3,132 matches
-
situația mea se aflau mulți buni gospodari și am tot așteptat până spre seară. Sătul de așteptarea zadarnică plec spre casă însoțit de cei asemeni mie. La intrarea în sat, întregului grup în care mă aflam ni se face o manifestație, cu huiduieli și injurii de către alți comuniști de duzină! Înghițim și această manifestare dușmănoasă și ne vedem de treabă. În ziua următoare, la desfacerea urnelor, minune mare! Toată lumea „votase” soarele! Care lume?! Se cunoaște sigur faptul și mi-am dat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sacrificând un milion de ostași. Fie! că avea și de unde! Ce conta pentru China un milion de oameni? Unii colegi, cam pe șoptite, spuneau că ne putem aștepta și la o implicare directă în conflict. Indirect am fost implicați. Multe manifestații în susținerea părții Nord Coreene, multe neliniști și mai ales accentuarea terorii ce se manifesta asupra fiecăruia dintre noi!... Se întărea dictatura proletariatului și se ascuțea tot mai mult lupta de clasă... acea teorie a Tătucului Stalin. Foarte curând aveam
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
s-au format ca educatori în acea Școală falnică de lângă Grădina publică din nordul Bârladului! Câtă bucurie și câte emoții în rândul participanților care, după ani grei de muncă și griji, cu tâmple cărunte ori complet albe veneau la marea manifestație de suflet!... Se țin conferințe și comunicări pe diferite teme, conform unui program amplu, bine gândit. Foștii și actualii elevi, foștii și actualii profesori se întâlneau într-un cadru deosebit, solemn! Multe îmbrățișări și uneori și lacrimi ascunse cu stângăcie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Chemați la București au pus umărul și s-au răfuit cu participanții în stilul lor muncitoresc... Ei, minerii, munceau, nu gândeau ca intelectualii indezirabili!.. În acel timp Mariana mă informează despre nesiguranța ei personală, însă eu neștiind că ea susținea manifestația din Piața Universității i-am spus să stea în casă, să nu mai iasă pe stradă. Târziu am aflat de acest lucru și i-am înțeles teama și frica de noul regim instaurat. Pentru opera de pacificare a Bucureștiului li
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
trei categorii colaborând a fost în zilele din decembrie '89: manifestând în fața Ambasadei României din Washington, care era închisă ermetic și unde cred că nu mai erau prezente decât trei-patru persoane, ascunse prin pivnițe. În fața ei au fost zile întregi manifestații masive în care toate aceste trei "straturi" se prezentau unite. Treaba asta a durat vreo două săptămâni cel mult, și apoi fiecare și-a văzut de treburile sale. S. A. : Asta s-a văzut și cu ansamblul societății românești din țară
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
întreține o criză sistematică a autenticității: dictatura. Dictatura condamnă individul la schizofrenie cotidiană. Din pricina ei, ajungi să fii pre zent trupește, împotriva voinței tale, în locuri și situații la care nici mintea, nici inima nu consimt să fie prezente (ședințe, manifestații, „adunări spontane“ etc.). Din pricina ei, ești pus în situația să spui lucruri pe care nu le crezi, să fii, formal, de acord cu idei care nu te conving, să te declari „emoționat“ de lucruri care te lasă rece sau chiar
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nu știa vorbi decât românește, dar el era sigur că toți frații latini sunt datori a înțelege accentele lui latine. Și era încredințat că iubirea lor, pe care a și deșteptat-o ici și colo prin caracterul impunător al energicei manifestații populare cuprinse în fapta lui, e așa de puternică, încât nici bani de drum nu-i trebuie. Așa a străbătut Italia și Franța; a văzut Columna lui Traian la care s-a închinat ca la sfintele icoane din stâna lui
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din opoziție, deci împotriva ziarelor trebuia să se reverse furia. În dimineața zilei după atentat, o bandă compusă din vreo 40-50 indivizi, printre cari erau câțiva mici comercianți, câțiva mici funcționari și câțiva agenți electorali, au pornit pe strade în manifestație. Mai întâi s au dus în strada Academiei, în curtea președinției Consiliului, și au aclamat pe primul ministru care a ieșit pe balcon și le-a mulțumit. În ziua aceea mă aflam în redacția Epocii. Epoca era instalată în imobilul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
martie 1871, Ion Brătianu spune că la sala Slătineanu nu liberalii au trimis pe studenți, ci Cezar Bolliac, Vasile Boerescu, general Tell și alții. Rosetti și cu mine - urmează Brătianu - am dezbrăcat lucrătorii de la Românul ca să nu se ducă la manifestație, fiindcă opera era a conservatorilor cari voiau să răstoarne guvernul liberal al lui Ion Ghica spre a-i lua locul. Cu această interpelare, junimiștii sunt în opoziție. Ion Brătianu, văzând că numărul adversarilor săi sporește în chip considerabil, întrebuințează una
