1,901 matches
-
instrument al comerțului modern. Ordinul Benedictinilor a fost fondat În secolul al VI-lea. Era diferit, Într-un aspect important, de alte ordine bisericești. Sfântul Benedict punea accent pe activitate continuă. Regula lui principală, „inactivitatea este dușmanul sufletului”, a devenit lozinca ordinului 31. Benedictinii erau angajați În activitate continuă atât ca o formă de penitență, cât și ca o modalitate de a obține mântuirea eternă. Sfântul Benedict i-a făcut atenți pe membrii ordinului său că „dacă putem scăpa de chinurile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și de dinafară și dinlăuntru Uniunea Sovietică din departe și regimul comunist din aproape; două amenințări permanente care se susțin reciproc și în numele cărora ar fi trebuit, chipurile, să îndurăm toate erorile unui socialism construit din hîrtie igienică mînjită cu lozinci. Stop!; Pactul de la Varșivia (cei patru vecini din piesă) se suie în crăcile stejarului de la Scornicești și se distrează observîndu-l, hărțuindu-l, iar stejarul îi are în custodie pe ai săi pentru a nu-l supăra pe marele corb și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-mi faceți foaia de observație! Așa că treceți acolo că-mi bîzîie prin cap, în afară de vocile alea..., o mică destabilizare a țării... a Balcanilor... Am programat și un miting... eu și cu tipul ăla dubios din cort... doctor în gropi... Avem lozinci... cîntece... după aia programul mai prevede o brigadă artistică... de mineri... la urmă internarea în spital... și gata! Doctorul: Lasă, lasă..., nu mă lua repede... Cunosc foarte bine tema... nonconformist... inadaptabil... protestatar... doar sunt medic... și nu ginecolog, ci psihiatru
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
morală... Dar, în definitiv, dacă ăia au pierdut trenul, ca să zic așa, de ce n-ar fi buni și ăștia... comuniștii...? Te întreb sincer. Octav: Pentru că ăștia de acum sînt tot ăia de-atunci... Și care și-au schimbat postul, scaunul, lozincile, pe ici pe colo, numai năravul nu! Și de ce te tot întrebi atât de sincer, cînd chiar tu ai recunoscut că omul nu se poate schimba de la o zi la alta. Costache: Da, așa e... Octav: Ei, ăștia n-au
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în apărarea depozitelor și a căilor de comunicație, la solicitarea locuitorilor din zonele jefuite, s-a produs - începând cu 10/23 ianuarie 1918 - intrarea armatei române în Basarabia. Reacția guvernului bolșevic de la Petrograd, care nu mai ținea seama acum de lozinca „autodeterminării până la despărțirea de stat”, s-a concretizat în ruperea relațiilor diplomatice cu România și în confiscarea tezaurului nostru, aflat la Moscova. Guvernul sovietic îl declara „intangibil pentru oligarhia română” și se angaja a-l conserva și „a-l remite
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a devenit tot mai evident că Partidul Comunist din România, înființat în 1921 ca filială a Internaționalei a III-a (Internațională ce reprezenta, în fond, interesele politicii externe sovietice), își însușise tezele acesteia cu privire la România - „stat multinațional” și a aplicării lozincei „autodeterminării până la despărțirea de stat”. Anul 1924 ocupă un loc aparte în istoria relațiilor sovieto-române, marcând „un adevărat paroxism al poftei sovietice de a anexa Basarabia”. Între 24 martie și 2 aprilie, s-au desfășurat la Viena lucrările Conferinței româno-sovietice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din liderii Internaționalei Comuniste, se aprecia că „problema Basarabiei va fi rezolvată în curând prin arme”. În iunie-iulie 1924, s-a întrunit la Moscova Congresul al V-lea al Internaționalei Comuniste; între altele, Congresul a aprobat aplicarea în România a lozincii „separării de stat a unor teritorii”, iar Congresul al III-lea al Partidului Comunist din România, desfășurat la Viena în septembrie, adopta rezoluția prin care se angaja „să lupte cu hotărâre împotriva anexării violente a Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei și Dobrogei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o serie de centre populate s-au operat execuții. Populația Basarabiei și a Bucovinei de Nord a întâmpinat cu bucurie unitățile Armatei Roșii, le-a ieșit în cale cu flori, în unele locuri cu muzică. Pretutindeni au apărut panouri cu lozincile : «Trăiască Basarabia Sovietică !», «Trăiască Armata Roșie !», «Trăiască tovarășul Stalin !» La ora 14.00 în ziua de 3.7., la termenul strict indicat de guvern, granița a fost închisă. Toți soldații și ofițerii armatei române care n-au reușit să plece
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să fie definit astfel încât să-i cuprindă pe mai toți actorii politici, mai cu seamă când aceștia se află în campanii electorale (Mudde, 2004: 543). Astfel, propunând un concept de populism atât de larg, această abordare formulează mai degrabă o lozincă și mai puțin un concept analitic apt să diferențieze fenomenele și să slujească apoi unei cercetări comparate. Cu alte cuvinte, nici recursul la specialiștii în marketing politic, nici articularea unei poziții pragmatice și ocolirea conflictelor partizane nu sunt specifice populismului
