3,374 matches
-
concentrare și contragere, de obicei într-un registru lexical nominal, dar și spre abstractizare. În Factorul Șarpe frapează lirismul lacunar, aluziv, vizibil și în construcția, inclusiv grafică, a poemelor. Emoția, din ce în ce mai difuză, se obscurizează senin, în consemnarea oarecum detașată, uneori ludică, a unor obiecte-realități disparate, interioare sau exterioare: „respirația ta liniștită, zâmbetul așternut,/ insular...// prin fereastră,/ pe patina discretă a tabloului,/ lumina cade oblic” (Nox). Poemele din Memorial cu păianjeni și fructe, organizate în două cicluri, Scrisori din salonul 30 și
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
nici mai târziu. O particularitate o constituie lipsa semnelor de punctuație, ceea ce conferă fluență discursului poetic, sugerând spontaneitatea limbajului. Deși, la prima vedere, sintaxa pare de descendență suprarealistă, nu sunt practicate ruptura, insolitul, paradoxul. Textul împrumută din optzecism limbajul colocvial, ludic, ironic și autoironic, cultivă umorul neostentativ și livrescul, are ceva din farmecul unei discuții casnice sau între prieteni, dar transgresează această orientare. Există, în subtext, o dramă a poetului și a cuvântului, îmblânzită prin acceptarea firescului ei și cu o
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
Elogii (1986), un florilegiu de versuri clasice în concepție, dar moderne ca factură, unde se asociază tonalitatea ceremonios hieratică, stilul lapidar oracular, construcția atentă, ritmurile și chiar prozodia hexametrilor sau endecasilabilor din poezia latină cu subversiunea ironică sau cu spiritul ludic, practicate de optzeciști. Fie că e vorba despre poezii de dragoste, în care erosul este înțeles ca modalitate de a trăi plenar în armonie cu lumea, sau de elogii închinate eroilor neamului - Horea sau înfăptuitorii Unirii -, fie că evocă mitologia
SAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
un dialog, ci o ciorovăială cu derapaje, cvasiionesciene, în absurd. „Pantomima...cu zgomote” Vreau să număr stelele (apărută în primul program al Teatrului de Comedie) este o fabulă urzită, fără cuvinte, numai din sunetele caracteristice diferitor animale. Satira, amintind de ludicul commediei dell’arte, șfichiuie obtuzitatea, agresivitatea neroadă a societății față de cei ce sunt altfel, ieșind din gregarismul turmei. A murit păpușa („Teatrul”, 1966), „bufonadă tristă”, se petrece la circ, unde se amestecă și lacrima, și hohotul de rîs. În Lada
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
exagerez, nu oferă o mostră de iconoclastie lingvistică, ci o paletă variată de modalități poetice, un imaginar bogat; tonalitatea, domoală, este egală și se recunoaște în ea o voce postmodernă: detașată față de ea însăși și față de actul poetic, cu moderație ludică și ironică, mai totdeauna ambiguă. Dacă tehnica - recompunerea imaginii realului din fragmente disparate - nu aduce noutăți în planul structurii, poemele se disting prin naturalețe, prin firescul lor. Surprinde trecerea dintr-un registru în altul, de la jocurile de limbaj la imaginea
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
Unu”, „Echinox”, „Al cincilea anotimp”, „Romanian Roots” (SUA), „Cele trei Crișuri”, „Bihorul” ș.a. Versurile lui S., îndeosebi cele din Strigătul de siliciu (1997), anexează unei fervori declamatorii fără suport reflexiv o materie eterogenă. Cu toate că uneori vivacitatea perorației, inervată în ideea ludicului, deturnează poemul în sensul unui umor neintenționat („Vai ție (mi-au zis) cum ai cântat în versuri nimicul/ (ești un zero tăiat mămăligă dezamorsată)/ fire-ai doar tu săltat în slăvi cu cricul/ explozie totală să nu faci niciodată”), media
SFARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289656_a_290985]
-