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la sfințirea noii catedrale, dar opoziția îi pregătește o primire semnificativă: pe parcurs, trei fruntași conservatori: Costea Balș, Gheorghe șendrea și un profesor de gimnastică, Negruți, îl fluieră. Cei doi dintâi sunt arestați, bătuți de poliție și dați judecății. Această manifestație era rezultatul și a curentului stârnit împotriva Regelui și a osândirii lui Panu, care era ieșean. Astfel de manifestațiuni ostile impresionau întotdeauna pe Rege. Câteodată Regele răspundea cu glume, dar întotdeauna da importanță faptelor. Sub regimul lui Lascăr Catargiu de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a jucat contra lui, i-a câștigat o mare sumă, iar a doua zi i-a făcut inspecția casei. Căpitanul a fost judecat, osândit, degradat și și-a încheiat cariera la închisoarea Văcărești. Când, în 1884, am fost arestat pentru manifestația ostilă făcută lui Ion Brătianu pe Piața Teatrului, acel nenorocit fost căpitan își făcea acolo osânda. Într-una din scrisorile lui Broadwell către colonelul Maican, americanul spunea: „Când această afacere va fi terminată, voi pune de îndată cei 15 000
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la ora 12 toți deputații porniră pe jos, cu capetele descoperite. Spectacolul erea impresionant. În frunte mergeau descoperiți: Dumitru Brătianu, Lascăr Catargiu și Gheorghe Vernescu. Eu mă aflam în cele din urmă rânduri, alături de Panu. Pe strade, până la Mitropolie, nici o manifestație, căci, afară de circulația obicinuită, nici un om mai mult. Dar când ajunserăm pe la hotel Avram, mulțimea erea foarte mare. Porțiunea aceea din strada Bibescu, amândouă dealurile și strada spre chei gemeau de lume.*** Gangul clopotniței erea ocupat de un detașament de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
știa că unii dintre bătrânii conservatori fac politică rusofilă, nu voia să schimbe guvernul. Dacă Regele a rezistat atât de mult presiunilor opoziției, numai politica externă erea cauza. De altfel, rușii nici nu se sfiau ca să se demaște; la toate manifestațiile de stradă din cele din urmă zile, agenții legației ruse erau peste tot. În ziua de 15 martie, toată legația rusă, afară de ministru, erea pe Dealul Mitropoliei. Secretarul de legație, Lermontoff a stat atât de aproape de luptători, încât a primit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
banca apărătorilor, în semn de mare demonstrație, apar Dumitru Brătianu, Vernescu și alții. Prezența lui Dumitru Brătianu este aspru criticată în cercurile guvernamentale. Liberalii guvernamentali spun cum că Dumitru Brătianu ar fi trebuit să se abțină de la orice fel de manifestație de acest fel, deoarece este vorba de un atentat împotriva vieții fratelui său. Procesul s-a dezbătut, iar concluzia a fost că Iosif Oroveanu a fost achitat. (Id., ibid.) Pagina 87 Alte detalii despre „revistele de actualitate“ reprezentate epocă: În timpul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
spre a se duce la Palat, însă armata forma întreite cordoane de ambele părți ale Palatului, așa că mulțimea nu a putut trece. Pe vremea aceea nu exista grilajul de fier cu porțile ce închid acum intrarea în curte, de aceea manifestațiile se făceau adesea sub ferestrele Regelui. (Id., ibid.) Guvernul își pierduse capul. O puternică forță armată fu adusă pe Dealul Mitropoliei, unde sosiră grabnic: prefectul Poliției, comandantul Poliției, procurorul general etc. (Id., ibid.) Pagina 141 Fragment mai dezvoltat, despre succesiunea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
1-2.) Pagina 143 Urmează: Fleva și Nicolae Filipescu se urcă într-o birjă și rămân în picioare tot timpul, mi se pare că d. Costa-Foru se urcă în a doua trăsură. (Id., ibid., p. 2.) ** O relatare evident exagerată a manifestației prilejuită de eliberarea din închisoarea Văcărești, la 22 martie/3 aprilie 1888 a lui Nicolae Fleva și Nicolae Filiepscu, relatare pe care Bacalbașa a eliminat-o justificat din versiunea finală a lucrării sale: Trăsurile merg la pas, atât e de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și Nicolae Filiepscu, relatare pe care Bacalbașa a eliminat-o justificat din versiunea finală a lucrării sale: Trăsurile merg la pas, atât e de mare mulțimea, înainte, înapoi, pe trotuare, pe lângă trăsuri. Pe la ferestre toată lumea salută și strigă: Ura! Această manifestație extraordinară e făcută mai cu seamă lui Nicolae Fleva, care este omul zilei. De la Văcărești și până în