55,424 matches
-
o caracteristică frecventă a campaniilor electorale 143. Unul din liderii politici foarte activi ai acestei perioade, C.A. Rosetti, publica în 1862 un document în care erau menționate într-o ordine aleatorie reformele vizate de susținătorii săi. Reforma electorală, independența magistraturii, organizarea educației și instrucției publice, modernizarea armatei, apariția unei legi asupra incompatibilității dintre mandatul de deputat și funcțiile dependente de guvern 144 erau doar câteva din direcțiile considerate prioritare de către liberali. La fel de importantă devenea, nu întâmplător pentru un document de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei, incluzindu-se în baza de calcul a pensiei vechimea în munca și salariul realizat după data pensionarii. Articolul 12 (1) Judecătorii Curții Supreme de Justiție și magistrații-asistenți beneficiază de un spor de stabilitate în magistratură, în raport cu vechimea efectivă în funcția de magistrat, calculat la salariul de bază brut, după cum urmează: ... - peste 20 de ani 20% (2) Sporul de stabilitate se plătește cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a
LEGE Nr. 56 din 1 iulie 1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, ale magistraţilor-asistenţi şi ale celorlalte categorii de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114363_a_115692]
-
în funcția de magistrat, calculat la salariul de bază brut, după cum urmează: ... - peste 20 de ani 20% (2) Sporul de stabilitate se plătește cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în magistratură. ... (3) Nu beneficiază de sporul de stabilitate magistrații pensionari pentru limită de vârstă care sunt reîncadrați potrivit legii. ... Articolul 13 (1) Judecătorii desemnați conform legii să desfășoare activități la comisiile electorale beneficiază pe perioada respectivă de o indemnizație de 10
LEGE Nr. 56 din 1 iulie 1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, ale magistraţilor-asistenţi şi ale celorlalte categorii de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114363_a_115692]
-
de o indemnizație egală cu 2% din salariul de bază brut, pentru fiecare ședința în plus, fără a depăși lunar 10% din salariul de bază brut, dacă sunt respectate criteriile de calitate și operativitate stabilite, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. ... Articolul 14 (1) Salariații care lucrează în condiții grele de muncă primesc un spor de 15% din salariul de bază brut, corespunzător timpului lucrat efectiv în aceste condiții. Locurile de muncă și categoriile de salariați se stabilesc potrivit legii și
LEGE Nr. 56 din 1 iulie 1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, ale magistraţilor-asistenţi şi ale celorlalte categorii de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114363_a_115692]
-
Supremă de Justiție pentru cazul prevăzut în art. 63 alin. 2 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993 , când, după terminarea mandatului pentru care a fost desemnat, judecătorul revine în postul ocupat anterior sau în alt post din magistratură. ... Articolul 24 (1) Judecătorii Curții Supreme de Justiție și magistrații-asistenți care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă, fiind încadrabili în gradul I sau în gradul ÎI de invaliditate, în urma săvârșirii împotriva lor a
LEGE Nr. 56 din 1 iulie 1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, ale magistraţilor-asistenţi şi ale celorlalte categorii de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114363_a_115692]
-
în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar se stabilesc prin norme aprobate de Colegiul permanent al Curții Supreme de Justiție, cu respectarea limitelor prevăzute în acte normative. ... (2) Judecătorii Curții Supreme de Justiție și membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la pașaport diplomatic. ... Articolul 27 Judecătorii Curții Supreme de Justiție și magistrații-asistenți, care efectuează deplasări în interesul serviciului în alte localități decît în municipiul București și care utilizează mijloace de transport proprii pentru acestea, au dreptul la decontarea
LEGE Nr. 56 din 1 iulie 1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, ale magistraţilor-asistenţi şi ale celorlalte categorii de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114363_a_115692]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 425 din 1 septembrie 2000. (2) Experții criminalisti care poseda titlul științific de "doctor" sau de "doctor docent" beneficiază de un spor de 15% la salariul de baza brut. ... Capitolul III Salarizarea personalului Institutului Național al Magistraturii Articolul 24 (1) Abrogat. ... --------------- Alin. (1) al art. 24 a fost abrogat de alin. (2) al art. 50 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 177 din 6 decembrie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 18 decembrie 2002. (2) Grilele
LEGE nr. 50 din 21 iunie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114330_a_115659]
-
pana la 20%, aplicat la salariul de baza brut, și se acorda anual. (2) Pentru personalul instanțelor judecătorești și parchetelor, altul decât magistrații, precum și pentru personalul Institutului Național de Expertize Criminalistice, al laboratoarelor de expertiza criminalistica, al Institutului Național al Magistraturii, al serviciilor de reintegrare socială și supraveghere, al instituțiilor prevăzute la art. 26, precum și cel al Ministerului Justiției, salariul de merit se poate acorda pentru cel mult 25% din numărul de posturi prevăzute în statul de funcții pentru aceste categorii
