2,168 matches
-
ca purceii de copac, să-și întindă pe măduva spinării cîte-un halat din maldărul de halate dintr-un container, ce scăpau nedușate. După curățenia generală, li se distribuia, tuturor ălora ce izbuteau încă a-și exersa masticația, cîte-un galoș de mămăligă și 200 de grame de apă, în care, mai curând, erau fierte niște cârpe, dar care purta numele ceai. Până la ora 18,30, când Mandravela suna pregătirea pentru stingere și-i strângea înapoi, ca pe niște găini în cotețe, întemnițații
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lemn (opera meșterilor de la Pușcași) lua smântână și-i administra două porții nestematului său și numai după ce „netezea” nivelul nou și ștergea cu strecurătoarea pe cel vechi Îl ducea pe Va la o masă sărăcăcioasă: Hai să mâncăm, avem lapte, mămăligă și ...ceapă verde! Copilul se sătura repede și mergea să miroase florile roșu-siclam ale oleandrului său, până când Aneta Îl chema: Hai, vino să facem „Puiușorul”! Mergeau pe patul din chiler, Îl legăna cu „naninani nestemat”, Îl acoperea cu ceva, ori
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ești rău? ... dar nu reușea niciodată să-și finalizeze discursul pentru că Vizanti izbucnea violent, „bătând la om”! Va credea că lui Vi’anti Îi este foame pentru că Aneta preocupată de Cociobana lui Niță a uitat să-i ofere porțioara de mămăligă ori că a apărut cel mai mare dușman al său, Sinan-Pașa, motanul florean, botezat așa tot de către Victor, iubitorul de istorie. Nu știa că adevăratul motiv care-l oripila pe Vizanti era noua sa Înfățișare ( mascat, murdărit și cu părul
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a zis cu un glas de mare șef al familiei: Ămâia mătii, Vizanti, te-ai făcut rău de crapă chelea pe tine! Lasă-l Ileanî, gata! Și pe când bunica Ileana bucătărea În chiler, bunicul Ghiorghi fura o bucată generoasă de mămăligă rece și o dădea pe ascuns lui Vizanti, spunându-i prietenește: Bravo, Vizanti, iar i-ai Înroșit botu’, iar tu te ai ales numa’ c-o zgârietură! Ia de-aici și ai grijă de casă și ogradă, să nu intre
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
urmărea cu frică și cu uimire zborul unei caradaște mari, „elicopterul verii” așa cum Îi spunea Victor, Vergina aduse o veste care surprinse mica adunare din jurul plitei pe care fierbea un borș cu pește (porcușori și zvârlugi mici) și ceaunul de mămăligă: Mămăica s-a văzut cu mama Ileana, Ochenoaia și-a zis că vine duminică să vorbească... cu nanu’ (Victor și Viorița o botezaseră pe Vergina, fata fratelui său șchiop de un picior) și că dacă vrea să-l aducă dimineață
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
-l bătu pe umăr: - Al meu ești, pută! - Al dumitale, îngădui ucenicul. 51 - O să te punem la probe, la noapte; să te vedem... - Știi să manglești cai? Gloabe? aruncă Mînă-mică. - Fac orice... - Bine, încheie hubărul și strigă lui Nicu-Piele: Pune mămăliga aia la fiert și adu drojdia să ciocnim cu bidiviul! Nicu cară un săculețe plin cu mălai și un ceaun, pitite în mărăcini. Le așternu în fața lor. Oacă plecă după apă. Alerga aplecat într-o parte și trupul lui scund
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Vântul se iscă iar. Se încorda în trestiile înalte și drepte, care sunau ca un țambal. - Vine toamna! suspină unul. - Ne strânge, s-a dus binele... Paraschiv auzi glasul bătrânului, domol și cald. Gheorghe turnă mălaiul și începu să mestece mămăliga. Un miros bun se răspândi împrejur. Oacă urcă sub malul scobit, să mai aducă ceva. In mâna lui Bpzoncea străluci o sticlă albă, lunguiață. Ucenicul îl văzu cum soarbe cu sete, dînd-o peste cap. Beregata lui arsă de soare se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mâna în jos, ceilalți văzură sticla golită pe jumătate. - Ăsta are înghițitura mare, spuse într-o doară Mînă-mică. i Gheorghe nu bău. ' - Ia, Treanță, îl îndemnă starostele, ia, că n-o să-ți cadă dinții. Codoșul dădu din umeri și răsturnă mămăliga fierbinte pe un fund de lemn. Sandu aruncă deasupra un strat de brânză frământată cu mâna. Palmele hoților apucară câte o bucată. Îi lăsară și noului-venit. Un strat de drojdie pe fund și o bucată caldă de mămăligă, din care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și răsturnă mămăliga fierbinte pe un fund de lemn. Sandu aruncă deasupra un strat de brânză frământată cu mâna. Palmele hoților apucară câte o bucată. Îi lăsară și noului-venit. Un strat de drojdie pe fund și o bucată caldă de mămăligă, din care ieșeau aburii. 52 - Potolește, nenică! îl îndemnă ăl bătrân. Așa mămăligă nici la , mă-ta n-ai halit. Să-ți bați copiii! Lui Paraschiv îi era foame. Înghiți cu lăcomie și așteptă să isprăvească și ceilalți. -Bună? -Bună
