3,802 matches
-
Scarlett O’Hara a dumitale, nu e așa, dragul meu Rhett? Un salon unde am petrecut o după-amiază Încîntătoare pălăvrăgind cu Tina În timp ce Împingeam canapelele ca să le așezăm cu fața spre ecran. Tina se uita la mine cu ochii ei limpezi. Numeroși portughezi, mi-a spus ea, avuseseră strămoși cu ochi albaștri, de sînge celtic, strămoși vizigoți. Dacă nu cumva vreuna din bunicile ei avusese o legătură cu un neamț frumos printre dunele din Rio Grande do Norte! Dar bunicile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
înțelege trebuie să te lămurești. Pentru a te lămuri, trebuie să depășești aparențele încremenite ale concretului superficial. Ajungi la esențial numai dacă te detașezi de aparențe. Care e mai adevărat, visul sau realul? Spiritualul sau materialul? Aparențele trecătoare sau adevărul limpede și necesar? Acum trebuie să decizi, mereu decizi ce ți se pare important. Însă în fața esențialului, totul este relativ: concret, vis, certitudine... ceea ce contează este luminozitatea interioară... de ce? Iată de ce: valoarea spirituală va fi întotdeauna superioară materialismului. Creativitatea aduce mai
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
o începem într-un mod mai puțin omenesc, dar mai milos, spuse Cipriano Algor ieșind în curte. Fiica lui nu-l urmă, rămase în prag, privindu-l, E sărbătoarea ta, își zise. Olarul înaintă câțiva pași și, cu un glas limpede, ferm, dar fără să-l modifice prea mult, pronunță numele ales, Găsit. Câinele își ridicase capul când îl văzuse, și acum, ascultând în sfârșit numele pe care-l așteptase, ieși cu totul din cușcă, nu era nici mare nici mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
greu de suportat, de mâl încălzit; cum de rezistasem oare, altădată, să stau acolo cu orele? Și ce plăcere putusem să găsesc în niște vânători în care un om normal și-ar fi vărsat și inima, nu numai mațele? Cerul limpede, strălucitor, tot atât de limpede pe cât era mlaștina de murdară, miasmele rele, infecte, care ardeau în lumină, duhorile de stârv putrezit, pe care dimineața le mirosea ca o hienă scârbită, îmi arătau ce erau de fapt ceasurile petrecute acolo. M-am aplecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de portughezi, dar e sigur că, pentru a ajunge la Ierusalim venind dinspre Germania, calea cea mai logică e aceea a Balcanilor, și acolo aștepta cel de-al cincilea nucleu, cel al paulicienilor. Vedeți cum În felul acesta Planul devine limpede și economicos.“ „Aș putea să-ți spun că mă convinge“, zise Belbo. Dar În ce punct al Balcanilor așteptau popelicanii?“ „După mine, succesorii firești ai paulicienilor erau bogomilii bulgari, dar templierii din Provins nu puteau Încă ști că, după câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de-al meu care e specialist în geriatrie. Cred sincer că ar trebui să-l duci pe tatăl tău la un consult cât de curând. Fran închise ochii. Era o copilărie, știa, dar în brațele lui, liniștită de mintea lui limpede, ce avea puterea de-a o alina, se simțea infinit mai bine. O iubea cu adevărat. De ce naiba simțea nevoia să-i ascundă existența copilului? — Laurence, cred că ar trebui să-ți mărturisesc ceva. — Serios? Zâmbi văzând aerul ei grav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
voi iubi, micuțule, se trezi promițându-i. O să-mi răscumpăr greșeala, sincer. O să fii dorit și prețuit. — Ați dori o fotografie? întrebă tânăra. Îi întinse lui Fran un instantaneu neclar, fantomatic. Dar acolo, ca și pe ecran, se zărea conturul limpede al unei mici ființe umane. Fran strânse imaginea la piept. — Bun. Vocea blândă a persoanei de lângă ea spulberă momentul de fericire calmă. Doctorul vă va face testul acum. Fran simți un val crescând de panică. Ceea ce păruse o decizie înțeleaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
părinților. Ben se simți copleșit de dezamăgire. Dacă ăsta era Ralph cel de pe vremuri, atunci nu putea să-i ofere decât niște clișee. — Pe de altă parte, adăugă Ralph, învăluindu-l pe Ben cu o privire care era acum la fel de limpede și albastră precum cerul de iarnă, aș putea să fac în așa fel încât să afle de la altcineva. Ben sări să-l îmbrățișeze. Tocmai se gândise la persoana ideală care să-i spună. Fran încercă să nu se mai gândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
