3,292 matches
-
aflau în opoziție. Analizând cazurile din perioada electorală observăm că fiecare dintre acestea s-a centrat în jurul suspiciunilor de fraudă electorală. După cum arată și tabelul 1 ce sumarizezază datele analizei, în fiecare din aceste cazuri s-au produs adevărate scandaluri mediatice în care actorii se acuzau reciproc sau disculpau (după cauză) de furtul voturilor. După ce ani de zile obiecțiile au fost îndreptate asupra social-democraților, aceștia, au recurs la același tip de acuze în momentul în care au pierdut alegerile. Acest tip
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
românești după 1990 în interiorul cadrului său democratic (re)dobândit. Astfel, s-a conchis că acest sindrom a avut mai multe simptome: sistemul electoral cu regulile și comportamentele sale subiacente; oferta politică a partidelor existente; alegătorii și motivația votului lor; acoperirea mediatică; situația economică și contextul socio-cultural cu schimbările și tendințele de dezvoltare. (Vlăsceanu și Miroiu 2001, 10-11). Pentru a detalia cele afirmate mai sus, amintim că în preajma alegerilor din 2000 situația politică era mai degrabă instabilă: popularitatea CDR scădea, dar nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cunoscut o creștere semnificativă ca rezultat al operelor sale de binefacere. Capitalul economic se referă la afacerile sale de succes, care îl transformă în modelul omului eficient și capabil. Capitalul politic este rezultatul celor afirmate mai sus, deoarece imaginea sa mediatică a fost puternic structurată de aceste coordonate. În anexa numărul 1 se găsesc câteva date din Barometrul Opiniei Publice din 2007 care sprijină aceste puncte. PNG, deși puțin important ca pondere politică, se menține în ochii publicului prin liderul său
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Opiniei Publice din 2007 care sprijină aceste puncte. PNG, deși puțin important ca pondere politică, se menține în ochii publicului prin liderul său iconic printr-un așa-numit "efect de lupă". Activitățile extra-politice ale lui Becali și (omni)prezența sa mediatică sunt pilonii pe care se sprijină cariera lui politică și care îi oferă un punct de plecare pentru construirea unei eventuale platforme de alegători. În căutarea unei legitimări democratice mai respectabile, PNG a încercat să se plaseze sub "umbrela politică
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Rezultatele mai sus-meționate ne pot face să credem că cele două partide nu sunt momentan percepute ca amenințătoare pentru democrație. Totuși, și poate tocmai de aceea, ele se mențin în spațiul politic datorită unei componente esențiale a imaginii lor: cea mediatică. Mass-media este factorul principal pe care se bazează popularitatea liderilor (și în consecință și a partidelor) de extremă dreaptă din România (Teodorescu et al. 2005, 185). Putem clasifica ad-hoc tipurile de expunere mediatică în: expunere datorată declarațiilor politice (în special
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
unei componente esențiale a imaginii lor: cea mediatică. Mass-media este factorul principal pe care se bazează popularitatea liderilor (și în consecință și a partidelor) de extremă dreaptă din România (Teodorescu et al. 2005, 185). Putem clasifica ad-hoc tipurile de expunere mediatică în: expunere datorată declarațiilor politice (în special cele electorale) expunere datorată componentei de spectacol (declarații sau apariții șocante, care nu au neapărat legătură cu politica). În cazul lui Tudor, caracteristice sunt primele, deoarece a devenit cunoscut publicului larg ca lider
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
umbrela FSN. După separarea anticomuniștilor de această formă de organizare, elita comunistă convertită la democrație și la noua "rețetă de succes" (capitalismul) a susținut autohtonismul, o altă formă de a amâna asumarea principiilor europene înainte de consolidarea pozițiilor lor economice, politice, mediatice etc. O privire sinoptică asupra poziționărilor partidelor politice din România postcomunistă și a liderilor lor față de ceea ce înseamnă europenitate, idee europeană sau integrare europeană dovedește faptul că rezistența culturală și ideologică este foarte puternică. Impresia generală pe care o lasă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
PDL 43355 25,53 Ioan Cindrea PSD 39373 23,18 Gheorghe Dicu PNL 15873 9,4 Alți candidați 22184 13,07 TOTAL 169804 100 Sursa: BEJ Sibiu, 2008 Imaginea de bun administrator a lui Klaus Johannis a fost ulterior întărită mediatic în disputa din 2008 și 2009 cu privire la desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Argumentele opoziției parlamentare erau legate atât de susținerea populară locală de care Johannis beneficiază, cât și de performanțele administrative din mandatele sale anterioare. Programul "Sibiu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nivel internațional ca un agent de promovare a democrației, Uniunea este criticată, în mod paradoxal, de către cetățenii europeni tocmai pentru opacitatea cu care sunt luate deciziile și pentru caracterul său elitist. Asupra acestor comentarii, exprimate atât în cercurile politice și mediatice, cât și în cele academice, s-a revenit în nenumărate rânduri. Modul în care funcționează Uniunea Europeană și chiar principiul integrării sunt cristalizate de curente și grupuri politice care critică structura comunitară, așa cum este ea în prezent. Gradul de intensitate al
