2,991 matches
-
apreciază culoarea. Interpretare: laptele conservat cu apă oxigenată capătă o culoare galbenă, a cărei intensitate este direct proporțională cu cantitatea de conservant adăugată. 1.5.2.5. Identificarea substanțelor neutralizante Adăugarea de substanțe neutralizante în lapte are scopul de a masca o modificare deja apărută; o astfel de practică este considerată fraudă, fiind interzisă de legislația în vig°are. Cele mai folosite substanțe neutralizante sunt carbonatul de sodiu și bicarbonatul de sodiu. Proba cu alizarină Reactivi: soluție de alizarină (0,2
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
dulce decât zaharoza (soluție 10%) și fără a fi metabolizată în organism; * ciclamatul = comparativ cu zaharoza, este de 50-60 ori mai dulce și prezintă următoarele avantaje: stabilitate la căldură/frig și depozitare de lungă durată; compatibilitate cu majoritatea ingredientelor; nu maschează aroma de fructe; nu este higroscopic; solubil în apă; * aspartamul = este de 160-200 ori mai dulce decât zaharoza. Deși intensifică aroma acidă naturală a fructelor, poate reacționa cu zaharurile reducătoare, cu pierderea caracteristicii de dulce. c) Substanțe stabilizatoare. Se folosesc
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
dezvoltare alge brune, deoarece la această adâncime domină razele galbene. La adâncimi mai mari de 35m cresc algele roșii, deoarece optimul de intensitate al fotosintezei are loc la lumina verde. Aceste alge au un pigment suplimentar, de culoare roșie, care maschează pigmenții clorofilieni și face posibilă absorbția în cantitate mai mare a razelor complementare verzi. Faptul că pigmenții colorați sunt mijloace de adaptare pentru fotosinteza la diferite adâncimi a fost dovedită experimental. O algă supusă unei lumini artificiale roșii, capătă culoarea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
IV.2006). O variantă sintactică a expresiei în discuție, având funcție de focalizare, este construcția cu relativa scindată (GALR 2008, II: 210) ceea ce pot să vă spun/declar; în exemplul următor insistența asupra caracterului parțial al informației care "poate fi dezvăluită" maschează, de fapt, refuzul de a răspunde la întrebare: - De ce nu s-a discutat dosarul acesta? (reporterul) - Deci ceea ce pot eu să vă spun este că avem restanțe. Ceea ce pot să vă confirm e că avem restanțe uriașe. (L. Cendreș, președintele
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
între gazde, cu accente și tonalități ridicate, are menirea de a-l determina pe nedoritul musafir să se retragă cât mai repede. Mai frecvent sunt folosite certurile și corecțiile aplicate copiilor. Asemenea stări tensionate, create artificial, sunt, de fapt, invitații mascate pentru musafiri de a-și întrerupe imediat vizita. În alte cazuri, deși sărbătoare, gazdele recurg la un alt tertip: mimează că sunt copleșite de treburi urgente care nu suferă amânare, că nu au nici o clipă de pierdut, dând de înțeles
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
la acidifierea mediului [56], semn că are loc un proces de oxidare [7], la Chlorella situația este inversată [56], fie la întuneric, fie la lumină, autorul citat fiind de părere că ori nu se formează acid, ori că acesta este mascat de o alcalinitate mai puternică. În ceea ce ne privește, considerăm că este vorba de coexistența ambelor tipuri de metabolism, cu preponderența firească a aceluia fotoautotrof. De altfel, însuși autorul pune în discuție - în finalul articolului - un posibil caracter heterotrof al
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
