2,956 matches
-
143 Al. O. Teodoreanu, op. cit., p. 143. 144 Damian Stănoiu, Cazul maicii Varvara, Editura Porus, București, 1991, p. 100. 145 Idem, p. 103. 146 Idem, p. 97. 147 Idem, p. 25. 148 Idem, p. 26. 149 Constantin Amăriuței, Mitică sau logosul parazitar, în Caiete de dor, vol. 2, Editura "Jurnalul literar", București, 2002, p. 35 150 Garabet Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească, Editura Revistei "Viața românească", Iași, 1909, p. 219. 151 Mircea Eliade, Dubla existență a lui Spiridon Vădastra, ed.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., p. 495. 10 Idem, p. 498. 11 Chiar dacă se baza pe o motivație contestatară a arbitrariului semnelor lingvistice și viza persiflarea vorbirii clișeizate, această recodificare lingvistică este, de altfel, tot de natura "logosului parazitar" analizat de C. Amăriuței în articolul Mitică sau logosul parazitar din " Caete de dor", vol. 2., București, Editura "Jurnalul literar", 2002. 12 Mihai Cruceanu, Rătăciri într-un târg, Luceafărul, XIV, nr. 47, 18 noiembrie 1972, apud. Balotă, Nicolae, op. cit
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
10 Idem, p. 498. 11 Chiar dacă se baza pe o motivație contestatară a arbitrariului semnelor lingvistice și viza persiflarea vorbirii clișeizate, această recodificare lingvistică este, de altfel, tot de natura "logosului parazitar" analizat de C. Amăriuței în articolul Mitică sau logosul parazitar din " Caete de dor", vol. 2., București, Editura "Jurnalul literar", 2002. 12 Mihai Cruceanu, Rătăciri într-un târg, Luceafărul, XIV, nr. 47, 18 noiembrie 1972, apud. Balotă, Nicolae, op. cit., p. 577. 13 Mihai Cruceanu, Rătăciri într-un târg, Luceafărul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
superioară, ci diferită a culturii umane în general. Începând cu Xenofon, grecii golesc deja mythos-ul de dimensiunea religioasă și metafizică încă prezentă la Homer și Hesiod, asociindu-i conținutul a "ceea ce nu poate exista cu adevărat" și adâncesc opoziția față de logos iar ulterior și față de historia, ca discurs "real", al adevărului evident ori validabil empiric.30 De altfel, observa James Butrica, studiul miturilor grecești este frustrant, deoarece nu există o variantă canonică a unui mit, ci doar lucrări care îl conțin
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
conștiința participării la istorie înlocuind-o pe cea a mântuirii ei).160 Mitul are o importanță capitală pentru rațiune, el intervenind de fiecare dată când se află în joc fundamentele prime și scopurile ultime ale rațiunii, delimitându-i cadrele, fiindcă Logos-ul nu poate sonda transcendentul, viața, materia, forța, energia, nu le poate conferi acestora un sens satisfăcător, la limita sa resimțindu-se necesitatea credinței, adică a mitului.161 Ernst Cassirer adoptă o poziție similară și este de acord că rațiunea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
teribile ale unui mit totalizator (fie acesta chiar mitul progresist și pozitivist însuși) constă tocmai în constituirea și predarea unei "științe a mitului", a unei "mitodologii".192 Orice mit este un "condensat" de diferențe ireductibile prin orice alt sistem de logos, căci el este discursul ultim unde se constituie tensiunea antagonistă, fundamentală pentru orice discurs (ca dezvoltare a sensului).193 Dar Durand distinge totuși trei niveluri mitice simultane: pedagogia pozitivistă, prometeică, care "multiplică filierele unui singur fir", prin metode cantitative, agnostice
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
imperativ. Ființele mitice, prin ceea ce li se întâmplă, devin niște actori existențiali, care deschid orizonturi și induc atitudini normative. Imaginarul mitic nu este, așadar, doar un dat ludic sau contemplativ, el poate deveni cu adevărat operativ."206 Mythos este pentru Logos ceea ce este înțelegerea pentru explicație, integrând obiectul gândirii în relații multiple, diacronice și sincronice, în ansamblul relațiilor spațio-temporale care înconjoară particularul, împreună cu toate aspectele neobiectivabile, într-o atitudine comprehensivă fecundă mai ales pentru ceea ce nu poate fi reductibil la un
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
confuzia a planat asupra sa. Platon este primul care a decantat cele două semnificații primare ale cuvântului: în primul rând, mitul desemna "orice narație, fie de exteriorizare a gândirii prin voce, prin verbe și "nume"", sens în care era echivalent logosului, iar în al doilea rând, o "narație neadevărată sau imaginară", sens în care se opune logosului (această a doua accepțiune fiind cea care a prevalat istoric, cum s-a văzut anterior).240 Vasilis Vitsaxis identifică șase valențe ale mitului în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cuvântului: în primul rând, mitul desemna "orice narație, fie de exteriorizare a gândirii prin voce, prin verbe și "nume"", sens în care era echivalent logosului, iar în al doilea rând, o "narație neadevărată sau imaginară", sens în care se opune logosului (această a doua accepțiune fiind cea care a prevalat istoric, cum s-a văzut anterior).240 Vasilis Vitsaxis identifică șase valențe ale mitului în sens restrâns. În primul rând, acesta ar fi "un produs al imaginației, pentru crearea căruia aceasta
