547,468 matches
-
de-a azvârlita în adversari. Apoi, înhățând un sfeșnic greu, după ei... Părintele Duhu și călugărașul o iau la sănătoasa din sfânta biserică fugind mai mult pe brânci decât în picioare; chiar după tipic... Ironie evidentă a lui Creangă care ia partea popii Oșlobanu, oricât l-ar urî. Și pe bună dreptate. Sunt metode care, susținând adevărul, îl compromit. Se cuvine, prin urmare, să alegem metodele cele bune, ca să nu fim păcăliți. Dar care o fi acest adevăr, slujit cu atâta
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
atâta vehemență de popa Oșlobanu?... Și ce pișicherlîc Ce șmicherie... Și de aici supărarea părintelui Oșlobanu ajunsese la culme: să nu mai vadă sămânță de călugăr pe la biserica lui, că-i potopește Gata-gata să-l facă mucenic, adică să-i ia viața părintelui Duhu, să-l facă mucenic în locul Sf. Dumitru, izvorâtorul de mir. Ba, pe popa Duhu ar fi fost în stare și să-l bată în piroane pe cruce, și să-l pună în podul bisericii spre păstrare... De când
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
și să-l bată în piroane pe cruce, și să-l pună în podul bisericii spre păstrare... De când fusese gonit cu atâta tărăboi din biserică, popa Duhu devenise nervos. Altfel, nu se explică de ce, într-o zi, din senin, îl luase la bătaie pe autor... adică pe Creangă. Deși s-ar fi putut explica prin faptul că atunci, după incident, luase partea popii Oșlobanu... Căruța s-a stricat, oricum. În toamnă, feciorul Smarandei pleacă în fine la Folticeni, la ,,fabrica de
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
cu atâta tărăboi din biserică, popa Duhu devenise nervos. Altfel, nu se explică de ce, într-o zi, din senin, îl luase la bătaie pe autor... adică pe Creangă. Deși s-ar fi putut explica prin faptul că atunci, după incident, luase partea popii Oșlobanu... Căruța s-a stricat, oricum. În toamnă, feciorul Smarandei pleacă în fine la Folticeni, la ,,fabrica de popi." Trage la Pavel, ciubotarul, care îi va fi gazdă și de la care va învăța mai multe decât la Catihet
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
achită de ritmicele-i obligați: zilnic (cinci din șapte) la Pro-TV, rubrică săptămînală în "Ziarul de duminică" și tot săptămînal face (singur) suplimentul "Litere, Arte , Idei" al "Cotidianului". Plus colaborări la alte reviste culturale, prefețe, traduceri, lansări... Într-un interviu luat de Radu Constantinescu în Tribuna nr. 19, la întrebarea ce sacrificii presupune un asemenea ritm de muncă, Omul care aduce cartea zice că ba nu presupune sacrificii, e o bucurie teribilă, "mă dăruiesc (sau mă ratez?) cu fervoare". Singurul inconvenient
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
dintotdeauna și ne vom vinde cât mai mândru stilul fără a ne perverti ideile. Cred, așadar, că vom dialoga de la egal la egal cu lumea lui Andrei Makine. Restul e management și marketing editorial. În tot cazul, sper să nu luăm din noile mode tocmai «deprimismul» care se poartă la francezi, iar romancierii să nu repete prostia mimetică a dramaturgilor, de a prelua exclusiv (și chiar ostentativ) tot ce țne de terorismul minoritarist al corectitudinii politice, aducând în scenă cu precădere
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
extrem de incitante sînt și celelalte eseuri, despre urbanismul totalitar, despre dramaturgia din comunism și aceea din postcomunism etc., m-am oprit în articolul de față la acela despre Maiorescu. Întreaga carte merită o discuție, fie și polemică, mai ales dacă luăm în considerare caracterul polemic al majorității punctelor de vedere exprimate de către dl Ciprian Șiulea. În cazul special al eseului despre "formele fără fond", nu am vreo obiecție importantă să-i fac autorului. El mi se pare a clarifica una din
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
din 17-23 iunie 2003 scrie lucruri cu adevărat spectaculoase. Dar cea mai stupefiantă inițativă a d-lui Timofte, care dovedește nu doar gradul de putrefacțe în care a intrat sistemul legislativ din România, ci și lașitatea factorilor decizionali, incapabili să ia o măsură, cât de mică, împotriva unuia din cele mai grave abuzuri din perioada post-comunistă, s-a petrecut într-o chestiune de-o maximă gravitate. Se știe de mai multă vreme că integrarea României în N.A.T.O. presupune o tot
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
ciudatului popă e un hoț de porci, împușcat de jandarmi) și Sadoveanu (firi pătimașe, nestăpînite, în dragoste și în beție). Lipsa originalității aici mai vădită decît oriunde. Păscălierul e o versiune comică a temei preotului dintr-un sat izolat. Cititorul ia însă la fel de greu în considerare farsa cum o ia preoteasa care se pomenește în patul conjugal al bețivanului ei soț cu un călugăr. Peste Strigoii sau Faraonii plutește, la o lectură actuală, umbra lui Vasile Voiculescu. În fine, Jandarmul e