ciclu al volumului Cineva mai tânăr S. propune o poezie inocent-adolescentină, de versificație și tematică rural-tradiționalistă, pentru ca în al doilea ciclu, intitulat Un domn suav, să surprindă, păstrând aceeași simplitate - inclusiv la nivelul construcției poemului și al versificației - printr-un ludic livresc, tipic dezinhibatei „generații în blugi”. Instalându-se într-un univers lexical al purității, în descendența neoromantismului șaizecist, poetul sondează trecerea de la copilărie la maturitate, intrarea în lume, iminența sentimentului erotic. Deși modelele și influențele sunt încă eclectice (pot fi
SIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
Un șarpe ține loc/ de semn de carte./ Vântul citește la tribună/ decrete urgente despre/ o fericire obligatorie./ La ghișeu, Mona Lisa reclamă/ furtul surâsului”. S. invocă stările de cădere și pustiire, dar preferă convertirea dramatismului în expresie prozaică, în ludic, vădind o înclinație accentuată pentru calambur și combinații insolite, nu întotdeauna inspirate: „Foaie verde sângeriu,/ Doi pustii într-un pustiu. Rană mult apetisantă, / Miere crudă-n agravantă. Două friguri post-restant,/ Tu bacantă, eu vacant.” SCRIERI: Aurul din aripi, Timișoara, 1986
SARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
de lucrări noi, inedite, cu o anumită valoare, îmbogățind prin aceasta anumite domenii; ea are originalitate, stil și unicitate; activitatea liberă sau activitatea nelegată în mod obligatoriu de un anumit program, de o anumită tematică sau un scop precis; activitatea ludică sau activitatea axată pe joc, pe distracții și recreare, implicând destindere și un anumit gen de antrenament. Opusul activității îl reprezintă inactivitatea. Ea constă din diminuarea - până la completa suspendare - a oricărei forme de activitate. Aceasta se prezintă sub mai multe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lărgit decât schema lui E. Durkheim, îl constituie clasificarea și interpretarea formelor de suicid de către J. Baechler. Acesta distinge patru mari grupe de suicid: suicidul refugiu: fuga, doliul, pedeapsa; suicidul agresiv: răzbunarea, crima, șantajul, apelul; sinuciderea jertfă: sacrificiul, trecerea; sinuciderea ludică: ordalia și jocul. Este de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea, fie că este vorba de o agresivitate mascată, de una directă ca manifestare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grave, severe, profunde sau tulburări asociate 5. Modalități de realizare a intervenției ( sunt precizate pentru fiecare tip de activitate): activități educative pe discipline școlare prevăzute în Programa școlară adaptată pentru deficiențe grave, severe, profunde sau tulburări asociate; artterapie și activități ludice și de socializare realizate în colaborare cu profesorul de psihopedagogie specială activități ludice și de socializare (individuale și de grup), activități pentru formarea autonomiei personale realizate în colaborare cu cadrele didactice de la clasă profesorul de psihopedagogie specială și profesorul educator
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
precizate pentru fiecare tip de activitate): activități educative pe discipline școlare prevăzute în Programa școlară adaptată pentru deficiențe grave, severe, profunde sau tulburări asociate; artterapie și activități ludice și de socializare realizate în colaborare cu profesorul de psihopedagogie specială activități ludice și de socializare (individuale și de grup), activități pentru formarea autonomiei personale realizate în colaborare cu cadrele didactice de la clasă profesorul de psihopedagogie specială și profesorul educator; activități sportive 6. Evaluarea finala pe toate domeniile de dezvoltare (se menționează obiectivele
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
deficiențe grave, severe, profunde sau tulburări asociate 5. Modalități de realizare a intervenției ( sunt precizate pentru fiecare tip de activitate): a. activități pe discipline școlare prevăzute în Programa școlară adaptată pentru deficiențe grave, severe, profunde sau tulburări asociate și activități ludice și de socializare realizate în colaborare cu profesorul de psihopedagogie specială b. activități ludice și de socializare (individuale și de grup), activități pentru formarea autonomiei personale realizate în colaborare cu cadrele didactice de la clasă profesorul de psihopedagogie specială și profesorul
