2,183 matches
-
Îl indica drept un laș concupiscent, cu chipul marcat de ipocrizia curială. Iar când, În sala Consiliului, făcuse marele gest de a refuza o cupă plină cu florini de aur, lui Dante nu Îi scăpase străfulgerarea de lăcomie care Îi măturase fața cu o lumină sinistră. Refuza banii ca să obțină mult mai mulți În continuare. Poetului nu-i erau pe plac nici secretarii cei Înșelători, curteni precum inchizitorul Noffo Dei, care se Înrolaseră de partea lui, asmuțiți de Îndată pe străzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În cele din urmă izbuti să se ridice În picioare. Încercă să Își Îndrepte haina cea lungă, care dintr-o dată Îi părea nemăsurată, Într-atâta Îl Împiedica să se miște. Între timp se iscase un vânt nespus de puternic, care mătura Întreaga cârciumă, izbindu-i pereții și tavanul. Flăcările din vasele cu jeratic se agitau amețitor. I se păru că dușumeaua de scânduri i se legăna sub picioare, ca și când statura i-ar fi crescut pe neașteptate. Și totuși mintea Îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În picioare, lângă pat, era o umbră. Îl recunoscu pe Guido Cavalcanti, Îmbrăcat Într-o tunică lungă. Trupul său părea alcătuit dintr-o materie subțire și luminoasă, asemenea unui trunchi gol pe dinăuntru, căruia i se dăduse foc. Flacăra interioară mătura suprafața și Începea să transpară În brazdele subțiri, neobișnuit de clare, de pe chipul din umbră. Guido Îl privea și continua să râdă. Parcă Îi citea gândurile. Dante se simți invadat de un fluviu de iubire. — Sănătate, Guido. Ne reîntâlnim. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Învins, murmură venețianul, după care se ridică de jos cu o smucire nervoasă. Și pentru că de pe hărțile acelea lipsește un element esențial. Acela pe care nici măcar Teofilo n-a izbutit să-l descopere. — Care? Întrebă Dante bănuitor. — Oceanul imens e măturat de vânturi constante și potrivnice. Ele au ocrotit acele pământuri peste secole. Numai Într-un punct, pe o latitudine de câteva grade, ele suflă prielnic. Fără această cunoștință, orice tentativă e sortită dezastrului. Ai rătăci luni, ba poate chiar ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de sare, în adâncul acelei căldări pline cu căldură albă? Pe zidurile drepte ale caselor, cioplite cu târnăcopul și netezite grosolan, urmele lăsate de tăiș se zbârlesc ca niște solzi sclipitori, îngălbeniți pe alocuri de nisipul auriu, dar când vântul mătură zidurile drepte și terasele, albeața lor strălucitoare îți ia vederea, sub cerul curățat până la scoarța albastră, eram ca orb în zilele când vâlvătaia încremenită ardea ore în șir pe terasele albe, ce păreau a se topi una într-alta, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
la băiat, la Fernande, la terasa lui. Tocmai atunci Ballester vesti sfârșitul lucrului. Ferăstraiele se opriră, începură fără grabă să stingă focurile și să-și rânduiască sculele, apoi se îndreptară unul câte unul către vestiar. Saïd rămase ultimul. Trebuia să măture hangarul și să stropească pământul plin de praf. Când Yvars ajunse la vestiar, Esposito, uriaș și păros, era sub duș. Stătea întors cu spatele, săpunindu-se cu zgomot. De obicei glumeau pe socoteala lui, deoarece ursul acesta rușinos își ascundea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
nas ca pe nătăfleții tăi? Nici prin gînd nu mi-a trecut, Delfinașule, numai că ambiția unei femei nu-i suficientă în asemenea situații. Asta intra în conflict cu principiile sale, reia Gulie, dacă ar fi fost cazul ar fi măturat cu ea pe jos, ar fi transformat-o într-o cîrpă, într-un preș. Oohhh, uuhhh, puțin mai într-o parte, știa să negocieze, o ducea capul, ăsta a fost momentul psihologic, orgasmul, o ținea pe a ei cu o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dar își mențin discreția. Deși acești maeștri taoiști în vârstă sunt ușor de căutat și de contactat, nu este deloc simplu să fii acceptat ca student al lor. Este posibil să fie nevoie să petreci întregi ani în serviciul maestrului, măturându-i locuința și efectuând alte sarcini zilnice doar pentru a-ți demonstra sinceritatea - înainte ca acesta să se gândească măcar să te învețe practicile fundamentale. Aceasta a fost întotdeauna calea chineză. Iar dacă devii ucenicul unui maestru din Taiwan sau Hong Kong
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