strada Lipscani cortegiul a făcut cel puțin 3 ore. și lumea se aduna mereu și pe la ferestre și de prin balcoane se agitau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mai vedea. Toată Capitala este în picioare, e o adevărată sărbătoare populară. Însă cerul începe să se înnoreze, picăturile de ploaie cad și peste un sfert de oră o ploaie în torente cade asupra Capitalei. Numai cu chipul acesta grandioasa manifestație se risipește în grabă. Politica are marile și numeroasele ei ciudățenii, căci n-au trecut nici 20 de zile și acești oameni - Fleva și Filipescu - strâns uniți printr o soartă comună, devin adversari crânceni și se iau la o luptă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Micul lui Ciobanu era Vasilache. Am tocmit trei țigani - vioară, țambal și acordeon - , care locuiau pe marginea drumului numit Dealul Crucii. A fost frumos. Dar a fost pentru prima dată și ultima oară când am participat la o astfel de manifestație. După aceea m-am cam rupt de Pungești. - Dar despre fete, de ce nu spui nimic? Observ că te cam abții ! - Cât privește fetele cu care am fost colegi de școală primară mă aflu mai mult în ceață decât în cer
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mai sublim, decât cel de mamă”! „O, Doamne, Dumnezeule, dă-ne mame cu inimă creștină ca să-ți putem da urmași creștini și mucenici”. Toată noaptea m-am zbuciumat. Adormeam și mă deșteptam. Mă vedeam în Suceava în fața primăriei. Era o manifestație. Un grup de tineri strigau cuvinte grele înpotriva Bisericii și a clerului. Mergeam spre casă. Doream să o întâlnesc pe Marta. Fiecare femeie din zare mi se părea că-i Marta, dar când se apropia îmi dam seama că era
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Iași un grup de protestatari a răspândit afișe În care se condamna partidul comunist iar populația orașului Iași era chemată să se adune la un miting de protest În Piața Unirii la data de 14 decembrie orele 16. Pregătirile pentru manifestația ce urma să aibă loc În 14 decembrie se făceau În numele organizației politice Frontul Popular Român constituit la Iași În data de 27 noiembrie. Este foarte posibil ca această formațiune să fi fost inspirată de evenimentele revoluționare din Basarabia unde
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ca această formațiune să fi fost inspirată de evenimentele revoluționare din Basarabia unde Frontul Popular din Moldova reușise cu o incredibilă vigoare să reunească forțele patriotice. Începând cu 10 noiembrie, intelectualitatea din Basarabia, F. P. M., au reușit să declanșeze ample manifestații, lupte de stradă, să ridice baricade, să ocupe instituții guvernamentale. Pe această cale a luptei și sacrificiului s-a reușit să se obțină acceptarea limbii române ca limbă de stat, introducerea grafiei latine și În scurt timp declararea Basarabiei republică
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
zi de zi În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău dar și În alte localități Înălțând tricolorul pentru apărarea limbii, istoriei și unității românilor de pretutindeni. S-au creat premizele unei largi coaliții a formațiunilor unioniste. Indiferent de deznodământul masivelor manifestații din anul 2002 mișcarea pentru unire se va extinde și se va intensifica până la triumful adevărului. Din scrisorile primite: Eugen Radțibor (Soroca) ... scumpul meu oraș natal Soroca astăzi pot spune cu inima Înlăcrimată mai mult era decât este. Cetatea cum
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
impus o) țării sale, cu ajutorul tuturor reacționarilor din Franța și de peste hotarele ei. Împotriva acestei politici, care nu diferă decât prin unele amănunte de aceea a lui Hitler, forțele democratice franceze s-au ridicat din primul moment și, prin numeroase manifestații de masă, ele au arătat și continuă să arate ce ar însemna nu numai pentru viața publică din Franța, ci și pentru întreaga atmosferă politică a lumii legalizarea, printr-un vot popular, a unui guvern adus la putere în urma unui
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
După întoarcere el își enunță principiile în lucrarea sa Tezele din aprilie: condamnarea guvernului provizoriu, pace imediată necondiționată (cu Germania), naționalizarea pământurilor, control muncitoresc în uzine. În același timp, el încurajează pe militanți să se infiltreze în soviete. După o manifestație care degenerează, în iulie, el este obligat să plece din nou în exil în Finlanda. Dar popularitatea bolșevicilor crește; mai numeroși (10000 în februarie, 200000 în octombrie), ei sunt din ce în ce mai bine organizați: în septembrie, guvernul provizoriu este obligat să se
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]