echilibrului ansamblului, prin elementele din planul al doilea, mai sus amintite. Cromatic, regăsim în această compoziție aceeași paletă sobră, redusă la câteva tonuri, dar cu o evidentă preocupare de orchestrare a valorilor. Obiectele sunt luminate egal. Sursa de iluminare este mascată, astfel încât ea transmite difuz lumina asupra obiectelor. Umbrele care se nasc sunt învăluitoare, cu treceri voit imperceptibile către lumină într-un clar obscur temperat. Nu jocurile dintre umbre vor dinamiza ritmurile valorice ale contrastelor. Pictorul rămâne fidel tonalităților valorice locale
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Mi-a ars cu țigara fița din fițuică mi-a tras genele peste gură ți mi-a încheiat fermoarul dintre buze. Mi-a supt spiritul neserios și s-a gândit că mi-ar fi mai bine Fără limbă. mi-a mascat neștiința și m-a învârtit în fumul propriei suflări. M-a drogat. S-a dat drept ax, și m-a-nvârtit într-un bilingvism ontologic. Mi-a scos cerceii, indecentă. Am ajuns sa beau apa în care îți ține proteza. Mă ștrangulează
Profesor. In: Apogeul by Tărăuceanu Cosmina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1812]
-
indignarea acestuia, de exemplu Habar nu ai să-Ți educi copilul! / Ești un părinte incompetent ... percepția sa asupra raporturilor reciproce dintre el și interlocutor, În funcție de care el poate dori să ascundă anumite scopuri, interese pe care le urmărește. Acestea sunt mascate lingvistic, dar pot fi vehiculate, inconștient, de eventuale semne para și non verbale (anumite inflexiuni ale vocii, gesturi, ticuri ș.a.) sau pot fi recuperate În urma unui proces inferențial. Deși campania electorală prezidențială nu Începuse, candidații unor partide politice Își asumaseră
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În cazul determinanților (articol sau adjectiv demonstrativ) și al cuantificatorilor, acordul se face numai cu N1: un [masc/neutru] jaf [masc/neutru] de mașină [fem], această [fem] porcărie [fem] de articol [masc/neutru], două [fem] urâtanii/frumuseți [fem] de băieți [masc]. Calificativele și posesivele se acordă în gen cu elementul cu care se grupează: namila [fem] asta [fem] de om [masc] afurisit [masc] vs namila [fem] asta [fem] afurisită [fem] de om [masc]; acest [masc] maimuțoi [masc] de fată [fem] îngâmfată
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
masc/neutru] de mașină [fem], această [fem] porcărie [fem] de articol [masc/neutru], două [fem] urâtanii/frumuseți [fem] de băieți [masc]. Calificativele și posesivele se acordă în gen cu elementul cu care se grupează: namila [fem] asta [fem] de om [masc] afurisit [masc] vs namila [fem] asta [fem] afurisită [fem] de om [masc]; acest [masc] maimuțoi [masc] de fată [fem] îngâmfată [fem] vs acest [masc] maimuțoi [masc] îngâmfat [masc] de fată [fem], porcăria [fem] mea [fem] de program [masc/neutru]; jaful
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de mașină [fem], această [fem] porcărie [fem] de articol [masc/neutru], două [fem] urâtanii/frumuseți [fem] de băieți [masc]. Calificativele și posesivele se acordă în gen cu elementul cu care se grupează: namila [fem] asta [fem] de om [masc] afurisit [masc] vs namila [fem] asta [fem] afurisită [fem] de om [masc]; acest [masc] maimuțoi [masc] de fată [fem] îngâmfată [fem] vs acest [masc] maimuțoi [masc] îngâmfat [masc] de fată [fem], porcăria [fem] mea [fem] de program [masc/neutru]; jaful [masc/neutru
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
