18,601 matches
-
Theodor Grigoriu a dat la iveală Omagii lui Enescu, Orchestrațiile la lieduri și suita Impresii din copilărie- obținând acea frescă a meditației grave cu adânci rădăcini în solul sensibilității poetice românești (admirabil ilustrată in Preludiul la unison enescian). Contactul cu maestrul Liviu Ciulei nu i-a provocat doar paginile muzicale din Erupția, Valurile Dunării și Pădurea Spânzuraților sau fundalurile sonore la piesele de teatru Cum vă place, Leonte și Lena și Furtuna, ci întreaga orientare spre muzica de film, unde Theodor
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
transilvane, Recviem pentru o poetă (Iulia Hașdeu), Columna modală, Polifonia bucolica, pastitele și sonatele instrumentale. Înzestrat condeier și eseist de vocație, muzicologul Theodor Grigoriu a lăsat posterității două cărți de suflet: Muzica și nimbul poeziei și Vă rog, reveniți, dragi maeștri. Pentru mine însă, Thedy a rostit o frază care a intrat în istorie: „Dacă Viorel Cosma nu ar fi existat, trebuia inventat” (introducere la lexiconul Muzicienii români, 1970). Prin dispariția sa, am pierdut cel mai devotat și adevărat prieten din
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
în acel an Trofeele festivalurilor “Cerbul de aur Junior”, “Delfinul de aur”, “Remember”, “Fulg de nea”, premiul I la “Mamaia copiilor”. În septembrie 2010 este selecționat în proiectul “BCR Speranțe”, ceea ce-i permite să vină săptămânal la pregătire la maestrul său Fugaru. După numeroase emisiuni TV în țară, în iunie 2011 primește vestea cea mare, fiind invitat să se prezinte la un casting pentru celebra emisiune “Io canto”, la studourile Mediaset din Italia! A trecut cu bine 2 preselecții (susținute
De la Mioveni, la duete cu Al Bano! by Fulvia Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/84185_a_85510]
-
reale de artist implicat. La pupitrul orchestrei s- a aflat Vlad Conta, un dirijor serios și un muzician rafinat care prin evoluțiile sale operistice ne demonstrează, de fiecare dată, că urmează cu onoare tradiția în arta dirijorală a tatălui său, maestrul Iosif Conta. Corul, ca de fiecare dată, condus cu înțelepciune și profesionalism de o viață, de maestrul Stelian Olariu, a creat un personaj colectiv prezent și implicat în desfășurarea dramatică a operei. La finele serii, artiștii au oferit autografe spectatorilor
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
muzician rafinat care prin evoluțiile sale operistice ne demonstrează, de fiecare dată, că urmează cu onoare tradiția în arta dirijorală a tatălui său, maestrul Iosif Conta. Corul, ca de fiecare dată, condus cu înțelepciune și profesionalism de o viață, de maestrul Stelian Olariu, a creat un personaj colectiv prezent și implicat în desfășurarea dramatică a operei. La finele serii, artiștii au oferit autografe spectatorilor, în foaierul Operei. Salutăm inițiativa organizării unor spectacole-eveniment de acest gen care atrag publicul, fac săli pline
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
special revine și creației corale pentru copii, cu frumusețile școlii și activității din taberele de vacanță: Pățaniile fraților Chiț-Chiț, Foc de tabără, Buni școlari și buni colegi, La scăldat, Paparuda, De legănat, La melc, Din palme, La ploaie, etc. Opera maestrului Mircea Neagu cuprinde și piese în domeniul Muzicii vocal-simfonice: Horia - poem pentru cor mixt, recitator și orchestră, Cantata Independența; Muzică de cameră: Balada pentru violoncel și pian; Elegie pentru violoncel solo, precum și lucrări didactice pentru uzul școlilor de muzică
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]
-
“Viața de creație”, continuitate în timp a destinului artistului dispărut - compozitorul Theodor Grigoriu Grigore CONSTANTINESCU Lucrând la o ultimă simfonie, rămasă neterminată, Maestrul Theodor Grigoriu a așezat condeiul pe partitura în curs de elaborare, plecând în lumea „Marelui Dincolo”. Privim din această tristă perspectivă a despărțirii definitive drumul parcurs, “viața de creație” a creatorului, descoperind reliefuri care te întâmpină. În ceea ce îl privește
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
artistul care le-a locuit (“N-am scris decât ce am trăit”). Personalitatea artistului este cea a unui privitor al arealului românesc, fapt consemnat în aproape toate muzicile sale, chiar și atunci când orizontul limită abia se zărește. În același timp, Maestrul sondează istoria ca simbol al umanității, caută sensurile, cele foarte aproape de noi și cele îndepărtate. Dintotdeauna un gânditor, artistul și-a expus concepțiile privitoare la organizarea limbajelor sonore nu numai în formulări esențializate, ci și în realitatea lucrărilor. Dincolo de cronologie
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