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
strat de brânză frământată cu mâna. Palmele hoților apucară câte o bucată. Îi lăsară și noului-venit. Un strat de drojdie pe fund și o bucată caldă de mămăligă, din care ieșeau aburii. 52 - Potolește, nenică! îl îndemnă ăl bătrân. Așa mămăligă nici la , mă-ta n-ai halit. Să-ți bați copiii! Lui Paraschiv îi era foame. Înghiți cu lăcomie și așteptă să isprăvească și ceilalți. -Bună? -Bună. -Tine de cald? - Ține. - Pâine pe blană! Peste groapă căzuse o podoabă de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
șina Constanței porumb, ca să le îndoape. Stere le număra seara și dimineața, le căuta de ouă, se apuca să spele butoaiele, să le întărească doagele cu rafie, numai să nu stea. Prânzul fl mulțumea. Ea întindea fața de masă, răsturna mămăliga din care ieșeau aburii și-l aștepta să se închine. Bărbatul avea privirile stinse. Pe fața-i aspră, acoperită de o barbă sură, nu se vedea nici o lumină. Își descheia nasturele de la gât al cămășii, se ridica de pe scaun și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în care el strivea ardei verzi, iuti și parfumați. Sorbind adânc din lingura lată, se scutura de plăcere. 95 - Bună? îl întreba. - Bună, mormăia. Când golea farfuria, cerea iar: - Mai dă-mi! Îi aducea încă o porție. Apuca feliile de mămăligă tăiate cu firul de ață, sufla în fiertură și mesteca rar. Lina pregătea sosurile în farfurii adânci. Îl aștepta să șteargă urmele de pe marginile tacâmurilor, gonea câinii pripășiți la picioarele cârciumarului și strângea masa. Stere se mai închina o dată, de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ajute la căratul gunoaielor. Om al dracului, după cum se vedea. S-a așezat în gura bălții, lângă pipirigul ei. A ridicat din coceni un adăpost, a înfipt în pământ un țăruș și a scos dintr-o traistă un ceaun de mămăligă, niște pirostrii, și acolo mânca, acolo dormea. Strângea tinichelele adunate de chivuțe și, după ce le făcea grămezi-grămezi, înhăma armăsarii la o droagă și trimitea tabla statului la o fabrică de conserve. Îi rămâneau bani. Să fi avut șaizeci de ani
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
galben, pierit. Negustorul se așternuse la masă cu cărăușii lui. A cumpărat vinul nou, roz ca petala trandafirului, a plătit, se ușurase. Întinseseră masă, cu pui fripți, perpeliți atunci într-un jar de vreascuri, muiați în mujdei de usturoi, cu mămăligă subțire și vin negru. Trosneau măselele. Se uita puicuța, se uita și Stere. Sufletul cerea. Când s-a potolit focul, de rămăsese numai o inimă roșie, fierbinte în iarba pălită, cârciumarul s-a ridicat de la petrecere. Peste dealurile Drăgășanilor plutea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
munci. - Ce-i, nene Chirică? Ce s-a întîmplat? îl întrebă apropiindu-se. - Ce să fie? Mi-au omorât nepricopsiții ăștia cîinele! - Aoleu! Și asta o auziră și ceilalți. Ei țineau la dulăi, îi creșteau din sărăcie, împărțeau bucata de mămăligă, numai să aibă cine lătra în bătătura casei. Au dat buzna în grădină. Oltenii văzură că nu-i de glumă. Degeaba strigară să nu le calce vinetele în picioare, mahalagiii n-auzeau, nu vedeau. Îi cam dușmăneau pe venetici, că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și meșterii. Lăsau ferăstraiele și mistriile și intrau în curți, lătrați de câini. Femeile aduceau ligheane pline de apă. Ei își adânceau tălpile crăpate și negre, să se răcorească. Peste Cuțarida se lăsa o ceață ca scama de păpădie. Mirosul mămăligii abia răsturnate umplea mahalaua. Prin magazii, se aprindeau focurile. Copiii erau trimiși după țuică. Muierile răsturnau ceaunele pe mesele mici, cu trei picioare. Băutura era tulbure și ardea când o dădeau pe gât. Zidarii mâncau dumicând, osteniți. Ciorba acră luneca