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
precizate pentru fiecare tip de activitate): a. activități pe discipline școlare prevăzute în Programa școlară adaptată pentru deficiențe grave, severe, profunde sau tulburări asociate și activități ludice și de socializare realizate în colaborare cu profesorul de psihopedagogie specială b. activități ludice și de socializare (individuale și de grup), activități pentru formarea autonomiei personale realizate în colaborare cu cadrele didactice de la clasă profesorul de psihopedagogie specială și profesorul educator; c. activități sportive 6. Evaluarea finală pe ttoate domeniile de dezvoltare ( se menționează
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
nevoile specifice ale copilului și adaptate trăsăturilor psihofiziologice, de temperament și personalitate; crearea unui climat afectiv pozitiv care să-i confere sentimentul de securitate și confort; identificarea unor persoane-reper pentru crearea unor modele comportamentale pozitive; terapie cognitiv-comportamentală, artterapie, marionetoterapie, activități ludice; utilizarea recompensei - ca metodă de creștere a motivației. LOGOPED: exerciții generale pentru educarea respirației, auzului fonematic, memoriei, atenției; exerciții pentru îmbunătățirea mobilității aparatului fonoarticulator; exerciții pentru impostarea sunetelor; exerciții de corectare a sunetelor pronunțate incorect; exerciții de analiză și sinteză
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
limbaj care filtrează o apreciere, o interpretare și o judecată. Unul din primatele care se impune atenției este tocmai metafora jocului „manifestată deliberat” în domeniul experienței artistice, deci, și a celei estetice pentru că regăsim aici cele două dimensiuni tensionate ale ludicului: recursul constant la serviciile gândirii și deplina detașare de toate regulile gândirii zise corecte. Percepția de tip artistic înglobează rute de explorări și interpretări, care deseori duc la variante subiective și deținerea “propriului adevăr”; elemente de specificitate se întrepătrund frecvent
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
lua cuvântul mai ușor, într-o atmosferă mai relaxantă). Apoi unii dintre ei prezintă monologul în fața întregii clase. Profesorul urmărește ca monologul să dureze nici mai mult, nici mai puțin de un minut. Se va urmări: încadrarea în timp, caracterul ludic al prezentării, buna dispoziție a participanților. Căutați pe cineva care... Profesorul pregătește o listă de întrebări adaptate la situația și profilul elevilor. Elevii se plimbă, se opresc și fiecare va pune două întrebări unui partener; dacă răspunsul este pozitiv, el
ACTIVITǍŢI LUDICE DE CAPTARE A ATENŢIEI ELEVILOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Istrati Liliana – Florica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_907]
-
ce, cine a făcut ce, cui îi place ce, cine a uitat ce, etc. Profesorul trece discret printre șirurile de elevi pentru a verifica dacă activitatea se desfășoară în cele mai bune condiții. Domnul si doamna SHRECK Obiectivele acestor activități ludice sunt: captarea atenției, crearea unei atmosfere destinse, intercunoașterea, formarea grupelor de doi, utilizarea prepozițiilor spațiale, exersarea cuvintelor care denumesc părți ale corpului. Materialele necesare sunt cărți fotocopiate și decupate, reprezentând câte un membru al unor cupluri bizare. Pentru grupuri de
ACTIVITǍŢI LUDICE DE CAPTARE A ATENŢIEI ELEVILOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Istrati Liliana – Florica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_907]
-