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
jandarmi) și Sadoveanu (firi pătimașe, nestăpînite, în dragoste și în beție). Lipsa originalității aici mai vădită decît oriunde. Păscălierul e o versiune comică a temei preotului dintr-un sat izolat. Cititorul ia însă la fel de greu în considerare farsa cum o ia preoteasa care se pomenește în patul conjugal al bețivanului ei soț cu un călugăr. Peste Strigoii sau Faraonii plutește, la o lectură actuală, umbra lui Vasile Voiculescu. În fine, Jandarmul e singura care i-ar fi putut aduce scriitorului marea
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
abrupto, în stil cinematografic (opțiune deloc întîmplătoare: Kundera a studiat artele vizuale și cărțile lui se pretează ușor ecranizărilor). Irena, eroina principală, a emigrat din Cehia în Franța după înăbușirea în sînge a „primăverii de la Praga". Acum războiul rece a luat sfîrșit, zidurile despărțitoare au căzut, iar Sylvie, buna prietenă a imigrantei cehe, îi dă de înțeles acesteia că Franța nu ar fi adevărata ei patrie. Irena este îndemnată să revină în Cehia natală, destinul ei putînd semăna, în viziunea prietenei
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
ar fi procedat oricine în locul lui, a ales redacția unei publicații de scandal. l Un scandal de presă mai mic, dar mai plauzibil, a agitat recent spiritele la Alba Iulia. Soția prefectului Rus și presupusa amantă a acestuia s-au luat la păruială într-un local cu specific românesc din orașul Unirii. Cornel Nistorescu a scris un editorial despre această păruială în care soția prefectului i-a dat în cap bănuitei amante cu un tulnic luat de pe peretele restaurantului. După apariția
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
amantă a acestuia s-au luat la păruială într-un local cu specific românesc din orașul Unirii. Cornel Nistorescu a scris un editorial despre această păruială în care soția prefectului i-a dat în cap bănuitei amante cu un tulnic luat de pe peretele restaurantului. După apariția comentariului din Evenimentul, dna prefect a dezmințit că ar fi sărit la bătaie, admițînd doar că ar fi avut o discuție mai aprinsă cu "presupusa", despre care a afirmat ritos că n-o bănuiește de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
petarde iredentiste care îi irită și pe maghiari, nu numai pe români. Luîndu-le poate mai în serios decît merită ADEV|RUL titrează dramatic: "Extremiștii lui Tokes vor să găurească harta României cu o enclavă maghiară". Foarte adevărat, dar cine îl ia în serios pe năbădăiosul pastor? l Tot în Adevărul aflăm că firmele care au cel puțin 100 de angajați, fie ele particulare, fie de stat, sînt obligate să angajeze cîte patru persoane cu handicap. Dacă nu, trebuie să plătească la
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
buget echivalentul cîtorva salarii. E vorba despre o lege care există, dar pe care n-a băgat-o nimeni în seamă. În privința firmelor statului, Legislativul poate propune liniștit asemenea lucruri. Și e lăudabil că a făcut-o. Particularii însă trebuie luați cu binișorul, nu cu strămutarea, pentru că nu Parlamentul le-a înființat firmele, ca să-și permită să-și bage nasul în afacerile lor. Iar politica discriminărilor pozitive se cuvine făcută cu tact, ținînd cont de sensibilitățile persoanelor cu handicap. Cum se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
aurie, la vedere... Nu cred că mai este mult până ce jocul acesta cu frica și încercarea de a o metamorfoza în ceva bun, și care nu e, după cum m-am lămurit între timp, aparținător unei nevinovate trufii, jocul acesta va lua sfârșit. Și dacă nu neapărat liniștea, măcar împăcarea, transfigurarea faptelor înfloritoare, poezia și toate celelalte încrengături minore ale scrisului, mă vor lăsa, ori le voi părăsi eu, ca să mă reocupe în altă dimensiune, ca pe un arbore prăbușit mușuroaiele frenetice
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
ar merge până acolo, încât l-ar denumi, psihiatric, "Sindromul Octombrie". Formidabil am exclamat, cum să nu, nu mă supăr deloc, nici pomeneală. Da aprobasem , ar fi putut fi ca o misterioasă maladie sufletească, așa, când îți vine să-ți iei câmpii... Mă rog, mă rog, mă întrerupsese din nou, ca și când aprobarea mea i-ar fi știrbit prestanța, secretul felului său de a fi, - dar mă uitasem eu atent, cumva, la urmașii de mai târziu, la fețele lor, la Brejnev, la
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13847_a_15172]
-
ce înseamnă, în acest caz, o barbă ori o mustață de pe figura ta, lipsă?... Puteam să-mi închipui ușor: ei sar numaidecât, nervoși, în două picioare, nechează cu putere și te azvârle din șa, te trântesc la pământ, și o iau razna pe câmpuri...