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un serviciu rațiunii, tot așa cum existența și acceptarea mitului ca necesitate nu îi periclitează acesteia poziția. Sunt doar două moduri de a exista ca om (atât ca specie cât și ca individ), necesare și complementare, într-adevăr, aceleași: mythos și logos. Andrew Calimach observa justificat: "cu timpul am început să înțeleg cât de mult a fost alterată mitologia greacă, în încarnările-i actuale, pentru a se conforma sensibilităților moderne. Acest proces s-a accentuat, în ultimii ani, când interesele comerciale ale
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Ferenc, Kiss, Livia Rusz. O monografie, MJM, Craiova, 2009. Niță, Dodo, Istoria benzii desenate românești, SFVA, Craiova, 1992. Niță, Dodo, Europa benzilor desenate, POL Media, București, 2001. Nițescu, Marin, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Humanitas, București, 1995. Oișteanu, Andrei, Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, Nemira, București, 1998. Petrescu, Dan; Cangeopol, Liviu, Ce-ar mai fi de spus. Convorbii libere într-o țară ocupată, Minerva, București, 1990. Pițu, Luca, "Două rostiri sotadice foarte alerte (prefață cinegetică)", în Creangă, Ion
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 , tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12, tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
82 Citat în ibidem, p. 13. 83 Ibid., p. 13. 84 Andrew von Hendy, op. cit., p. xiv. 85 Victor Kernbach, Biserica în involuție, pp. 30-31. 86 Barry Powell, op.cit., p. 15. Dacă pentru greci, adaugă Powell, cel care dădea glas logos-ului și-l asuma în mod responsabil, ca discurs rațional (de unde și sufixul "logie" care desemnează științele moderne), mythos-ul nu era niciodată asumat în același mod. 87 Ernst Cassirer, Filosofia formelor simbolice, vol. II; Gândirea mitică, p. 9. 88 James
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de la adevărul imediat al mitului la adevărul mediatizat potrivit rațiunii și istoriei a constat în totala transformare a peisajului uman.", dar acest drum nu a fost nici liniar și nici brusc, existând permanent reîntoarceri la mit, cu grade diferite de logos, după cum afirma Vasilis Vitsaxis, preluându-l pe Th.Veikos: "de la Parmenide, Platon, Aristotel și până la Locke și Wittgenstein, mitul continuă să funcționeze în cadrul gândirii raționale logice." op. cit., p. 62, nota 37. Mai mult, "extazul rațiunii la filozofi este impregnat de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de manifestare a unui adevăr fundamental într-un timp narativ (majoritatea cercetărilor au privilegiat doar raportul de asociere între elementele constituente ale mitului miteme scăpând din vedere "logica internă", singura care îl poate ridica la rangul de "cuvânt primordial", de Logos) ibid., p. 36. 204 Ibid., p. 39. 205 Ibid., p. 45. Mitul acoperă un câmp semantic larg și difuz, de la poveștile cosmogonice la fabule și alegorii, la romane și invenții (uneori chiar relatarea unor fapte reale, dispuse într-o schemă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
unui grup social funcțional", dar când simbolurile la care vibrează individul nu mai sunt ale grupului (sau invers), individul e confuz. Myths to Live by, p. 88. 431 Ibid., pp. 22-24. "Mitul, un amestec de imaginație (și de memorie), de Logos și de sentiment, în proporții diferite ale componentelor sale, în diferitele faze ale traiectoriei istorice a omenirii, a fost întotdeauna un punct de referință al acestei nepotolite căutări existențiale. A creat spirite și zei și le-a cerut răspuns, prin
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1995. 11. VASILE COCRIȘ, VASILE IȘAN - Economia afacerilor, Editura „Graphix“, Iași, 1995. 12. COSTACHE RUSU, MONICA VOICU - ABC-ul managerului, ediția a II-a, Editura „Gh. Asachi“, Iași, 1995. 13. COSTACHE RUSU și alții - Managementul afacerilor mici și mijlocii, Editura „Logos“, Chișinău, 1993. 14. ROBERT L. MANIS, COSTACHE RUSU, PANAITE N. NICA - Managementul resurselor umane, Editura economică, 1998. 15. COSTACHE RUSU și alții Analiza și reglarea firmei prin costuri, Editura „G. Asachi“, Iași, 1995. 16. COLECTIV - CENTRUL DE EDUCARE ȘI FORMARE
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