LEGE nr. 50 din 21 iunie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114330_a_115659]
-
plata membrilor comisiilor de examinare, prevăzută la alin. (1), se face luându-se în considerare salariul de baza brut al funcției de magistrat, în care este încadrat cel în cauza. ... (3) Membrii comisiilor de examinare pentru examenul de primire în magistratura și pentru examenul de capacitate al magistraților sunt remunerați prin plata cu ora, luându-se în calcul salariul de baza brut al funcției de judecător la Curtea Suprema de Justiție. ... (4) Drepturile prevăzute la alin. (2) și (3) se impozitează
LEGE nr. 50 din 21 iunie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114330_a_115659]
-
program. ... --------------- Alin. (6) al art. 50 a fost introdus de pct. 45 al art. I din ORDONANȚA nr. 83 din 29 august 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 425 din 1 septembrie 2000. Articolul 51 (1) La Institutul Național al Magistraturii, pentru îndeplinirea unor activități pentru care volumul de munca este sub jumătate din cel al unui post cu norma întreaga, se face plata cu ora. Aceste fracțiuni de norma vor fi prevăzute în statul de funcții. Activitățile pentru care se
LEGE nr. 50 din 21 iunie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114330_a_115659]
-
prin ordin al ministrului justiției sau, după caz, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, în funcție de specificul activității fiecărei unități. Articolul 53 Pe lângă drepturile prevăzute de prezenta lege personalul de la instanțele judecătorești și parchete, Institutul Național al Magistraturii, laboratoarele de criminalistica, personalul civil din Direcția Generală a Penitenciarelor și unitățile subordonate acesteia beneficiază și de drepturile stabilite prin alte acte normative speciale. Capitolul VI*) Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 54 Magistrații în funcție la data intrării în vigoare
LEGE nr. 50 din 21 iunie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114330_a_115659]
-
curțile de apel, tribunale și judecătorii, pentru parchetele de pe lângă aceste instanțe, pentru Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție și pentru Ministerul Justiției se aproba de către ministrul justiției. Statele de funcții pentru instanțe și parchete se avizează de către Consiliul Superior al Magistraturii. Statele de funcții pentru parchete se propun de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. ... (3) Statele de personal și statele de funcții ale unităților subordonate Ministerului Justiției se aproba de către ministrul justiției. Articolul 58 Drepturile prevăzute în
LEGE nr. 50 din 21 iunie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114330_a_115659]
-
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 425 din 1 septembrie 2000, conform pct. 52 al art. I din același act normativ. Anexa 5 SALARIZAREA personalului de instruire care nu are pregătire juridică și a personalului auxiliar din Institutul Na��ional al Magistraturii Coeficienți de multiplicare pentru funcțiile de instruire ale personalului care nu are pregătire juridică și pentru funcțiile auxiliare Valoarea de referința sectoriala = 2.571.040 lei*) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Nivelul Coeficientul de crt. Funcția studiilor multiplicare ─────────────── minim maxim A. Funcții de instruire
LEGE nr. 50 din 21 iunie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114330_a_115659]
-
1992 ; rezultă că acest statut, in ce priveste actul de numire, este diferit de cel al judecătorilor ce compun instanțele judecătorești, care, potrivit art. 124 și art. 133 din Constituție, sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce constituie o garanție constituțională de bază a regimului de separație a puterilor în definirea statutului constituțional al autorității judecătorești; dar și alte aspecte ale statutului judecătorilor financiari ai Curți de Conturi sunt diferite de cel al judecătorilor de la instanțele
DECIZIE Nr. 64 din 2 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]
-
judecătorești, cum sunt promovarea, transferarea sau sancționarea lor care se face de către organele Curții de Conturi, pe când, în cazul judecătorilor de la instanțele judecătorești, aceste măsuri pot fi dispuse, potrivit art. 124 alin. (1) din Constituție, numai de către Consiliul Superior al Magistraturii ; de aceea magistrații Curții de Conturi, care exercită activitatea jurisdicționala a acesteia, nu sunt judecători, în sensul constituțional al termenului, chiar dacă art. 105 din legea organică a Curții de Conturi, cu referire la magistrații numiți de Președintele României, îi denumește
DECIZIE Nr. 64 din 2 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 1.030 din 21 decembrie 2016. (4) În vederea specializării relațiilor de colaborare dintre unitatea administrativ-teritorială, instanțele de judecată, notarii publici și Agenția Națională sau, după caz, oficiul teritorial, primarul, președintele instanței sau al Consiliului Superior al Magistraturii și președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România sau al Camerei Notarilor Publici stabilesc prin dispoziție persoanele din structura de specialitate a acestora care colaborează direct cu Agenția Națională sau, după caz, cu oficiul teritorial, în condițiile stabilite prin
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113848_a_115177]
-