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Paul Cernat dedică un studiu „Îmblânzitorului României socialiste”, poetului care a avut statutul simbolic de bard național, celui ce și-a asumat rolul de „poet comunitar etatizat” și a fost principalul creator de folclor nou, de sloganuri, marșuri, imnuri și lozinci partinice sacadate - Adrian Păunescu. Fiu al unui învățător liberal, fost deținut politic anticomunist, Adrian Păunescu s-a salvat găsindu-și o altă identiate, de fiu spiritual al lui Nicolae Ceaușescu. Iar Cârmaciul îl adoptă și-l utilizează pentru a-l
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reprezinte înainte de a împodobi cu el primăria.116 De la jacquerii la revoltele civile Începînd din secolul al XIV-lea intervine o transformare în natura mișcărilor populare în sensul că acestea își pierd încetul cu încetul caracterul anarhic, urmînd ideea unei lozinci civice în virtutea căreia se cerea stabilirea unei autorități bazate pe consimțămîntul poporului.Punctul de plecare al acestei schimbări constă în lupta corporațiilor de artizani împotriva patriciatului urban ce bulversează Florența și mai ales Flandra, în special la Gand în 1379
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
000 de membri, numărul celor care au avut de suferit din cauza dictaturii comuniste fiind socotit la cca 700.000 (pentru o populație de numai trei milioane). Această Întîrziere a făcut ca, În 1991, să se mai țină Încă mitinguri sub lozinca „Progres pe calea democratizării sub conducerea Partidului Muncii”. Acesta nu-și schimbase Încă numele În Partidul Socialist - ceea ce se va Întîmpla doar În iunie - și Încerca să grăbească alegerile pentru a nu lăsa timp opoziției să se organizeze, tactică al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1989). Adevărații bellatores făceau parte din „poliția politică”, o adevărată castă, ubicuă, dar, În același timp, invizibilă, despre existența căreia amintea insistent o „reclamă” des Întîlnită pe marginea drumurilor, pe care scornitorii de bancuri o deturnau de la sensul avut În lozinca „Să triumfe Libertatea, Pacea și... Securitatea”. La prima vedere, așadar, trăiam Într-o societate decerebrată, conformistă și amorțită, căreia i se potriveau de minune versurile lui Mircea Dinescu: „găinile n-aveau simț politic prea dezvoltat/ cîrÎiau În surdină și Închideau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai cu detașare pedeapsa cu „cinci zile de izolare” pentru un deținut care a jucat „singur șah (construit din pîine)” (p. 357). Tragice erau și episoadele Împușcării unor chiaburi (pp. 212-228), În vreme ce alți țărani „predau cotele cu carele Încărcate, strigînd lozinci și cu fanfare” (p. 228). În luptele purtate În munți cu opozanții regimului (pp. 264-311) trupele aveau, uneori, o eficiență slabă: după o lună de misiuni au prins doar doi „bandiți”, unul șchiop și altul orb (p. 271). În timpul confruntărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
anul 1989 (pp. 497-523), apare angajamentul că vor fi reduse cheltuielile materiale și consumurile energetice, iar componentele electronice vor fi produse În țară. Paranoia dictatorului ajunsese și aici. Lipsiți de mijloace adecvate, securiștii nu mai puteau afla cine sînt autorii lozincilor scrise pe asfaltul șoselelor, În closetele publice, În gări și pe trenuri. PÎnă și Încă puținii cîini comunitari deveneau incontrolabili, unii purtînd inscripția ce conținea o cacofonie („Epoca Ceaușescu”). O mașină de scris era considerată În România aproape o armă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a Ambasadei de la Varșovia): „Verdictul electoratului n-a fost un protest Împotriva socialismului În general, a idealurilor și valorilor lui așa cum au fost ele Înțelese la Plenara a X-a. Nici o forță politică importantă n-a folosit În campania electorală lozinci antisocialiste. Realizarea majorității ideilor din programul electoral al Comitetului cetățenesc de pe lîngă Lech Watesa ar conduce În mod obiectiv la Întărirea premiselor ordinii socialiste și nu la slăbirea ei” (p. 119). Se propune un socialism „cu față umană”, care, bazat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
față umană”, care, bazat pe dreptatea socială, să concureze pe eșichierul politic cu celelalte forțe. În același sens, ambasadorul român din RDG notează că, În cursul demonstrațiilor de la Berlin, care au culminat cu schimbarea conducerii politice, „nu s-au strigat lozinci antisocialiste. Demonstranții au cîntat cîntecele politice obișnuite În RDG, inclusiv «Internaționala»” (p. 218). În ceea ce privește Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, facțiunile din cadrul său au orientări sensibil diferite: există gruparea „cu orientare clar de dreapta” din jurul lui Imre Pozsgay, respectiv cea „de stînga
