4,823 matches
-
următorul efect perlocuționar asupra cititorului: de ce îmi descrie atît de bine aceste cărți, de ce le laudă atîta, oare numai ca eu să le cumpăr? Studiind secvențialitatea descriptivă, vrem să subliniem și cîteva puncte de convergență între semiologie (teoria schematizării) și lingvistica textuală. Alături de J.-B. Grize (1974), să ne aducem aminte de cele patru criterii fundamentale ale unei schematizări: ea nu oferă decît o descriere sumară; "în funcție de obiectivul propus, nu reține decît esențialul, eliminînd [...] elementele parazite". Ar putea fi completată; are
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
este orientarea sa argumentativă globală: un act de discurs, explicit sau nu, rezumîndu-i orientarea pragmatică. J.-M. Adam și A. Petitjean subliniază miza acestei analize: Un asemenea demers procedural și dinamic al muncii interpretative ne determină să trecem de la o lingvistică textuală la o pragmatică textuală; dacă prin aceasta se înțelege o abordare a faptelor de interpretare și dacă definim interpretarea ca pe o activitate dinamică [...] care constă în a recunoaște-a construi drept coerentă-pertinentă contribuția fiecărei propoziții în co-text (alte
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a trebui (sarcina unui editor este de a menține o politică editorială coerentă). Finalul paragrafului este marcat prin prezența frecventă a termenilor care semnalează relativa saturație a temei dezvoltate, din care rezultă fraza-sinteză pregătită în paragraf. Propunînd elemente "pentru o lingvistică textuală a paragrafului", H. Mitterand notează că "paragraful "fixează", la fel cum cimentul "fixează". El dobîndește o autonomie relativă și o funcție proprie. Am putea spune că paragraful este suprafața textuală minimală care permite apariția unui început (a unei teme
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
este validă în spațiul locutorului (R); dacă E ≠ L: propoziția este validă într-un alt spațiu (M chiar contra-factual ipotetic I); dacă E = Ø: propoziția este dată ca validă în ordinea lucrurilor (1989, p. 197). Din această cauză, orice expresie lingvistică este marcată argumentativ și enunțiativ: prin enunțarea unei propoziții, există (co)construire a unui spațiu semantic de către destinatarul-interpretant. El operează pe baza diferiților marcatori care garantează că, într-un spațiu semantic, o propoziție are valoare de argument pentru o concluzie
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
plecare pentru un demers științific ce își propune să scoată la lumină elemente inedite din mecanismul complicat al procesului de creație. Ani la rând cercetarea onomasticii literare ca disciplină lingvistică a beneficiat doar de datele pe care le oferă ramurile lingvisticii, adăugând aici semantica, stilistica, poetica, semiotica. Ea a devenit, însă, de curând, un domeniu al cărei obiect de cercetare poate fi abordat și din perspectiva geografului, istoricului, etnologului, psihologului, sociologului, antropologului sau criticului literar care înțelege că "numele propriu se
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se bucură azi decât de câteva pagini (impecabile!!) de manuscris. Articolul apărut în 1887 în Tribuna intitulat "Articularea numelor proprii" conține un fragment din care deducem că Slavici cunoștea din experiență foarte bine cele patru nivele ale limbii la care lingvistica de azi raportează numele proprii (nivelul genetic, nivelul funcțional în uz, nivelul funcțional în sistem și nivelul metasistemului) exprimându-și preferința pentru cel dintâi amintit: Nu rămâne însă îndoială că românul are rezoanele lui de a face tocmai așa precum
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
am forța nota, nu putem susține că Gălăuțaș vine de la Galați, fiindcă niște gălățeni ar fi făcut cândva negoț cumpârănd lemne de la oameni din partea locului și că de la aceștia ar proveni cuvăntul Gălăuțaș.Ne-ar contrazice oricine are cunoștințe de lingvistică.Dacă fabricăm toponime fără nici un suport științific, nu numai că nu putem fi credibili, dar cădem și În ridicol, suntem suspectați de diletantism. Că ungurii au schimbat multe toponime sau le-au maghiarizat pe altele, când au venit În Ardeal
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
4Ă Însumați de câte ori aveți fiecare număr și treceți cifra în dreptul numărului corespunzator. Scorurile cele mai ridicate indică inteligențele voastre predominante. 1.....; 2.....; 3.....; 4.....; 5.....; 6......; 7.....; 8..... . Pentru acest test inteligențele au fost numerotate în felul următor; 1. verbală/lingvistică 2. matematică /logică 3. vizuală/spațială 4. corporală/kinestezică 5. ritmică/muzicală 6. interpersonală 7. intrapersonală 8. naturistă 71 Decalogul învățării 1Ă Apucați-vă de învățat într-o stare psihică corespunzătoare, caracterizată prin pofta de a învăța, curiozitate pentru materialul
