-Jacques Rousseau, Emile de Girardin, Mc Culloch, Thiers, ș.a.) presupuneau că statul era un partener
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
nelimitate, supus doar legilor divine. Prin urmare, statul omniprezent reprezintă, pentru noul curent de gândire, o garanție a intereselor individuale, a păcii și a proprietății, iar impozitele devin excesive și chiar despotice deoarece nu au legătură cu morala creștină și liberalismul economic. Prin impozit, statul Își Întărește puterea și Îngrădește libertatea contribuabililor deoarece, conform acestei doctrine, „libertatea lăsată În mâna oamenilor slăbește statul, generează haos social și duce la dispariția națiunii”31. Gândirea mercantilistă are meritul de a fi declanșat practic
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Toulouse (1229), Cambridge (1257), Padova (1228), Roma (1303), Praga (1348), Cracovia (1364), Viena (1365), Heidelberg (1386). Între ele, cea din Montpellier (1186) a imprimat un rol deosebit, chiar dacă nu ca școala din Salerno, dar tot ca ea manifestând un anume liberalism hippocratic. Prin poziție în sudul Franței, aproape de țărmul mediteranean, aici s-au oprit învățați și doritori de învățătură de toate neamurile: hispano-arabo-evrei, central- europeni etc., dar și salernieni. Această universitate a fost înființată de un episcop și a avut mai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
epoca lui Alexandru de Medici, al Spaniei secolului al XVIII-lea. Prost impresionați de vidul politic pe care-l cunoaște Franța după 1830, ei se întreabă, în aceste două drame, cum va putea fi instaurată o adevărată republică. Romantismul este "liberalismul în literatură, cum declară Hugo în Prefața la Hernani. Libertatea în artă, libertatea în societate, iată dublul scop spre care trebuie să tindă în același pas toate spiritele consecvente și logice: iată drapelul dublu care adună, cu excepția puținelor inteligențe (care
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
este întotdeauna un satiric"14. Același autor încearcă să demonstreze în lucrarea Spiritul critic în cultura românească faptul că I. L. Caragiale întruchipează cel mai adecvat "spiritul critic în Muntenia critica socială extremă"15, îndreptată însă exclusiv, în opinia sa, împotriva liberalismului. Supralicitarea importanței satirei și a sarcasmului în scrierile lui Caragiale, impusă apoi de mentalitatea realist-critică din perioada proletcultistă, s-a conjugat și cu pledoaria pentru preponderența unui comic "negru", absurd, ca substrat al comediilor și schițelor, așa cum vor demonstra în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aproape toate lucrările și articolele despre viața și opera lui Caragiale publicate, de pildă, între 1948-1962 se referă argumentat sau mașinal, cu o frazeologie găunoasă, previzibilă, cu sintagme prefabricate, cu efect sedativ, la "ascuțita critică antiburgheză și antimoșierească", la "combaterea liberalismului și a ciocoismului" etc. pentru că, de fapt, doar prin sublinierea revoltei care ar fi animat satira caragialiană împotriva "vechii orânduiri", opera lui putea fi "reconsiderată în lumina științei marxist-leniniste" și "restituită poporului ca îndreptar contra ideologiei burgheze"16. Pe acest
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
trasate sarcini care vizau "dezmințirea falselor teorii despre gratuitatea râsului caragialian"17 și exploatarea sau fabricarea conținutului ideologic al scrierilor lui Caragiale care se remarcau sau se salvau exclusiv prin "acuitatea observației care demască filistinismul marii și micii burghezii, farsa liberalismului regimurilor politice"18. De altfel, ca toți marii clasici, în special Mihai Eminescu, I. L. Caragiale a fost "anexat"19 ca strămoș ilustru a cărui operă, supusă sfârtecării cu "foarfecele"20 care au înlăturat toate inadvertențele, denaturată și contrafăcută 21 prin
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
continua să trăiască, de vreme ce conservarea universului este, potrivit teologilor, o creație continuă. [„Când rezolvă o mare problemă“ - a spus Radek - „Lenin nu gândește în categorii istorice abstracte, nu-și bate capul cu renta funciară sau plusvaloarea, nici cu absolutismul sau liberalismul; el se gândește la oamenii vii, la țăranul Isidor din Tver, la muncitorul de la uzinele Putilov sau la polițistul de pe stradă, și caută să-și reprezinte cum vor acționa hotărârile luate asupra țăranului Isidor sau asupra muncitorului Onufrie.“ Ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]