anticapitalist, editorialul-program semnat de dr. Nicolae Lupu („Bun sosit!“) este unul politic-legitimator, cu frazeologia populistă și bombastică specifică: „În clipa în care finanța cotropitoare, după ce a pus mîna pe haina și măruntaiele frumoșilor noștri munți, pe unda zburdalnică a rîurilor limpezi și repezi pe holdele cîmpiilor bogate, după ce a furat hoțește puterea politică prin gîtuirea nocturnă a voinței populare, se pregătește a întina și Cugetarea românească, era necesar, imperios necesar, ca măcar gîndirea tinerei generații să rupă lanțurile sale prometeice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
manifesta rezervele în raport cu polemica generaționistă prilejuită de „Itinerariul spiritual“ al lui Mircea Eliade și de „Manifestul «Crinului alb»”. Pînă în 1931, revista lui Vinea și Iancu va mai publica și alte articole pe această linie - bunăoară, „Gînduri spre o mai limpede înțelegere a problemei mîntuirii“ de Marcel Avramescu, alias urmuzianul ezoterist Jonathan X. Uranus, alias viitorul preot ortodox Mihail Avramescu (colaborator la Ulise, Radical și Bilete de papagal, dar refuzat pentru „confuzie epigonică” la poșta redacțională a revistei unu). Interferențele dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să le amestece și să dea, ca jocul norilor, forme noui, îndrăznețe și uimitoare, proprii tuturor mitologiilor, dar chiar să evolueze spre basme în cari nihilismul fantastic al primelor fragmente și automatismul marionetelor sale primare să se dezvolte în compoziții limpezi și armonioase”. Armonia și „limpezimea” compozițională fac din aceste scrieri „probe îndestulătoare pentru a marca o dată în istoria scrisului nostru contimporan și pentru a asigura scriitorului Urmuz o pagină a sa, proprie”. Criticul vede în autorul Fuchsiadei un scriitor adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nimic pămîntul? Tot pămîntu-acesta neîndurător de larg și-ucigător de mut, nimic? Ca să-l aud mai bine mi-am lipit de glii urechea - îndoielnic și supus - și pe sub glii ți-am auzit a inimei bătaie zgomotoasă. Pământul răspundea. GORUNUL În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn cum bate ca o inimă un clopot și-n zvonuri dulci îmi pare că stropi de liniște îmi curg prin vine, nu de sânge. Gorunul din margine de codru, de ce mă-nvinge, cu aripi
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Numai noi doi. Sus. NOAPTE Pe lună, când ne scapără-n argintul nopții pocale de vin ca niște ochi de fiară, cu un surâs amețitor tu-mi răscolești tot furnicarul de porniri, cari nu-și mai afl-apoi odihna. Sub ocrotirea limpede a zării biruitoare mă privești și-n ochii mei te oglindești strălucitoare, mândră și păgână. Iar eu încet, nespus de-ncet pleoapele-mi închid, îmbrățișînd cu ele tainic icoana ta din ochii mei, surâsul tău, iubirea și lumina ta - pe
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
mine? În tot ce fac trebuie să mă preocupe ce vor zice alții, ce impresie le produc? ― Nu, Galilei. Aș vrea, totuși, să-ți atrag atenția că, măcar în sinea noastră, trebuie să punem între Inchiziție și noi un adevăr limpede. ― Și care ar fi acest adevăr? ― Tot ce spui în legătură cu viața e corect. Numai că, din acest fapt, perfect normal, că omul ține la viața lui, Inchiziția trage o concluzie abjectă. Ea a înțeles că nu trebuie decât să amenințe
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
să fii singurul om viu între noi, pentru că ai fost singurul care ai abjurat? Trebuia să pleci, Galilei, trebuia să pleci cu cei de care te-ai temut..." Multă vreme, dimineața, nu mi-am revenit cu toate că bolta cerului era perfect limpede... XLIX ― Iartă-mă că insist, chiar n-ai șovăit nici o clipă înainte de a te hotărî să abjuri, Galilei? ― Lucrurile s-au petrecut așa... În august, ultima mea carte a fost pusă la index Am presimțit atunci că putea urma ceva
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
Heraclion împotriva perșilor. La curte s-au făcut mari provizii de lemne de foc, căci stratul des de frunze cu care se acoperiseră aricii pentru hibernare însemna că urma o iarnă grea. Zilele tot mai scurte și nopțile senine și limpezi au înghețat pământul. Apele din jur au înghețat și ele, iar copiii au luat în stăpânire ghețușul. Zăpada a sosit abia în a treisprezecea zi a lui noiembrie, adusă de un vânt rece care bătea șficiuitor dinspre răsărit, anunțată fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