viril. Privea femeile În ochi și bărbații În creștetul capului. Încerca câțiva pași de step. Alunecă. Se prăbuși În ciuda eforturilor disperate dar și comice de a-și menține echilibrul, oricum precar pe acea porțiune a străzii unde o mână harnică măturase superficial zăpada. Stratul rămas, călcat În picioare de sutele de trecători grăbiți să ajungă acasă cu cumpărăturile de seară, se transformase În patinoar. Puțin a lipsit să fie strivit de un autobuz plin care aluneca grațios dintr-un trotuar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
peste 30 de ani te poți opri din citit. Dacă nu ții cu tot dinadinsul să orbești... Se Îndreptă spre cuierul cu picior din verandă Înainte ca obișnuitele ei reproșuri să tulbure bucuria serii. Fularul, pus neglijent În mâneca paltonului, mătura dușumeaua de brad precum coada leneșă a unei vulpi purpurii un drumeag uscat de țară. Sunt gata, zise Flavius-Tiberius, punându-și ochelarii. Acum... Tăcu mirat: bătrânul adormise cu țigara stinsă În colțul gurii. Așa e de la o vreme, zise doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
socoti un om fericit. 6. În lumina posomorâtă și Înghețată a amiezii, „Bosnia” semăna cu o mică stațiune montană În care oamenii nu fac altceva decât să schieze și să doarmă În puținul timp liber rămas, să mănânce sau să măture, potecile care leagă casele zugrăvite În culori vii de farmacie, biserică, de poștă și de cele câteva magazine alimentare numite după model unguresc ABC-uri. Între Crăciun și Sfântul Vasile, cinematograful și braseria Phoenix se puteau Închide din lipsă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Întâmplătoare. O presimțise odată cu căderea primilor fulgi pe care Îi privise cu Încântare toată dimineața prin geamul atelierului. Îl deschise și se sprijini de pervaz ținându-și bărbia În palme. Fulgii erau atât de mari, Încât bravul domn Kiger care mătura trotuarul cu zelu-i cunoscut, nu i-ar fi zărit În nici un caz chipul, oricât și-ar fi potrivit ochelarii rotunzi pe nasul coroiat. 14. De la o masă bine plasată lângă geamul uriaș al barului i se făceau semne amicale. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu atât mai promițător. 4. Gheretă, curtenitor, se oferi să se ocupe și de paltonul domnului Brândușă pe care acesta Îl puse În brațele poștașului ca pe o manta uzată de răcan, fără pic de considerație față de calitatea stofei care mătura podeaua. Copleșit de dimensiunea paltonului, Gheretă promise că se va Întoarce Îndată și după pălărie. Nu e cazul, Gheretă, cu un drum le faci pe toate, zise Brândușă, punându-i pe cap melonul, mărimea 58, care alunecă pe fruntea poștașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pe motocicletă, ala că mi-am înfrânat impulsul de a-i da blană spre plajă. În cele din urmă m-am săturat să conduc ca un cetățean corect și am tras pe dreapta lângă dig. Reflectoarele cinematografelor din Westwood Village măturau cerul chiar deasupra mea. Le-am privit cum pivotau și luminau formațiunile noroase joase. Dacă le urmăreai mai mult timp, te amețeau, iar eu m-am lăsat copleșit de spectacol. Mașinile care vâjâiau în sus și în jos pe Mulholland
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
la nici o sută de metri. Mi-am tras sufletul și m-am apropiat agale, făcând pe Americanul Onest, ce se coboară mult sub nivelul lui. Curtea era pustie. Mi-am luat cheia de la panou. Apoi o lumină de la etajul întâi mătură ușa camerei mele, de pe care lipseau firele de păr lipite cu scuipat. Mi-am scos revolverul și am lovit ușa cu piciorul. Un alb așezat pe scaunul de lângă pat avea deja mâinile ridicate și o propunere pe vârful limbii. — Ușurel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mătură și-un mop. Uneori mă las cuprins de lene. Investigația în cazul lui Beth e din nou pe rol? E un caz prioritar? — Nu, sunt aici pe cont propriu. De unde-ai prins jargonul polițienesc? — Am un prieten polițist. Am măturat un gândac gras de pe mânecă. — Tommy, povestește-mi despre tine și Beth. Spune-mi ceva ce nu s-a scris în ziare. Ceva important. — Pentru tine e ceva personal? Ca o vendeta? — E mai mult decât atât. — Prietenul meu are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
