16,054 matches
-
, Aurelian Titu (15.II.1956, Caracal), poet. Este fiul Mariei (n. Chirca) și al lui Adrian Dumitrescu, maistru mecanic. D. urmează Liceul „Ioniță Assan” din Caracal, după absolvirea căruia lucrează ca metodist la Casa de Cultură din Slatina (1976-1978) și ca metalurgist la Întreprinderea de Aluminiu din același oraș (1978-1980). Între 1980 și 1984, este student la Facultatea
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
La Castel”, Chișinău, 1986; Fântâna soarelui, Chișinău, 1987; Numărătoarea inversă, Chișinău, 1988; Cântecul lebedei, Chișinău, 1993; Post-scriptum, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: H. Corbu, Individualitate poetică și varietate artistică, „Nistru”, 1960, 1; Vitalie Tulnic, Bucuria întâlnirilor, Chișinău, 1967, 52-57; Alexandru Cosmescu, Maiștri și învățăcei, Chișinău, 1979, 91-92; Valeriu Senic, Imagini și catarsis, LA, 1982, 29 aprilie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 187. A.B.
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
SĂLCUDEANU, Nicoleta (21.II.1960, Târgu Mureș), critic literar. Este fiica Mariei Buică (n. Ciontoș), muncitoare, și a lui Nicolae Buică, maistru militar. Urmează la Târgu Mureș școala primară și Liceul „Al. Papiu-Ilarian”, secția filologie-istorie (1975-1979). Va absolvi în 1989 Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universitații „Al. I. Cuza” din Iași. În 2003 își susține doctoratul la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
RUSU, M.[ircea] N.[icolae] (28.X.1938, Brașov), critic și istoric literar. Este fiul Victoriei (n. Mureșan) și al lui Ioan Rusu, maistru la IAR Brașov. Mediul în care a crescut își va pune amprenta și asupra orientării sale profesionale, determinându-l să opteze, după terminarea, în orașul natal, a școlii primare și a celei gimnaziale, mai întâi pentru Școala Tehnică de Motoare
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
Chișinău, 1980; Înțelepciunea zăpezilor, Chișinău, 1982; Atracția depărtărilor. Note de călătorie, Chișinău, 1984; Scrieri alese, pref. Valeriu Senic, Chișinău, 1986; Hai să călătorim, Chișinău, 1987. Traduceri: Albă-ca-omătul, Chișinău, 1952. Repere bibliografice: Petru Comarovschi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 515-520; Alexandru Cosmescu, Maiștri și învățăcei, Chișinău, 1979, 93-101; Valeriu Senic, Pasărea măiastră și tărâmul înțelepciunii zăpezilor, LA, 1983, 18 august; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 189; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 264-265. Vl. C.
STAVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289892_a_291221]
-
, Elvira (21.VIII.1934, Vaslui), critic și istoric literar. Este fiica Elenei (n. Bârcă) și a lui Petru Vieru, maistru în mecanică fină. Învață la Vaslui, unde între 1948 și 1952 urmează și Liceul Pedagogic. În 1956 va absolvi Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Își susține doctoratul în 1972, cu o lucrare despre Miron Costin
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
ȘIULEA, Ciprian (1.V.1969, Brașov), eseist. Este fiul Seviei Șiulea, contabilă, și al lui Viorel Șiulea, maistru. Urmează Liceul de Informatică din Brașov (1984-1988) și Facultatea de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1991-1995). Între 1995 și 1999 este profesor de științe socio-umane la diferite licee din Brașov (Liceul Sanitar, Liceul Unirea și Liceul Astra). Debutează editorial
SIULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289712_a_291041]
-
VĂDUVA-POENARU, Ion (15.XI.1934, Poienarii de Muscel, j. Argeș), poet, prozator și eseist. Este fiul Mariei (n. Butură) și al lui Bucur Văduva, maistru miner. Urmează școala primară în comuna natală (1940-1944), Liceul „Dinicu Golescu” din Câmpulung (cu intermitențe), în 1949 trecând la Școala Medie de Marină Comercială din Constanța. După doi ani, din motive politice, se vede obligat să revină la Câmpulung, unde
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
VULPESCU, Romulus (5.IV.1933, Oradea), poet, prozator, traducător, editor și publicist. Este fiul Elenei (n. Botez) și al lui Constantin Vulpescu, maistru militar armurier; este căsătorit cu prozatoarea Ileana Vulpescu. A urmat la București școala primară, liceele „Sf. Andrei” (1939-1948) și „Gh. Șincai” (1948-1951), frecventând clasele X-XI la seral, paralel cu o școală profesională (1950-1951) de unde iese cu diploma de strungar calificat
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