asimilasem și silnicia lor, am exclamat: - Garibaldo, faptul că ești monah sau medic nu-ți dă îndreptățirea să mă faci să pierd timp. S-a uitat țintă la mine și am văzut în ochii săi o pace nouă: erau calmi, limpezi, străvezii. Nu știu cum a făcut. Mi-a trecut mâinile peste față, degetele lui m-au atins ușor, apăsând în câteva puncte ale capului, gâtului și umerilor; apoi mi-a atins pieptul, și-a sprijinit cu tărie palmele deschise, mișcându-le ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mi-a simțit totuși îngrijorarea. O mână albă și fină, cu degetele frumos șlefuite și lungi, mi-a căutat mâinile ascunse în poală. Am privit-o, și pentru a nu știu câta oară, uluit de frumusețea ei, de uitătura ei limpede și curată, de buzele-i trandafirii lăsând să se-ntrevadă albeața dinților într-un dulce surâs, n-am putut să nu-i spun: - Gaila, tu faci mai mult decât un regat. Râsul ei mi-a topit mâhnirea inimii. - Stiliano, curtoazia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
după care se aflau femeile. - Regină Gundeperga, ai un nume pe care vrei să-l propui încât regatul să nu aibă de suferit rele mai mari decât cele de care deja are parte? Din locul respectiv a răsunat glasul răspicat, limpede și sigur al Gundepergăi: - Cer să se ia în considerație candidatura lui Rotari, duce de Brescia. După o tăcere soră cu stupoarea, au urmat șușoteli și priviri, și, în cele din urmă, o mare tulburare. M-am postat imediat în spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
foarte Încet, fără a depăși vreun pic limita de viteză, iar mama era bucuroasă, ca și când ar fi mers pe Lună, nu la o grămadă de pietre, și, la un moment dat, Începuseră chiar să cânte. Când cânta, avea o voce limpede și suavă, care nu semăna deloc cu vocea ei. De câtva timp, În fiecare joi, mergea să cânte Într-un piano-bar, al unui prieten În spatele Pieței Navona. Gratis, sau aproape gratis - dar mama spunea că fără muzică n-ar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
un puternic miros de condimente și conserve de roșii. Deținuții Își țineau geamurile deschise pentru a surprinde o fărâmă din parfumul primăverii. Întâlni privirea Majei. Poate că, la urma urmelor, nu avea o părere proastă despre el. Avea o privire limpede și plină de subînțelesuri, ca de căprioară. Cu o claritate dureroasă, Aris o revăzu În ziua nunții ei. Mireasă de coral În mijlocul esplanadei din Campidoglio, și-l revăzu pe tatăl lui - Îmbrăcat În cenușiu, strălucitor, cu Camilla Împopoțonată În domnișoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cârd de porumbei albaștri Care-mi continuă visele în aștri. Iar luna niciodată nu va răsări Fără ele... fără stelele călăuze, Prin bezna nopții, ele-s niște muze Ce o conduc pe-aleasă la altar. Iar când și-n apele limpezi de munte Va curge-un sânge roșu-azuriu, Atunci îmi voi aduce chiar și eu aminte De trecutul cel aspru, dar real și viu Pe care luna-l clădește seară de seară, Pe raiul albastru și-ntunecat de vară, Îngrozită amintindu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
care impune respect și de care nu te poți atinge tulburându-i tainele mai mult sau mai puțin cunoscute. La întoarcere mi-a prins bine popasul de pe o insuliță cu plajă îngustă de nisip fin. M-am răcorit în apa limpede, iar căpitanul vasului ne-a servit cu tradiționalul grătar la malul mării. La sugestia lui am aruncat bucățele de pâine în apă și sute de pești de toate mărimile, din vreo cinci -șase specii ne-au înconjurat. După o zi
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Crăciun, de prima zi de școală când sfioasă și temătoare am pășit într-o nouă etapă a copilăriei, de prima carte de povești citită, în sfârșit, de fiecare clipă petrecută pe tărâmul inocenței. Copilăria este asemeni unui izvor de apă limpede și curată ivit parcă din adâncurile infinite ale omenirii care încearcă să potolească setea dorințelor și idealurilor fiecărui copil. Copiii au felul lor de a vedea lumea și sunt singurii cărora nu le este frică de viitor. Își zidesc fericirea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
se opreau s-o atingă tandru pe obraji ei frumoși. Plecau mirosindu-și degetele și dând din cap. Pentru că Rahela mirosea ca apa de izvor. De-adevăratelea! De câte ori mătușa mea trecea prin preajmă, rămânea în urma ei un miros de apă limpede și curată. Era o mireasmă aproape ireală, verde și vie, mirosul vieții și al bunăstării în acele dealuri deșertice. Și era adevărat, timp de mulți ani, familia lui Laban nu căzuse pradă foametei datorită fântânii pe care o avea. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]