În călătoriile sale virtuale, adeseori compozitorul revine asupra unui subiect, alcătuindu-i o pereche, ceea ce nu înseamnă repetare, deoarece este o perspectivă variată. Câteva enumerări pot fi, fără priorități sau ordine, Bizanțul, Ovidiu, Orfeu, Dumnezeirea, apele, spațiul, antichitatea, determinând, după cum Maestrul o subliniază, perechi de intuiție-reație. Legat de aceste sugestii, fără a-și detalia sau epuiza panoramicul inspirațiilor, Thedor Grigoriu a mărturisit întotdeauna o mare prețuire pentru drumurile în timp ale unor capodopere, ce ar putea fi continuate prin abordări aduse
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
ajunse la viziunea unor Anotimpuri românești. “...proiectul vine din adolescență - spune autorul - mi-au trebuit câteva decenii să mă consacru realizării...mi-au trebuit câțiva ani să-l duc la bun sfârșit...” Ne învecinăm aici cu ceea ce semnifică pentru Maestru natura - fie pașii purtați de-a lungul unui râu (Cvartetul devenit, orchestral, Suita carpatină), fie privind peisajul într-o mare rapsodie simfonică, Pastorale și idile transilvane (despre care, compozitorul spune...” În mijlocul naturii vaste, am putea merge pe a doua
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
tăcere”, ce îl are în centru pe Isus. De-a lungul vieții, despărțirile au existat, cu semnul lor tragic. Theodor Grigoriu se regăsește în ele atunci când descifrează duhul sunător orfeic. În Cvartetulu al II-lea.- “Orfeu, ajuns în Infern - spune Maestrul -, o strigă pe Euridice, ecoul îi repetă strigătul și el are, o fracțiune de secundă, impresia că ea trăiește. Secunda aceasta conține în ea totul și nimic. Este un efect abisal al jocului inocent al ecoului” Ideea de pereche se
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
dialog particular în care elementele limbajului muzical specific și miezul fierbinte al înțelesurilor profunde, s-au căutat și s-au completat în mod original. Ca și în alte lucrări ale sale, compozitorul Dan Dediu s-a prezentat în ipostaza de maestru neîntrecut al ficțiunii, al imaginarului și al invenției. Duo-ul pianistic a prezentat apoi cele Șase epigrafe antice pentru pian la patru mâini de Claude Debussy, creație datând din anul 1914, apreciată pentru calitățile expresive și bogăția semantică. Lucrarea deosebit de
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
Valentin Trandafir, trio-ul care, îmbinând cu succes mai multe melodii ale celor de la ABBA, dansând nestingheriți, plini de energie și entuziasm ne-a făcut să zâmbim cu poftă minute în șir. Țin de asemenea să îi amintesc și pe maeștrii corepetitori, cei fără de care actul artistic ar fi fost unul mult mai sărac: Lidia Butnariu, Adina Cocargeanu, Abel Corban, Cornel Cristei, Otilia Costea, Adela Irina Lörincz, Violetta Ștefănescu și Diana Vodă. Seara s-a dovedit a fi una conform așteptărilor
Provocarea by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84205_a_85530]
-
Națională de Muzică din București. După studiile făcute la Conservatorul bucureștean, pianistul Toma Popovici s-a perfecționat la Universitatea din Boston, după care a revenit în țară, unde a urmat studiile doctorale sub îndrumarea profesoarei Dana Borșan. În mod firesc, maestrul și discipolul colaborează excelent în postură de interpreți, în cadrul unui valoros duo pianistic, dar și în calitate de cadre didactice universitare la UNMB. Prestația plină de fantezie, de dinamism și strălucire de pe scena Sălii Radio, constituie o reușită incontestabilă, un exemplu de
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
Masato. Violonista Haruna Shinoyama, născută în anul 1994, a început studiul viorii de la vârsta de 4 ani, cu un profesor american din Brazilia. După revenirea în Japonia a continuat să se perfecționeze la celebra Școală de muzică Toho Galkuen cu maeștrii Tomoko Kato și Gerard Poulet, cu care studiază și în prezent. Din luna martie 2014 Haruna Shintoyama va fi primită la Salzburg Mozarteum, unde va lucra cu profesorul Pierre Amoyal. A câștigat în 2010 Premiului I la Concursul Internațional de
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
programele festivalului, în ultimele cinci ediții (din 2007, până în prezent) au concentrat în puține zile creație: consacrată și nouă, debuturi și reluări, genuri dintre cele mai diverse și interpretare: reprezentanți ai principalelor centre universitare românești și nu numai, studenți și maeștri deopotrivă, artiști români din Iași, din țară și de peste hotare. „Reluarea Festivalului Muzicii Românești este un motiv de bucurie pentru toți cei care înțeleg și admiră un patrimoniu național generos, plămădit cu dăruire în decursul anilor. Este meritul ieșenilor de
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