Școlii Tehnice de Aviație, secția electromecanică, avându-l coleg pe N. Ladmiss-Andreescu. Este profesor de meserii la Racovița, județul Sibiu. În 1947 era tehnician la Întreprinderea Regională de Electricitate din Mediaș, din 1948 revine la Școala Tehnică de Aviație ca maistru telegrafist și profesor de aparatură de bord, iar în ultimii ani ai vieții lucrează la un atelier de reparații radio. Sub pseudonimul pe care îl adoptă, cele dintâi versuri îi apar în 1933, la revista ,,Lanuri” din Mediaș. Mai colaborează
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
că și aici se fura. Chiar dacă vițelul avea 300 kg, ei puneau o greutate mai mică și nu-l încadrau la categoria I, astfel încât bietul țăran pierdea”. O ingineră își amintește de anii petrecuți în fabrică, când toată lumea fura câte ceva. „Maiștrii, împreună cu unii din conducerea fabricii, de fapt, sub oblăduirea lor, făceau tot felul de șmecherii pentru a sustrage ulei, benzină, orice se putea. Iar eu răspundeam de aceste produse. Se formase o rețea de sustragere a uleiului șera o fabrică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
făcuseră despre el și două comedii de propagandă, Secretul lui Bacchus și Secretul lui Nemesis, cu ștefan Mihăilescu-Brăila (în rolul negativ - memorabil!) și Emil Hossu (în rolul pozitiv, agent al dreptății și „june prim”). De multe ori, învățătorii, profesorii și maiștrii instructori din școlile generale ne trimiteau pe noi, elevii, să le ținem rând la coadă pentru diverse produse. Motiv de bucurie pentru mulți puștani - scăpau astfel de „ascultat” la ore, de extemporale... Nici în cazul maturilor lucrurile nu erau mult
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
VI.1991, București), poet, prozator și publicist. Este fiul Elenei (n. Foghiș) și al lui Pașcu Pituț, muncitor silvic. După ce urmează școala primară la Săliște, gimnaziul la Sudrigiu (1950-1953) și cursuri liceale de silvicultură la Năsăud (1953-1956) și Șcala de Maiștrii Forestieri din Sighetu Marmației (1958-1961), începe Facultatea de Filologie la Cluj (1962-1964) și o continuă la București (1964-1967). Între 1956 și 1958 a fost tehnician slivic la Beiuș, iar în 1961-1962 la Tușnad. Este corector la „Gazeta literară” (1967-1968), redactor
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
, Teodora (11.IX.1928, Galați), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Kirițescu) și a lui Vasile Popa, maistru militar de aviație. Urmează la București Liceul „Iulia Hasdeu” (1940-1948) și Facultatea de Drept (1948-1953) și este, succesiv, redactor la Radiodifuziunea Română, Editura pentru Literatură (din 1960) și Editura Eminescu (1969-1975). P.M. scrie o poezie de notație lirică în volumele
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
POPA, Dorin (5.VII.1955, Știubieni, j. Botoșani), poet. Este fiul Maricăi (n. Aramă) și al lui Costache Popa, maistru croitor. Urmează primii trei ani de școală în satul natal, după care aproape în fiecare an schimbă instituția de învățământ, la Iași și Câmpulung Moldovenesc, în cele din urmă absolvind, în 1975, Liceul „Dimitrie Cantemir” din Iași. Între 1979 și
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
POPOVICI-BĂNĂȚEANUL, Ioan (17.IV.1869, Lugoj - 10.IX.1893, Lugoj), poet și prozator. Este fiul Susanei (n. Dobrin), precupeață, și al lui Nicolae Popovici, maistru opincar. A urmat în orașul natal cursurile unei școli primare bisericești, iar din 1880, gimnaziul catolic maghiar, de unde este eliminat în 1884, sub motivul că ar fi desfășurat o activitate considerată subversivă de autorități. Se înscrie în 1884 la liceul
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
din împrejurimile Lugojului. Ceea ce l-a impus însă în istoria literaturii române este nuvelistica. Format în spiritul prozei realiste a lui Ioan Slavici, el nu era totuși străin de principiile realismului european. În copilărie cunoscuse îndeaproape mediul cojocarilor bănățeni, viața maiștrilor, a calfelor și a ucenicilor, personaje care îi vor popula proza. Cea dintâi nuvelă apărută în presă se intitulează Din lume (1890), ultima - După un an de jale (1893), iar în acest interval apar Un sfârșit jalnic (1891), De la târg
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
plai, Chișinău, 1979; Creioane colorate, Chișinău, 1980; Pe-o gură de rai, Chișinău, 1982; Urmașii dacilor și ai Romei, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 142-147; Andrei Hropotinschi, Revelația slovei artistice, Chișinău, 1979, 187-209; Alexandru Cosmescu, Maiștri și învățăcei, Chișinău, 1979, 106-113; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 188. I.C.
PODOLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288860_a_290189]
-
stereotipurile reciproce distorsionate. Astfel, într-o cercetare realizată la o mare întreprindere bucureșteană au fost puse în evidență diferențe de percepție reciprocă de tipul următor: inginerii îi percep pe muncitori ca fiind motivați mai extrinsec decât se percep muncitorii înșiși; maiștrii, a căror distanță profesională și socială de muncitori este mai mică, îi percep pe aceștia într-o modalitate mai apropiată de perceperea muncitorilor înșiși (nu atât de extrinsec orientați cum apar ei în percepția inginerilor); în același timp, muncitorii îi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reciproce de percepție și despre efectele lor în planul comportamentului sunt de natură să creeze o problemă pentru participanți și să declanșeze un proces de corecție, în conjuncție, desigur, cu alți factori. Al doilea exemplu se referă la relația dintre maiștrii de vârstă înaintată și tinerii muncitori. Maiștrii dintr-o întreprindere se plângeau de atitudinea față de muncă și față de autoritate a tinerilor muncitori. Cercetarea a pus în evidență că o sursă esențială a acestei probleme o reprezintă comportamentul maiștrilor înșiși. Stilul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în planul comportamentului sunt de natură să creeze o problemă pentru participanți și să declanșeze un proces de corecție, în conjuncție, desigur, cu alți factori. Al doilea exemplu se referă la relația dintre maiștrii de vârstă înaintată și tinerii muncitori. Maiștrii dintr-o întreprindere se plângeau de atitudinea față de muncă și față de autoritate a tinerilor muncitori. Cercetarea a pus în evidență că o sursă esențială a acestei probleme o reprezintă comportamentul maiștrilor înșiși. Stilul lor de conducere, cristalizat pe baza expertizei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relația dintre maiștrii de vârstă înaintată și tinerii muncitori. Maiștrii dintr-o întreprindere se plângeau de atitudinea față de muncă și față de autoritate a tinerilor muncitori. Cercetarea a pus în evidență că o sursă esențială a acestei probleme o reprezintă comportamentul maiștrilor înșiși. Stilul lor de conducere, cristalizat pe baza expertizei cu generațiile anterioare de muncitori, era inadecvat în raport cu tânăra generație. Muncitorii tineri, caracterizați printr-o pregătire școlară mai ridicată, printr-un sistem de valori și aspirații sensibil diferite de cele ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
baza expertizei cu generațiile anterioare de muncitori, era inadecvat în raport cu tânăra generație. Muncitorii tineri, caracterizați printr-o pregătire școlară mai ridicată, printr-un sistem de valori și aspirații sensibil diferite de cele ale generațiilor mai vârstnice, reacționau negativ la stilul maiștrilor, care oscila între autoritar-paternalist și autoritar-capricios. Introducând în organizație informații despre natura acestui proces, este probabil că se va declanșa o tendință de reconsiderare a comportamentelor, atitudinilor și relațiilor. În sociologia industrială, utilizarea sistematică a feedbackului ca instrument al schimbării
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al lui Nicolae Andreescu; 4.II.1907, Râmnicu Vâlcea - 2000), prozator și eseist. Provine dintr-o familie de funcționari. Urmează o școală tehnică de aeronautică, Liceul Teoretic din Dumbrăveni, Facultatea de Litere din București și cursuri de aerodinamică. Lucrează ca maistru de escadrilă (1929-1945), tehnician, maistru și profesor la o școală profesională (1946-1947). Debutează în 1927, cu poezie, la „Șoimii” din Târgu Mureș, revistă a elevilor din liceele militare. Colaborează la „Revista Fundațiilor Regale”, „Lanuri” (Mediaș), „Convorbiri literare”, „Flacăra Sibiului”, „Argeș
LADMISS-ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287737_a_289066]
-
II.1907, Râmnicu Vâlcea - 2000), prozator și eseist. Provine dintr-o familie de funcționari. Urmează o școală tehnică de aeronautică, Liceul Teoretic din Dumbrăveni, Facultatea de Litere din București și cursuri de aerodinamică. Lucrează ca maistru de escadrilă (1929-1945), tehnician, maistru și profesor la o școală profesională (1946-1947). Debutează în 1927, cu poezie, la „Șoimii” din Târgu Mureș, revistă a elevilor din liceele militare. Colaborează la „Revista Fundațiilor Regale”, „Lanuri” (Mediaș), „Convorbiri literare”, „Flacăra Sibiului”, „Argeș”, „Viața românească” ș.a. În eseurile
LADMISS-ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287737_a_289066]