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
structuri supranaționale, dar cu condiția ca aceasta să nu le afecteze suveranitatea. Fiecare reformă a arhitecturii instituționale, fiecare transfer de competențe de la nivelul național la cel european a redeclanșat discuții pe marginea acestui prim compromis între suveranitate și supranaționalitate. Dezbaterile mediatice i-au pus mereu în prim plan pe suveraniști, care au denunțat constant transferul excesiv de putere către Bruxelles. Subiect de dezbatere politică, modul în care se construiește Europa nu lasă indiferentă nici comunitatea academică, la rândul ei divizată cu privire la consecințele
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
sunt din cele mai diferite, de o parte situându-se partizanii liberului schimb (Germania și Benelux) și, pe de alta, partizanii celor care susțin intervenția statului în economie (Franța). Tradițiile naționale în materie de politică economică au revenit în actualitatea mediatică și academică în contextul actualei crize economice. Prezervarea acestor echilibre a caracterizat multă vreme procesul de integrare europeană. Actul Unic European (1987) și Tratatul de la Maastricht (1993), primele reforme ale tratatelor fondatoare, și-au pus, într-o oarecare măsură, amprenta
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
o supraevaluare "a capacității Parlamentului European de a determina evoluția regimului 32" și, din aceste considerente, califică regimul politic european ca fiind "semi parlamentar 33". Parlamentul European s-a aflat în ultimele decenii în centrul lucrărilor și dezbaterilor politice și mediatice cu privire la democrație și democratizarea acestei construcții supranaționale 34. Votul, pe de o parte, și reprezentarea, pe de altă parte, sunt nu numai barometre fundamentale ale vieții democratice, ci și principalele forme de participare politică. Așadar, rolul și natura Parlamentului European
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
parte, sunt nu numai barometre fundamentale ale vieții democratice, ci și principalele forme de participare politică. Așadar, rolul și natura Parlamentului European merită toată atenția atunci când este vorba despre "deficitul democratic" al Uniunii. Termenul, din ce în ce mai prezent în discursul politic și mediatic și asupra căruia se va reveni în cadrul volumului, se referă la rolul "modest" al singurei instituții aleasă în mod direct de cetățeni și la faptul că executivul nu este responsabil în fața acesteia în aceeași proporție în care executivele naționale sunt
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de rezistență la Europa 57 prezente în Parlamentul European. Un cadru conceptual alternativ a fost propus de Amandine Crespy și Nicolas Verschueren care preiau 58 și definesc termenul de "rezistență" în detrimentul celui de euroscepticism 59. Atât în mediile politice și mediatice, cât și în comunitatea academică, se vorbește despre euroscepticism cu același patos cu care se vorbește despre deficitul democratic, asupra căruia vom reveni. Ambele noțiuni au o valoare normativă puternică desemnând disfuncționalitățile Uniunii. Însă aceste forme de rezistență la Europa
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
suscita interesul cetățenilor pentru acest scrutin. Cum poate fi stimulată formarea unui spațiu public european? Din punct de vedere normativ, soluțiile vizează în principal rolul media în formarea unei culturi comune și participării la dezbaterile politice. Criticat sau lăudat, spațiul mediatic a contribuit în mod decisiv la difuzarea viziunilor normative despre democrație 5 și la politizarea cetățenilor. Plecând de la acest rol atribuit media, întrebarea la care o serie de cercetători au încercat să răspundă este: în ce măsură presa scrisă (și nu numai
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
privind unificarea continentului, vehiculate încă din secolul al XIX-lea, prind contur, desigur, într-o altă formă. Europa cunoaște o profundă transformare și discursul părinților fondatori este alimentat de principii de pace și prosperitate. În ce constă discursul politic și mediatic din prezent? Cum este justificată necesitatea integrării europene având în vedere că pentru noile generații războiul este un subiect de carte, nu o realitate trăită? Care sunt în prezent justificările în serviciul integrării europene și în ce măsură suscită ele interesul cetățenilor
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
în luna mai, de exemplu, Irish Times, atrăgea atenția asupra accentului pus pe personalitatea candidaților și nu pe problematicile europene, deseori absente în dezbateri. Critica este adresată atât oamenilor politici, cât și jurnaliștilor. În aceeași direcție se înscriu și intervențiile mediatice ale politologului Simon Hix, cunoscut pentru promovarea nevoii de politizare a Uniunii Europene. Potrivit acestuia, ce lipsește în campaniile electorale pentru Parlamentul European este o adevărată confruntare între grupuri rivale, o legătură directă între între competiție, program, rezultate și așteptările