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ideologice ale momentului, poeziile sale cântă pământul care „e al celor ce-l muncesc”, tractoarele, iarna „când Lenin a murit”, „lumina vremii noi” și „partizanii patriei bulgare”. Versificația abundentă și facilă e de cele mai multe ori doar un pretext pentru lansarea lozincilor la modă: „Și păsările-ntoarse parcă spun/ Că anul holdei noastre va fi bun/ și izbucnind în flori candide merii/ Lansează iar lozinca primăverii:/ - Nici o parcelă neînsămânțată!” Poezia didacticistă, inspirată din evenimente istorice „purificate” ideologic și transformate în anticipări ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
și „partizanii patriei bulgare”. Versificația abundentă și facilă e de cele mai multe ori doar un pretext pentru lansarea lozincilor la modă: „Și păsările-ntoarse parcă spun/ Că anul holdei noastre va fi bun/ și izbucnind în flori candide merii/ Lansează iar lozinca primăverii:/ - Nici o parcelă neînsămânțată!” Poezia didacticistă, inspirată din evenimente istorice „purificate” ideologic și transformate în anticipări ale „lumii noi”, este de asemenea prezentă: sunt aduse astfel în scenă figurile lui Ștefan cel Mare, Gheorghe Doja, Horea, Cloșca și Crișan, Bălcescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
evidență caracterul propagandistic, electoral al documentului. Idealul național al georgiștilor era formulat acum în termeni radicali: "dreptul românilor de a fi stăpâni în țara lor". Scăderea impozitelor și a taxelor, desființarea speculei, măsuri care vizau protecția socială a muncitorilor erau lozinci menite să atragă un electorat numeros, favorabil partidului în alegerile care se apropiau. 3.2. Elemente de ideologie Conceptul de liberalism, apărut în epoca modernă poate fi definit ca o ideologie care pune accentul pe drepturile civile și politice ale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
-o studiul faptelor"361. Deși acceptau ideea descentralizării, georgiștii nu admiteau ca interesele unitare ale statului să fie periclitate de posibilitatea unui regionalism accentuat 362. Programul prezentat de coducerea georgistă în toamna anului 1933 anunța o radicalizare, prin afirmarea unei lozinci care, afirma președintele partidului, "își cere imperios întâietatea". Era vorba despre o intensificare a luptei naționale, în sensul întăririi elementului românesc, în defavoarea străinilor, care nu puteau să fie lăsați să conducă și să controleze economia națională. Interpretarea atribuită de georgiști
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
xenofobie și șovinism), aceștia se apropie de naționalismul constructiv și cultural promovat de Nicolae Iorga 706, delimitându-se de "noul naționalism", printre ai cărui teoreticieni se numărau Nichifor Crainic și Nae Ionescu 707. Deși, aparent, se pot stabili asemănări între lozincile naționaliste susținute de georgiști în această perioadă și doctrina partidelor naționalist extremiste, delimitarea este realizată uneori, chiar de membrii partidelor respective. Spre exemplu, formula unui "naționalism constructiv", promovată de georgiști, era vehiculată în epocă și de alte grupări politice, între
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să realizeze corectarea "democrației putrede"708. Încercând o delimitare între ideologia proprie și cea a partidelor grupate în "Frontul Constituțional", în septembrie 1935, președintele Partidului Național Creștin, A. C. Cuza, afirma că gruparea sa politică a fost prima care a formulat lozinca: "România a românilor". Răspunzând, georgistul Constantin Hențescu semnala rigiditatea și simplitatea doctrinei cuziste, rezumată doar la antisemitism. Fruntașul georgist releva convingerea că, pentru a fi eficientă, acțiunea politică a unui partid trebuia să depășească interesele mărunte ale unei grupări sociale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
presa maghiară, vizau politica "de persecuții a minorităților din Ardeal", îndrăzneala guvernului român de a se gândi la o politică de colonizare la granița de vest, precum și la o politică de românizare a secuilor 712. Răspunzând, Gheorghe Brătianu reamintea că lozinca "Nem, nem Soha" (Nu, nu niciodată) era promovată în statul vecin, chiar și pe cale oficială, în timp ce în statul român apărea un număr impresionant de ziare și reviste în limba maghiară. Analiza efectuată asupra motivelor care determinaseră propunerea maghiară de a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aici, în cadrul ferm al organizațiilor oficiale ale PNL. Credeți ca și mine că fiul lui Ion Brătianu nu poate fi exclus printr-un vot smuls în pripă, sub teroare. Acțiunea noastră nu poate fi de disidență [...]. Tatăl meu avea o lozincă: libertate în discuție și unitate în acțiune. Este singura care corespunde sentimentului de demnitate omenească și spiritului democratic al vremurilor noastre". ("Mișcarea liberală. Buletin săptămânal de propagandă și informare al PNL de sub șefia d-lui Gh. I. Brătianu", nr.1
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]