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spuneam noi, copiii, între noi. — Nu, nu sunt evreu. Dar tot de pe la Botoșani le știu, am zâmbit, arătându-i farfuria cu sarmalele aburinde. Da, a râs ea, sarmalele Veturiei. Dar să știi, racii cu scordolea nu merg decât c-o mămăligă d-aia din mălai de moară cu valț, nu din ăsta de ne-a dat Veturia. Am lăsat sarmalele, apoi am ieșit pe balcon. M-am strecurat pe sub rufele întinse la uscat și m-am rezemat de rama metalică. Veturia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ouăle bine, bătea și ceva făină de grâu cu apă „bună”, care era adusă anume de la acea fântână, le amesteca, le mai bătea puțin, adăugându-le sare și le cocea la foc în ulei cu puțină ceapă prăjită. Însoțit de mămăligă caldă, copiii mâncau scrobușorul cu apă bună, ca în zilele de sărbători. De atunci, la noi în sat, când copiii întrebau pe mamele lor ce vor mânca astăzi, mamele răspundeau, „scrobușor cu apă bună”. Acest răspuns însemna: „aduceți o găleată
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Fetele se-njuga, De barba moșneagului s-apuca, Barba o smulge, În roatele plugului o svîrle, Moșneagu câte - un fir strângea În mușdei întingea Și la loc punea. Trageți, flăcăi, Hăi, hăi! Am fost și pe la Turta Pe unde fac mămăliga cât nuca, Ș-o păzesc 12 cu măciuca Ca să nu mănânce furnica. Trageți, flăcai, Hăi, hăi! Ș-am venit încoace Ș-am mers o bucată-n pace, Da când am ajuns la Mrejărău, 297 {EminescuOpVI 298} La cuptiorul vrăjilor, Vrăjitoarea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
alege, ajunge să ia de-a rândul, ca cel ce culege. 217 Alunecă, ca cel ce se lasă la vale pe cur. 218 Alb ca laptele. 219 Ca pana de lebedă. 220 Ca rochia rândunelei. 221 Amestică vorba ca făcălețul mămăliga. 222 Ca o corcofeală amestecată. 223 Ca chiagul în lapte se amestecă. 224 Ca măraru-n bucate se amestecă. 225 Amoriul când se-nvechește, ca omul când îmbătrînește, mai mult în necazuri decât în plăceri trăește. 226 Amoriul când te privește
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
gura nu-i miroase. :i, în caz că tot n-am înțeles, a adăugat : Nu pierde ea româna vara tăind frunză la cîini, ci înjură cu foc, le freacă ridichea celor ce-au sfeclit-o, gulia celor care au pus-o de mămăligă, celor ce-au uns pe ici, pe colea și-acum așteaptă para mălăiață cu ochii cît sarmaua. Spunînd dulcegării nesărate de parcă avem prune în gură, (z)borșindu-ne unii la alții, belindu-ne fasolele ca niște acrituri amărîte, gata să ne dăm
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
d’ale gurii. Anatomia lui Gargantua și fiziologia lui monsieur Jean Anthelme Brillat-Savarin, cu al său spune-mi ce mănînci ca să-ți spun cine ești, n-au a-și băga nasul în ciorba noastră. Doar noi le-am pus de mămăligă, le-am fiert în suc propriu și acum nici usturoi n-am mîncat, nici gura nu ne miroase : de nu-ți place, altu’ mama nu mai face ! Apoi, ca nuca-n perete, mi-am adus aminte de nea Pițigoi, poștaș
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mutuale orice formă de comunicare socială. Un prim pas spre maturitate în această privință ar fi dacă s-ar trece de la înjurături la joking relations. La o gîndire publică de dreapta/ stînga nu îndrăznesc să visez încă... Anomia, violul și mămăliga Dacă vrei să vezi un elefant, nu e bine să te uiți pe gaura cheii, s-ar putea să rămîi cu o impresie greșită. Este însă ceea ce au făcut cam multe persoane publice în ultima vreme, privind pe gaura propriei
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ar trebui să schimbăm optica : nu ce are Băsescu să ne spună din postura de președinte-țap ispășitor, ci ce întrebări și cerințe adresăm noi ca societate”. „Revolta creativă” actuală pare să aibă astfel o semnificație de lungă durată, dincolo de explozia mămăligii, fiind (și) o revoltă pentru, nu doar una împotriva. În primul rînd, ea este școala creativă a unei noi generații, care devine conștientă de ea însăși și care (re)vine la politic, ca o minoritate, desigur, dar una „calificată”, dispusă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vreme. Oricât de delicioasă ar fi clipa, tot aperitiv rămâne. Nu li se poate pretinde scriitorilor să fie antialcoolici, fideli puterii și în dragoste. Ar fi peste poate. Pe termen scurt, strălucesc stăruitoarele mediocrități. Unii au crezut că alternativa la mămăligă este cozonacul. Mor unii cu convingerea că, dacă mai trăiau câțiva ani, dărâmau munți. Nu există cărți de memorii în care autorul să-și facă harakirii. Dacă nu mi-ar fi un foarte bun prieten, i-aș spune că este
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]