neutru], două [fem] urâtanii/frumuseți [fem] de băieți [masc]. Calificativele și posesivele se acordă în gen cu elementul cu care se grupează: namila [fem] asta [fem] de om [masc] afurisit [masc] vs namila [fem] asta [fem] afurisită [fem] de om [masc]; acest [masc] maimuțoi [masc] de fată [fem] îngâmfată [fem] vs acest [masc] maimuțoi [masc] îngâmfat [masc] de fată [fem], porcăria [fem] mea [fem] de program [masc/neutru]; jaful [masc/neutru] tău [masc] de carte [fem]; splendoarea [fem] mea [fem] de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
fem] urâtanii/frumuseți [fem] de băieți [masc]. Calificativele și posesivele se acordă în gen cu elementul cu care se grupează: namila [fem] asta [fem] de om [masc] afurisit [masc] vs namila [fem] asta [fem] afurisită [fem] de om [masc]; acest [masc] maimuțoi [masc] de fată [fem] îngâmfată [fem] vs acest [masc] maimuțoi [masc] îngâmfat [masc] de fată [fem], porcăria [fem] mea [fem] de program [masc/neutru]; jaful [masc/neutru] tău [masc] de carte [fem]; splendoarea [fem] mea [fem] de frate [masc
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
frumuseți [fem] de băieți [masc]. Calificativele și posesivele se acordă în gen cu elementul cu care se grupează: namila [fem] asta [fem] de om [masc] afurisit [masc] vs namila [fem] asta [fem] afurisită [fem] de om [masc]; acest [masc] maimuțoi [masc] de fată [fem] îngâmfată [fem] vs acest [masc] maimuțoi [masc] îngâmfat [masc] de fată [fem], porcăria [fem] mea [fem] de program [masc/neutru]; jaful [masc/neutru] tău [masc] de carte [fem]; splendoarea [fem] mea [fem] de frate [masc] vs splendoarea
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
se acordă în gen cu elementul cu care se grupează: namila [fem] asta [fem] de om [masc] afurisit [masc] vs namila [fem] asta [fem] afurisită [fem] de om [masc]; acest [masc] maimuțoi [masc] de fată [fem] îngâmfată [fem] vs acest [masc] maimuțoi [masc] îngâmfat [masc] de fată [fem], porcăria [fem] mea [fem] de program [masc/neutru]; jaful [masc/neutru] tău [masc] de carte [fem]; splendoarea [fem] mea [fem] de frate [masc] vs splendoarea [fem] de fratele [masc] meu [masc]/frate-meu
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
în gen cu elementul cu care se grupează: namila [fem] asta [fem] de om [masc] afurisit [masc] vs namila [fem] asta [fem] afurisită [fem] de om [masc]; acest [masc] maimuțoi [masc] de fată [fem] îngâmfată [fem] vs acest [masc] maimuțoi [masc] îngâmfat [masc] de fată [fem], porcăria [fem] mea [fem] de program [masc/neutru]; jaful [masc/neutru] tău [masc] de carte [fem]; splendoarea [fem] mea [fem] de frate [masc] vs splendoarea [fem] de fratele [masc] meu [masc]/frate-meu [masc]. Acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
cu elementul cu care se grupează: namila [fem] asta [fem] de om [masc] afurisit [masc] vs namila [fem] asta [fem] afurisită [fem] de om [masc]; acest [masc] maimuțoi [masc] de fată [fem] îngâmfată [fem] vs acest [masc] maimuțoi [masc] îngâmfat [masc] de fată [fem], porcăria [fem] mea [fem] de program [masc/neutru]; jaful [masc/neutru] tău [masc] de carte [fem]; splendoarea [fem] mea [fem] de frate [masc] vs splendoarea [fem] de fratele [masc] meu [masc]/frate-meu [masc]. Acordul extern (în afara
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
namila [fem] asta [fem] afurisită [fem] de om [masc]; acest [masc] maimuțoi [masc] de fată [fem] îngâmfată [fem] vs acest [masc] maimuțoi [masc] îngâmfat [masc] de fată [fem], porcăria [fem] mea [fem] de program [masc/neutru]; jaful [masc/neutru] tău [masc] de carte [fem]; splendoarea [fem] mea [fem] de frate [masc] vs splendoarea [fem] de fratele [masc] meu [masc]/frate-meu [masc]. Acordul extern (în afara grupului nominal, cu adjectivele, participiile sau cliticele) pune probleme atunci când în interiorul construcției există trăsături conflictuale de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