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13847_a_15172]
-
ales, în aceea de a intra în dialog livresc cu atât de controversatul Om recent a lui H-R. Patapievici. Aparent cele două cărți fac front comun în lupta împotriva „sindromului" postmodern, ambele recurgând la argumente filosofice, sociologice, istorice. Turnirul khazar ia forma soluționării unei probleme de logică constând în a demonstra „inaintatea sofistică a parohialismului contemporan, fără a introduce din afară sau de sus criterii de autoritate ori metafizice spre a compara și ierarhiza sistemele culturale." Așadar, spre deosebire de H-R. Patapievici, care
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
cum trece un vultur veacul/ nesățios de carne./ «dacă nu mă găsești în anul acesta/ caută-mă în altul».// dulce ca o prietenie în jurnalul/ celui timid te-am căutat/ și nu erai acasă.// noaptea slobozi cîinele/ care-ți și ia urma./ luna pe streașină/ plină de grație.// întorci capul./ prea tîrziu" (secolul XXI). Acest "prea tîrziu" e încă un semnal al despărțirii de ceea ce a fost prea devreme, de ceea ce probabil continuă a fi astfel... Încă o față semnificativă a
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
nimeni/ n-a auzit? n-a tradus nimeni./ este și ea tot o umbră./ o cerneală simpatică./ moartea.// ascultă-mă. ascultă-mă cu tine vorbesc./ îți împrumut urechea mea dreaptă. buzele mele pecetluite ți le dau./ pleoapele mele întredeschise./ degetul. iau degetul de pe buze" (a vorbi. chiar clipa de dinainte). Și nu putem a nu menționa, în aceeași ordine demonstrativă, încă o reacție copilărească a bardului: făurirea unor imagini-jucării. Vasile Dan are aerul a-și produce singur jucăriile baroce care-l
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
mai ales devine neinteresant prin saturație, repetitivitate și facil. Dacă ar fi fost puțin mai selectiv, volumul ar fi avut de câștigat. Dar asta ar fi trebuit să fie treaba redactorului de carte. Un minor pe alocuri agreabil (atunci când se ia în serios și-și lucrează atent poemul ferindu-l de excesele plictisitoare și, mai ales, când îl pastișază reușit pe Cărtărescu din Poemele de amor), izbutind uneori bune versuri, dar care se pierd pentru că supralicitează aiurea într-o manieră ale
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
de optzeciști, după momentul ’89. Cărtărescu și Iaru au pus punct în plină glorie cu Levantul, respectiv Înnebunesc și-mi pare rău, Mariana Marin a mai dat Mutilarea artistului la tinerețe, iar Mușina, Stratan, Stoiciu și Coșovei (pentru a nu lua decât aceste exemple) au mai scris, cum s-ar zice, în virtutea inerției, cu succese parțiale, dar fără impactul și strălucirea de odinioară. Sigur, nu e vina lor că, sociologic vorbind, statutul literaturii (al poeziei în special) s-a deteriorat, dar
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
benefică. Viziunile existențiale dramatice, angoasante, aproape traumatice, scriitura confesiv-agonică, de ruptură, lexicul sărac, toate acestea, să-mi fie cu iertare, nu erau pentru el. Schimbând aproape radical registrul, Coșovei se despărțea, de fapt, de Coșovei, înfruntând riscul de a o lua de la capăt și de a sfârși într-o fundătură. Cel mai recent volum al său, Vânătoarea pe capete, este, din păcate, pe deplin relevant pentru traseul poetic neinspirat al autorului Ninsorii electrice. Cartea este, în primul rând, o pierdere regretabilă
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
mustoasă a gîndirii lui Petre Țuțea: „«Marx era un onanist» - au fost cuvintele rostite înainte de a se întrerupe o clipă, ca să dea mîna cu mine, care îi eram prezentat de gazdă. Mi-a întins-o afabil, dar fără să mă ia în seamă, preocupat să își continue gîndul care se torcea cu repeziciune, impetuos" ( pp. 35-36). Cu emoția unui discipol care intră pentru prima oară în cabinetului magistrului adorat descrie Dan Ciachir prima sa participare la faimoasa serată muzicală a lui
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]