într-un costum pepit, care se plimba pe malul oceanului și îi făcea ochi dulci unei vampe blonde, întinse la plajă. Individul era atât de absent la tot ce se întâmpla în jurul lui, încât era cât pe ce să fie măturat de un val mare. Textul din partea de sus a paginii spunea: „Nici o grijă! În costumul lui Hart, Shaffner & Marx Featherweight o să fie uscat și apretat... și gata să-i facă curte diseară la club!“ Vampa era strălucitoare. Avea trăsăturile Marthei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
calculeze și să raporteze în mai puțin de o secundă suprafața de teren pe care o însămânțase și-o irigase în mai puțin de o oră, consumând doar 4 kilowați. Drept recompensă, fu trecut la sectorul „Birouri”, pe care le mătura ca nimeni altul, le făcea lună. Acum, iată, ca o recunoaștere a meritelor sale, i se îngăduia să iasă în cosmos, e drept, ca robot de serviciu; dar câți roboți de tipul lui nu și-ar fi dorit oare nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
vorbi?! Dromikete, ai închis bine ușile? — Le-am închis - răspunse robotul-computer -, dar ce-s eu de vină dacă nu se închid bine? E un curent pe nava asta... — Tovarășe Stejeran! făcu Felix S 23 - ce vorbesc eu acilea?! Treci să mături sau vrei să mătur eu?! — Iaca, trec, răspunse robotul TESA, dezlipindu-se de hublou. Vă rog să mă scuzați, dar n-am văzut niciodată Pământul de la o asemenea depărtare. — Mare brânză! zise Felix S 23. Păi dacă am sta să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
bine ușile? — Le-am închis - răspunse robotul-computer -, dar ce-s eu de vină dacă nu se închid bine? E un curent pe nava asta... — Tovarășe Stejeran! făcu Felix S 23 - ce vorbesc eu acilea?! Treci să mături sau vrei să mătur eu?! — Iaca, trec, răspunse robotul TESA, dezlipindu-se de hublou. Vă rog să mă scuzați, dar n-am văzut niciodată Pământul de la o asemenea depărtare. — Mare brânză! zise Felix S 23. Păi dacă am sta să ne uităm la fiecare planetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ne uităm la ea, dar noi, fiind programați pentru muncă, nici n-o zăream. După ce-am citit și eu câteva cărți, mi s-a făcut milă de ea și seara îi dădeam de la mine câțiva volți, să-și poată mătura sectorul. Avea sectorul tocmai în biroul direcțiunii, la secția umană. Așa ne-am împrietenit: ea îmi arăta ce simte și eu îi explicam de ce simte așa, că avea o pregătire tehnică foarte redusă. Și m-am gândit într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
micul Benga. Urmară câteva zile senine. Parcă niciodată comandantul Felix S 23 nu comandase cu mai multă limpezime ca acum, parcă nicicând robotul programator-corector al zborului, Dromiket 4, nu programase și corectase traiectoria mai rectiliniu, iar robotul TESA Stejeran 1 mătura nava fără întrerupere, făcând-o să strălucească de curățenie. Erau o adevărată familie. Cât despre roboata Getta 2, parcă niciodată nu fusese mai frumoasă. O atmosferă de profundă înțelegere euforică se înstăpâni între ei. La ceasul serii, se adunau în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
cu hotărâre comandantul Felix. Nimeni de-acum înainte nu se va mai atinge de prune! Ați văzut ce importanță au. Episodul 35 Soțul Gettei 2 După plecarea hoților, roboții noștri tereștri își veniră, cum se zice, în fire: Stejeran 1 mătură rapid prin cabină. Dromiket 4 verifică aparatura de bord, comandantul Felix S 23 își verifică ținuta, iar micul Benga spuse că îi e somn și se duse în magazie să se culce. În ceea ce o privește pe Getta 2, aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Când masa compactă a tălâmbilor deveni doar o pată cărămizie în depărtare, intrară în navă și decolară. — Am o senzație ciudată, spuse după o vreme Getta 2, privind prin hublou. Puneți-mă și pe mine să fac ceva, orice: să mătur, să spăl, să gătesc... Episodul 37 Spleen cosmic Îndepărtându-se de Planeta Tălâmbilor, fiecare rumega în tăcere ceea ce îi trecea prin cap: robotul TESA Stejeran 1 - gândurile, robotul programator-corector al zborului Dromiket 4 - ideile, iar comandantul Felix S 23 - hotărârile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
în ultima vreme. Dă-l încolo de șurub! făcu Felix. Nu șurubul contează, ci sufletu’! Uite, dragă Stejeran, ca să vezi că n-am nimic cu tine, îți las comanda navei. — Comandă-mi trebuie mie! făcu Stejeran I. N-aș da mătura din mână nici pentru zece comenzi. Cu o mătură se poate trăi, cu o comandă mai greu. Adevărul este că nici eu n-aș da comanda din mână, zise Felix. Azi comanzi una, mâine alta, până la urmă te obișnuiești. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]