masc] maimuțoi [masc] de fată [fem] îngâmfată [fem] vs acest [masc] maimuțoi [masc] îngâmfat [masc] de fată [fem], porcăria [fem] mea [fem] de program [masc/neutru]; jaful [masc/neutru] tău [masc] de carte [fem]; splendoarea [fem] mea [fem] de frate [masc] vs splendoarea [fem] de fratele [masc] meu [masc]/frate-meu [masc]. Acordul extern (în afara grupului nominal, cu adjectivele, participiile sau cliticele) pune probleme atunci când în interiorul construcției există trăsături conflictuale de gen. Acesta se poate realiza cu N1, cu N2 sau
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
îngâmfată [fem] vs acest [masc] maimuțoi [masc] îngâmfat [masc] de fată [fem], porcăria [fem] mea [fem] de program [masc/neutru]; jaful [masc/neutru] tău [masc] de carte [fem]; splendoarea [fem] mea [fem] de frate [masc] vs splendoarea [fem] de fratele [masc] meu [masc]/frate-meu [masc]. Acordul extern (în afara grupului nominal, cu adjectivele, participiile sau cliticele) pune probleme atunci când în interiorul construcției există trăsături conflictuale de gen. Acesta se poate realiza cu N1, cu N2 sau cu oricare dintre ele (situațiile de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
vs acest [masc] maimuțoi [masc] îngâmfat [masc] de fată [fem], porcăria [fem] mea [fem] de program [masc/neutru]; jaful [masc/neutru] tău [masc] de carte [fem]; splendoarea [fem] mea [fem] de frate [masc] vs splendoarea [fem] de fratele [masc] meu [masc]/frate-meu [masc]. Acordul extern (în afara grupului nominal, cu adjectivele, participiile sau cliticele) pune probleme atunci când în interiorul construcției există trăsături conflictuale de gen. Acesta se poate realiza cu N1, cu N2 sau cu oricare dintre ele (situațiile de indecizie a
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
maimuțoi [masc] îngâmfat [masc] de fată [fem], porcăria [fem] mea [fem] de program [masc/neutru]; jaful [masc/neutru] tău [masc] de carte [fem]; splendoarea [fem] mea [fem] de frate [masc] vs splendoarea [fem] de fratele [masc] meu [masc]/frate-meu [masc]. Acordul extern (în afara grupului nominal, cu adjectivele, participiile sau cliticele) pune probleme atunci când în interiorul construcției există trăsături conflictuale de gen. Acesta se poate realiza cu N1, cu N2 sau cu oricare dintre ele (situațiile de indecizie a vorbitorilor în legătură cu alegerea
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Școala anglo-americană, ce se revendică de la Peirce și Morris, impune, însă, un model triadic al semnului lingvistic, redat într-un mod comprehensiv în “triunghiul semantic” al lui Ogden și Richards (cf. Tullio de Mauro, 1978:172). Modelul saussurian mai mult maschează decât elimină lumea reală din ecuația lingvistică, căci ce înseamnă semnificatul sau conceptul dacă nu o abstractizare și o generalizare a lucrurilor și stărilor de lucruri ale lumii extralingvistice. Plecăm, însă, ca premisă de lucru, de la modelul triadic al limbajului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
care permite explicarea tuturor relelor prin trimiterea lor în tabăra adversă; minciuna, aceasta devenind o “industrie a minciunii. Prin faptul de “a resorbi elementele îndărătnice din real fără a furniza un aliment nou gândirii” (idem:106), realul este asimilat și mascat de către limba de lemn, ea însăși dându-se drept “adevărata realitate”; rațiunea este paralizată prin mestecarea formelor goale de conținut dar și prin patosul emoționant, gândirea fiind, de obicei, suspendată de emoție. Trecând în revistă funcțiile limbajului, pe filieră jakobsoniană
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]