cosmologic. Absorbiți în actul acestei ”Geneze”, cei trei instrumentiști au depășit limitele obișnuite ale actului interpretativ. În timp ce Sorin Petrescu și Doru Roman se convertiseră în purtătorii de sens ai prefacerilor explozive din Univers, Ion Bogdan Ștefănescu părea că reinstituie supremația Logos-ului, prin quasi recitarea sunetelor cu iz de lamento sau bocet surd, subliniind cealaltă semnificație a lui Io - aceea de iubită a lui Zeus, suferind de a fi fost transformată chiar de zeu în junincă; piesa Cadenze per Antiphona pentru
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
Acum C. mi-a spus că scrie un tratat de logică "reală" nu formală, încercând să împace pe Aristotel cu Descartes și cu Pascal. La început, nu am înțeles. Mi-a explicat apoi că era vorba de o înserare în logosul, aristotelic, apofantic, - tratând lumea doar la modul indivativului prezent - și al celorlalte logosuri "pasionale" printre care "optativul", ca mod de exprimare, adică dorința, injoncțiunea, completând tabloul logicii cu toate modalitățile de expresie ale gramaticii - aici nu am înțeles, dacă este
4 ianuarie 1957 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8381_a_9706]
-
formală, încercând să împace pe Aristotel cu Descartes și cu Pascal. La început, nu am înțeles. Mi-a explicat apoi că era vorba de o înserare în logosul, aristotelic, apofantic, - tratând lumea doar la modul indivativului prezent - și al celorlalte logosuri "pasionale" printre care "optativul", ca mod de exprimare, adică dorința, injoncțiunea, completând tabloul logicii cu toate modalitățile de expresie ale gramaticii - aici nu am înțeles, dacă este vorba de o reducere la raportul logico-gramatical, aveam unele îndoieli, dar nu eram
4 ianuarie 1957 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8381_a_9706]
-
trimite la acțiunea de a sfătui. Acest concept a fost în atenția cercetătorilor încă din Antichitate. Grecii o studiau în școli, o foloseau în justiție și în politică. Aristotel identifica drept agenți ai persuasiunii ethosul credibilitatea sursei, pathosul emoția și logosul argumentele raționale. Preocuparea pentru studierea acestui concept a continuat în epoca modernă și în cea contemporană. În accepțiunea lui Immanuel Kant, aceasta presupune mijloace de ordin subiectiv care acționează pentru obținerea adeziunii. În acest sens, persuasiunea presupune apelul la emoții
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
postmodernismului francez, că există și o realitate extratextuală. Chiar dacă acordăm un oarecare credit "ipotezei logocratice", construindu-ne întregul demers plecând de la premisa puterii cuvântului de aici și conceptul de logocrație în definirea universului social, nu cădem în capcana supralicitării forței logos-ului în crearea realității. Lumea nu este reductibilă la text, iar corolarul pe care îl desprindem din această credință de ordin zero este că realitatea națională, cu tot ce cuprinde ea, este, la rându-i, ireductibilă la textualitate. Fără a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
7 (4), 2004. SPRINZAK Ehud, "Marx's historical conception of ideology and science," în Politics & Society, vol. 5, 1975. ȘANDRU, Daniel, Reinventarea ideologiei. O abordare teoretico-politică, Iași: Editura Institutul European, 2009. ȘANDRU, Daniel, "The ideological foundations of social knowledge", în Logos & Episteme. An International Journal of Epistemology, vol. 1, nr. 1, 2010. ȘANDRU, Daniel, "Liberalismul azi: între ideologie și fantasme politice", publicat în Sfera Politicii, nr. 150, 2010. TAYLOR, Charles. Modern Social Imaginaries, Durham and London: Duke University Press, 2004. THOM
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Humanitas, 1993, volumul II), 237. 57 Karl Mannheim, Louis Wirth, On Ideology and Utopia, 173-237. 58 Teun A. van Dijk, Ideology. A Multidisciplinary Approach (London: Sage Publications, 1998), 11. 59 În studiul "The ideological foundations of social knowledge", publicat în Logos & Episteme. An International Journal of Epistemology (vol. 1, nr. 1, 2010), 165-188, am elaborat schița unei asemenea teorii și am propus un model integrat de analiză ideologică a realității socio-politice. 60 Rahel Jaeggi, "Rethinking ideology", în Boudewijn de Bruin, Christopher
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Mureșenilor nr.12, țel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, țel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, țel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, țel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, țel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 Țel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12 Țel.0264.431494 CONSTANTĂ Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, țel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]