Înaltă Curte de Casație și Justiție: 1. judeca în primă instanță: a) infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și europarlamentari; ... b) infracțiunile săvârșite de membrii Guvernului; ... c) infracțiunile săvârșite de judecătorii Curții Constituționale; ... d) infracțiunile săvârșite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii; ... e) infracțiunile săvârșite de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție; ... f) infracțiunile săvârșite de mareșali, amirali, generali și chestori; ... g) alte cauze date prin lege în competența
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106247_a_107576]
-
29 iunie 2004. Articolul 13 Pentru a fi numiți la Curtea Supremă de Justiție judecătorii trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicata, si sa aiba o vechime de cel putin 15 ani în magistratură pentru președinte, vicepreședinte și președinții de secții și de cel putin 12 ani pentru judecători. Se considera vechime în magistratură, în sensul alin. 1, și perioada în care o persoană a îndeplinit funcțiile de cadru didactic la Facultatea de drept
LEGE nr. 56 din 9 iulie 1993 (**republicată**) (*actualizata*) privind organizarea, conducerea, functionarea şi competenţa Curtii Supreme de Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122974_a_124303]
-
de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicata, si sa aiba o vechime de cel putin 15 ani în magistratură pentru președinte, vicepreședinte și președinții de secții și de cel putin 12 ani pentru judecători. Se considera vechime în magistratură, în sensul alin. 1, și perioada în care o persoană a îndeplinit funcțiile de cadru didactic la Facultatea de drept, cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei, judecător la Curtea Constituțională, consilier în Ministerul Justiției ori de avocat
LEGE nr. 56 din 9 iulie 1993 (**republicată**) (*actualizata*) privind organizarea, conducerea, functionarea şi competenţa Curtii Supreme de Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122974_a_124303]
-
Articolul UNIC Se aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii următorii: a) dintre procurorii Procuraturii Generale: 1. Nicolae Cochinescu - prim-adjunct al procurorului general; b) dintre judecătorii tribunalelor județene: 1. Johann Ehrmann - președintele Tribunalului Caraș-Severin. PREȘEDINTELE SENATULUI prof.univ. OLIVIU GHERMAN PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ADRIAN NASTASE -------------
HOTĂRÂRE nr. 21 din 11 februarie 1993 privind alegerea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123261_a_124590]
-
Articolul UNIC Se aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii următorii: a) dintre procurorii Procuraturii Generale: ... 1. Simion Grigore - procuror, șef de direcție; 2. Petru Duda - procuror, șef de serviciu; b) dintre judecătorii tribunalelor județene: ... 1. Petre Petrișor - vicepreședinte al Tribunalului județului Timiș; c) dintre procurorii Procuraturii municipiului București: ... 1
HOTĂRÂRE nr. 4 din 27 ianuarie 1993 privind alegerea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123275_a_124604]
-
Articolul UNIC Se aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii următorii: a) dintre judecătorii Curții Supreme de Justiție: ... 1. Alexe Costache Ivanov - președintele Secției civile; 2. Emil Ghergut - judecător, Secția economică; 3. Ioan Cornel Badoiu - președintele Secției militare; 4. Maria Roșu - judecător, Secția civilă. b) dintre procurorii Procuraturii municipiului București
HOTĂRÂRE nr. 6 din 10 februarie 1993 privind alegerea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123268_a_124597]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 17 din 3 februarie 1993 În conformitate cu art. 123 din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din magistrați aleși, pentru o durată de 4 ani, de Cameră Deputaților și de Senat, în ședință comună. Potrivit art. 72 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, în Consiliul Superior al Magistraturii sînt aleși
HOTĂRÂRE nr. 3 din 27 ianuarie 1993 privind procedura alegerii Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123274_a_124603]
-
Superior al Magistraturii este alcătuit din magistrați aleși, pentru o durată de 4 ani, de Cameră Deputaților și de Senat, în ședință comună. Potrivit art. 72 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, în Consiliul Superior al Magistraturii sînt aleși: a) 4 judecători ai Curții Supreme de Justiție; ... b) 3 procurori ai Parchetului General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție; ... c) 6 judecători de la curțile de apel; ... d) 2 procurori ai Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel București
HOTĂRÂRE nr. 3 din 27 ianuarie 1993 privind procedura alegerii Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123274_a_124603]
-
ai Parchetului General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție; ... c) 6 judecători de la curțile de apel; ... d) 2 procurori ai Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel București. ... Același articol prevede, în alin. 2, ca pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare instanță și parchet prevăzute la alin. 1 lit. a), b) și d), în adunarea generală a magistraților, va desemna un numar întreit de candidați. Alin. 3 prevede că pentru alegerea celor 6 judecători prevăzuți la lit. c), fiecare curte
HOTĂRÂRE nr. 3 din 27 ianuarie 1993 privind procedura alegerii Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123274_a_124603]