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
suplimentari sau a suprimării lor. Aproape toate statele au decis înainte de scrutin modul în care vor proceda pentru a desemna acești deputați în cazul în care Tratatul de la Lisabona ar intra în vigoare. Ca și în cazul scrutinurilor precedente, atenția mediatică s-a focalizat asupra nivelului de participare. Dacă rezultatele alegerilor sunt cel mai des analizate într-un cadru național, fiind privite prin intermediul vieții politice interne, participarea, a contrario, poate oferi o imagine globală a interesului sau dezinteresului pentru chestiuniile europene
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
o excepție de la această regulă. Încă o dată, nivelul de participare la nivelul Uniunii a înregistrat cel mai scăzut nivel de la organizarea acestor alegeri situându-se la 43%. Totuși, pentru a limita acest declin, Parlamentul European lansase în 2008 o campanie mediatică menită să evidențieze importanța instituției. Liderii principalelor partide politice și-au accentuat atacurile unul față de celălalt pentru a trezi interesul electoratului 10. Cu toate acestea, chiar dacă scăderea a fost mai mică decât în cazul ultimelor două scrutinuri (-2.5 față de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
apărat cu forță "nu"-ul, acesta s-a bazat pe notorietatea pe care i-a conferit-o această victorie pentru a se dezvolta și a prezenta candidați la alegerile europene în mai multe state membre. Deși a generat o atenție mediatică semnificativă în timpul campaniei electorale, Libertas nu a reușit să aibă decât un deputat în PE. Ținând cont de ambițiile formulate de către această formațiune politică de a se afirma ca un adevărat partid politic, eșecul a fost foarte puternic, cu atât
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
prezentat Comisiei de afaceri constituționale din cadrul PE justifică necesitatea acestei reforme invocând: importanța funcției democratice a PE puțin cunoscută de cetățeni, fragilitatea partidelor politice la nivel european, absența campaniilor electorale europene și promovarea mizelor naționale în contextul scrutinului, absența dezbaterii mediatice și slaba prezență la urne. Raportul prezentant de comisia pentru Afaceri constituționale din cadrul Parlamentului propune: crearea de circumscripții electorale în țările unde populația depășește 20 de milioane; crearea de circumscripții speciale pentru a răspunde nevoilor minorităților lingvistice; introducerea sistemului de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
o susțineți la Pro Tv. Care ar fi avantajele și dezavantajele unei critici literare "pe sticlă"? Avantajul enorm este audiența, de câteva sute de mii de oameni zilnic, faptul că ți-e dat să simți pe viu ce va să zică puterea mediatică și că ai o puzderie de ocazii în care vezi ce greu atârnă un verdict, un cuvânt, chiar și un gest, până și o tăcere (semnificativă) odată ce emană de pe ecran. Pentru mine, care am ieșit în halul ăsta pe piață
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
al mass-media din România, încă niciodată abordat din această dublă perspectivă, a teologului și a specialistului în comunicare. Condeiul Lilianei Naclad reunește oximoronic detașarea teologului și implicarea febrilă a jurnalistului. Cu fermitate, autoarea nu ezită să critice erorile de comunicare mediatică ale BOR. Nu pregetă să semnaleze neajunsurile cotidianului "Lumina" sau ale postului de televiziune "Trinitas". Și, în numele aceleiași angajări curajoase, condamnă ferm pseudo-modernitatea unor autori care, de dragul succesului ieftin și al modei desacralizante, atacă subiecte tabu, la limita blasfemiei. Până la
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
comunicare lui prin intermediul mijloacelor de comunicare este o chestiune care, cu siguranță, va face obiectul unor studii sociologice, psihologice, teologice care vor preocupa mult timp mediile academice. Prin urmare, nu pun la îndoială impactul spiritualului asupra vieții omului prin mesaj mediatic, însă am o rezervă în privința împărtășirii adevăratelor experiențe spirituale în afara cadrului sacru. Rezerva derivă din acea latură a comuniunii în duh ce nu poate fi în nici un fel mediată, după cum nici gestul ritual nu poate fi substituit prin apăsarea unei
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
este de mirare pentru că sistemul de presă românesc era rupt de tehnicile și cerințele unei media competente, fapt semnalat și de Peter Gross care sublinia că "mass-media de tranziție din România se cuvin înțelese în sistemul mai larg al sistemului mediatic post-comunist. S-a putut repede constata că, între celelalte state fost comuniste, România a moștenit cel mai redus, mai primitiv sistem mediatic"2. Din punctul de vedere al conținutului, discursul religios în mass-media are o evoluție. În dialogul purtat cu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]