doilea, din 1722, poate fi admirat la Muzeul de Instrumente Muzicale din Roma, iar ultimul, din 1726, se află la Muzeul de Instrumente Muzicale al Universității din Leipzig. Cercetările efectuate în secolul al XIX-lea pentru a se localiza atelierul maestrului au rămas fără succes. De aceea, istoricul Puliti înclină să creadă că prințul Ferdinand i-ar fi dat o încăpere în acest scop chiar în Palatul Ufizzi, având în preajmă cel puțin doi asistenți. Aceasta cu atât mai mult cu
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
Da, musica humana e doar o treaptă spre infinitul cosmic și musica mundana. De aceea metafizica muzicală semnifică atât de tulburător ordinea estetică și teleolologică a universului ca structură dinamică și armonioasă ”.(<footnote Idem, pag.126-127 footnote) Pentru literat, pentru maestrul jocului cu cuvinte, muzica rămâne o proiecție armonioasă asupra lumii dar înțelege cu maximă certitudine că-i va rămâne, de facto, un tărâm necunoscut întrucât el nu este un mânuitor și al „mărgelelor de sticlă”. “În clipa aceea am știut
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
capitală. Cei care-l cunoaștem pe Sorin în persoană, i-am remarcat și-i prețuim sensibilitatea, altruismul, dragostea pentru muzică, colegialitatea și spiritul de echipă. Referindu-ne la opera gândirii sale prin compoziția muzicală - unde i-a avut ca principali maeștri pe Tiberiu Olah și Anatol Vieru - aceasta poartă în primul rând amprenta unei naturi lirice, pentru care sunetul este o formă de atingere mângâietoare. Conceptual, S. Lerescu ia în vizor complementarele contrarii, de tip consonant-disonant, solo- multiplu, continuu-discontinuu, pe care
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
locuri (în juriu, la pescuit, pe malul oceanului, pe scenă, la facultate...), cu dialoguri (la Uniunea compozitorilor, la o repetiție a corului de copii, cu un prieten drag, sau cu altul, după concurs, la ore, cu fiul și soția, cu maeștri), cu sentimente și multă muzică bună, pe scena unei vieți pământene întreruptă șocant într-o dimineață de martie. OMUL cucerea prin discreție, o formă de sfioșenie- simplitate simțită, firească, remarcată de toți cei impresionați pană la neputința de a înțelege
S? nu uit?m by Vasilica Stoiciu-Frunz? () [Corola-journal/Journalistic/84215_a_85540]
-
cu interesul prieteniei și-atât, cu riscurile și împlinirile asumate. Între coperțile acestei cărți sunt o sută de prieteni. Câți or mai fi prin lume? Probabil, cu mulți s-a reîntâlnit și în lungile călătorii printre stele... Unii îi spuneau “maestre”, alții “dom’ profesor”, unul i-a spus „tata”, alții, „Made”. Așa va rămâne, ”al nostru Vasile SPĂTĂRELU”. Îmi deschid încet privirea,/ Vreau s-o arunc, dar ea ămi șoptește,/Gândurile moarte suna/ În tavernă se anunță/ LI-BER-TA- TE.” (Vasile Spătărelu
S? nu uit?m by Vasilica Stoiciu-Frunz? () [Corola-journal/Journalistic/84215_a_85540]
-
ar fi planul tonal al concertului regândit din perspectiva interpretării metafizice. În 1929, Cuclin cristalizase probabil propriul său sistem, sistemul funcțional muzical. Epitoma esteticii muzicale, urma să fie tipărită în engleză cu o prefață de Vincent d’Indy, dar moartea maestrului, survenită în 1931, a împiedicat realizarea acestui proiect. Este posibil ca în 1954, după experiența Canalului, să fi meditat și asupra concepției personale a semnificației metafizice a formei de sonată. În locul unui descensio abrupt care să impună un ascensio cât
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
de tălmăcire al actului creator. Schița acestui text a circulat pe la o serie de mari compozitori și profesori de la Conservator, în speranța obținerii unui verdict de tipar. Așa s-a născut eseul inedit al pianistei Cella Delavrancea (1954), pe care maestrul Dimitrie Dinicu mi l-a încredințat să-l lecturez într-o formă dactilografiată, când eram profesor la Liceul de Muzică nr. 1 (astăzi „Dinu Lipatti”). După numeroase incursiuni în istoria artei, comparații cu arta plastică, esteticii, profesoara Cella Delavrancea (1887
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
spunea că învățase multe de la el. Îl cunoscuse la Maiorescu în casă, dar îl vizita deseori la el și se împrietenise și cu Dna. Wachmann. Apoi s-a legat de Dumitriu, pianist și profesor la Conservator. Tata î-l botezase „Maestrul Metronomide”, fiind că era de origine grec și muzicant. Îl aducea mereu acasă și ne-a făcut să luăm lecții de pian cu el. Vara, când plecam în vacanță la Sinaia, tata î-l aducea să stea cu noi într
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
eram lăsați să ne bucurăm de vacanță. Când am plecat să ne stabilim la Berlin, tata a invitat și pe Metronomide, care a stat 6 luni la noi. Tata îi aducea mereu muzică nouă ca să-l îndemne la lucru, dar maestrul nu dorea să descifreze nimic nou și timp de 6 luni ne-a intoxicat cu o singură parte din sonata „Aurora” de Beethoven, care ajunsesem să n-o mai suferim, astfel încât am fost toți ușurați la această plecare, inclusiv tata
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]