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Colecția ACADEMICA 35 Seria {Știin]ele limbajului Această carte a fost editată cu sprijinul MINISTERULUI FRANCEZ AL AFACERILOR EXTERNE și AL AMBASADEI FRANȚEI ÎN ROMÂNIA. Coordonatorul seriei Științele limbajului este SANDAMARIA ARDELEANU. JeanMichel Adam este profesor de lingvistică franceză la Universitatea din Lausanne. Este autorul a numeroase studii și volume, dintre care cele mai importante sunt Le Texte descriptif (în colab. cu A. Petitjean), 1992 [Textul descriptiv, Institutul European, Iași, 2008); Le Texte narratif, 1994; L'Analyse des
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Iași, 2008); Le Texte narratif, 1994; L'Analyse des récits, (în colab. cu F. Revaz), 1996 [Analiza povestirii, Institutul European, Iași, 1999); L'Argumentation publicitaire (în colab. cu M. Bonhomme), 1997 [Argumentarea publicitară, Institutul European, Iași, 2005]; Linguistique textuelle, 1999 [Lingvistica textuală, Institutul European, Iași, 2008]. Jean-Michel Adam, Les textes types et prototypes, 4e édition (c) 2001, Éditions Nathan/HER (c) 2009, Institutul European, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tipologice au părut, în general, lipsite de orice perspectivă, deoarece, de cele mai multe ori, lingviștii au manifestat o anumită lipsă de încredere în abordarea tipologiilor textuale. J. Molino, de exemplu, prezintă limpede tendința radicală care pune în discuție însăși ideea de lingvistică a textului. Astfel, despre tipologia textelor, el afirmă: În ciuda numeroaselor cercetări consacrate acestei problematici, concluziile la care s-a ajuns nu sunt deloc încurajatoare: clasificările de care dispunem cele care, de exemplu, fac distincția (cf. Werlich) între descriere, povestire, expunere
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
textelor, în special cele care au drept obiect de reflecție, în mod firesc, discursurile elevilor, mass-media, literatură, se văd de cele mai multe ori obligați să-și pună întrebări tocmai cu privire la clasificarea acestor texte și discursuri. B. Combettes, un alt specialist în lingvistica textuală, face, pe bună dreptate, distincția între cercetările ce par, în mod curios, să aibă drept unică finalitate tipologia și cele care "explicit sau implicit, nu consideră crearea unei tipologii un scop în sine, ci o văd mai degrabă ca
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cele care "explicit sau implicit, nu consideră crearea unei tipologii un scop în sine, ci o văd mai degrabă ca pe o posibilitate de a pune în relație tipurile de texte cu " altceva ", acest altceva fiind, în acest caz, domeniul lingvisticii" (1990: 14). Acesta este și obiectivul prezentei lucrări: tipologia expusă aici nu capătă sens decât într-un cadru teoretic mai amplu, dezvoltat în primul capitol și care apare descris mai pe larg în cartea noastră Éléments de linguistique textuelle (Mardaga
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lingvistul, cu sau fără voia lui, este obligat să se aventureze bineînțeles, cu toate riscurile și erorile într-o direcție trasată de conceptul text-discurs. În orice caz, așa cum notează M. Mahmoudian cu privire la ceea ce el însuși numește pericolul clasicismului: Faptul că lingvistica structurală s-a rezumat doar la studiul frazei nu reiese neapărat din principiile teoretice pe care și le-a stabilit. De exemplu, definiția dată limbii de către Martinet nu implică nicidecum faptul că studiul lingvisticii ar trebui să se rezume doar
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
însuși numește pericolul clasicismului: Faptul că lingvistica structurală s-a rezumat doar la studiul frazei nu reiese neapărat din principiile teoretice pe care și le-a stabilit. De exemplu, definiția dată limbii de către Martinet nu implică nicidecum faptul că studiul lingvisticii ar trebui să se rezume doar la frază." (1989: 221-222). Cercetările asupra categoriilor umane, realizate în cadrul psihologiei cognitive și, mai ales, utilizate astăzi în domeniul semanticii lexicale, au influențat decisiv modalitatea de abordare a prezentei lucrări. Pentru a putea vorbi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
se rezume doar la frază." (1989: 221-222). Cercetările asupra categoriilor umane, realizate în cadrul psihologiei cognitive și, mai ales, utilizate astăzi în domeniul semanticii lexicale, au influențat decisiv modalitatea de abordare a prezentei lucrări. Pentru a putea vorbi despre tipologie în lingvistica textului, era necesar, într-adevăr, să facem delimitarea clară între reflecție și idealul scientist al categoriilor guvernate de condiții necesare și suficiente. C. Vandeloise, în prezentarea numărului 53 al revistei Communications, rezumă maniera prin care se realizează această schimbare de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
scientist al categoriilor guvernate de condiții necesare și suficiente. C. Vandeloise, în prezentarea numărului 53 al revistei Communications, rezumă maniera prin care se realizează această schimbare de perspectivă: În loc să adapteze metodologia la natura obiectului său de studiu, se pare că lingvistica contemporană a postulat un obiect care să se potrivească metodelor sale, un postulat pe care studiul empiric al categorizării umane nu îl confirmă. Admițând că limbajul poate fi explicat mai degrabă prin tendințe, decât prin reguli absolute, semantica cognitivă renunță