faptul că orice metodă prezintă avantaje și dezavantaje, și că, uneori, metodele tradiționale pot fi la fel de productive. Tehnicile și metodele moderne, adesea în pas cu progresul tehnic, permit profesorului să-și organizeze informațiile într-un mod inedit, iar prin tenta ludică atrag atenția elevului și stimulează participarea activă în procesul educativ. Printre metodele moderne, activ-participative, putem aminti: dezbaterea, jocul de rol, brainstorming-ul, metoda cubului, metoda ciorchinelui, metoda mozaicului, explozia stelară, metoda piramidelor, tehnica pălăriilor gânditoare, discuția panel, Philips 6.6
Metoda mozaicului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bojoga Ramona-Petronela; Zaharia Oana-Simona () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1137]
-
eseistică, prin intermediul căreia se conturează o bună schiță de portret. În schimb, Ion Creangă - spectacolul lumii (1996) își are punctul de pornire mărturisit în aserțiunile călinesciene referitoare la caracterul dramatic al prozei lui Creangă, analizată printr-o grilă care evidențiază ludicul și spiritul carnavalesc, demers susținut de mai multe modalități de exegeză critică: tematism, naratologie, critică arhetipală ș.a. Cu o instrumentație asemănătoare, T. dă în Poezia lui Bacovia (2001; Premiul revistei „Ateneu”) o interpretare incitantă, considerând creația lui Bacovia o operă
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
prins între dor și efemer, între amintiri și resemnare, trăind într-un timp aproape barbian („după rouă”), iar tăcerea dă glas tuturor tomnatecelor amurguri: „Nu mă-ntreba de aceste tainice artere”. A doua secțiune a cărții e una de catrene ludice, istorice sau bucolice, intitulată Potire aspre: „Sorb ca o plantă potirul, înghețat/ las sitarii mei să curgă din aer”. Lirica lui T. se situează sub semnul zborului și al fugii din calea sentimentelor („ca o dulce gazelă speriată de feline
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
zborului, a privirii, a timpului suspendat și a aerului, care se populează, sub influența unei imaginații euforice, de fantasme neînchipuite până atunci. Toate pătrund în poem și prefigurează o poetică a transparenței și a zborului. Nu scapă neobservată extraordinara notă ludică, plăcerea de a combina vorbele, de a suci limbajul și a obține efecte neașteptate, în fine - bucuria de a inventa, esențială și la Arghezi. S. are o vocație specială în acest sens, inclusiv știința de a fantaza în jurul silabelor și
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
acum de modelele modernității și să rescrie (să recicleze, cum zic teoreticienii postmodernismului, printre ei: Guy Scarpetta) fantasmele vechi ale poeziei, cu precădere fantasmele (vederile) și miturile romantismului. Postmodernismul românesc, în latura lirică, debutează probabil cu această carte în care ludicul, vizionaristul, manieristul S. reabilitează un număr de specii corupte de timp (romanța, de pildă, sau mica elegie erotică) și împinge jocurile limbajului foarte departe în timp. În al doilea rând, el destructurează voit discursul liric sau, mai bine zis, îl
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
inventat altele ce au un nume, dar nu au un înțeles precis - necuvintele -, a construit versuri emblematice, memorabile și a scris altele care provoacă brutal logica, dar flatează gustul pentru paradox: „Foaie verde de albastru/ Mă doare un cal măiastru”. Ludicul, vizionaristul, imprevizibilul și foarte ingeniosul poet avea momentele lui de reverie metafizică și atunci punea la cale programe poetice și construia teorii despre poezie. Unde se situează S. în evoluția poeziei românești și europene? Puțin cunoscută, din păcate, în afara granițelor
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
de valori exclusiv artistice. Cât despre gustul său pentru „compromis”, cred sincer că nu prea știa ce înseamnă acest lucru, tocmai pentru că era prea ingenuu. Dacă nu mi-ar fi teamă că devin prea... doct, aș zice că spiritul său ludic îl făcea să plutească pe deasupra situațiilor, pentru a căror substanță tragică cred că nu avea „organ”: tălpile lui nu se atingeau nici de flori, nici de mocirlă. Singurul păcat al lui Nichita Stănescu a fost crima săvârșită față de sine însuși
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]