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
al cunoștințelor din acest domeniu, nu am intenția să închei o dată pentru totdeauna dezbaterile în curs, propunând o tipologie în plus sau TIPOLOGIA definitivă. Sper doar să pot contribui la o clarificare a câtorva din problemele apărute în domeniul teoriei lingvisticii și, mai stringent, în reflecția didactică. Căci, așa cum nota J.-C. Milner în L'Amour de la langue: "Oricât de dezinteresat ar vrea să fie cercetătorul, Școala depinde în mare măsură de el și, în consecință, îi va cere o dare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
L'Amour de la langue: "Oricât de dezinteresat ar vrea să fie cercetătorul, Școala depinde în mare măsură de el și, în consecință, îi va cere o dare de seamă" (1979: 115). Dacă Școala mai are nevoie astăzi de specialistul în lingvistică la modul general, cel puțin -, aceasta se datorează în mare parte renunțării la acele iluzii nemăsurate sau la acele orizonturi de așteptare care au condus la disputele din perioada anilor 1960-70. Se știe că lingvistica nu va revoluționa niciodată predarea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nevoie astăzi de specialistul în lingvistică la modul general, cel puțin -, aceasta se datorează în mare parte renunțării la acele iluzii nemăsurate sau la acele orizonturi de așteptare care au condus la disputele din perioada anilor 1960-70. Se știe că lingvistica nu va revoluționa niciodată predarea limbilor, fie ele materne sau străine, se știe că cercetările noastre nu presupun neapărat prezentarea unor garanții ideale ca în științele "dure", că ele nu sunt imediat aplicabile, că este nevoie ca ele să fie
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
imediat aplicabile, că este nevoie ca ele să fie regândite. În cadrul specific al didacticii și al educației, cele câteva observații ce urmează a fi prezentate aici nu trebuie deci luate în considerare decât ca o stare actuală a cercetărilor din lingvistica textuală. Și, citându-l din nou pe J.-C. Milner: "Cunoașterea limbii, chiar dacă dezvoltată în cadru științific, nu poate fi valorificată decât în scopul unei raționalizări a pedagogiei" (1978: 115). Dacă reflecția noastră ne va conduce către o anumită sistematizare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o putere de explicație mai mare. (Kahn 1988: 45) 1. Tipuri elementare și eterogenități textuale Primul lingvist care a pledat deschis pentru necesitatea unor clasificări tipologice este, cu siguranță, Mihail Bahtin; acesta își situează teoria la confluența sociologiei cu filologia, lingvistica și literatura. Cu privire la formele concrete ale discursului care depind de raporturile de producere și de structura socio-politică, Bahtin și Voloșinov notează: "Tipologia acestor forme este una din problemele vitale ale marxismului. [...] Fiecare epocă și fiecare grup social deține propriul repertoriu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care o avem despre forma acestui enunț, adică a unui gen precis al discursului, ne ghidează în procesul nostru discursiv. (1984: 288) Cu toate că Bahtin nu explică nicăieri din câte cunoaștem cum se articulează contextul socio-politic și alegerea unei organizări compoziționale, lingvistica contemporană cu greu poate evita întrebarea: care sunt limitele autonomiei limbii (reguli fonetice, lexicale, morfologice, sintactice, semantico-logice de bază)? Care este partea supradeterminării sistemului prin punerea în text sau discurs? Înlănțuirea cuvintelor este determinată doar de reguli fondate în cadrul limbii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
bine individualizate și perfect acceptabile dacă apar în titlurile de primă pagină ale unui ziar, dar care, totuși, în cursul unei conversații, nu ar putea nicio clipă să treacă drept o frază cu sens. (1969: 133) Revenind acum la aria lingvisticii propriu-zise, M.A.K. Halliday și R. Hasan, într-o lucrare clasică de lingvistică textuală (Cohesion in English), nu ezită să vorbească de "macrostructuri" care fac din fiecare text un text de "natură specifică conversația, povestirea, cântecul, corespondența comercială etc.
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ziar, dar care, totuși, în cursul unei conversații, nu ar putea nicio clipă să treacă drept o frază cu sens. (1969: 133) Revenind acum la aria lingvisticii propriu-zise, M.A.K. Halliday și R. Hasan, într-o lucrare clasică de lingvistică textuală (Cohesion in English), nu ezită să vorbească de "macrostructuri" care fac din fiecare text un text de "natură specifică conversația, povestirea, cântecul, corespondența comercială etc." (1976: 324). În opinia acestora, fiecare tip de text are propria sa structură discursivă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]