3,725 matches
-
crea „situații imaginare“ pentru exemplificare, dar nu putem cădea în falsitate. Copilul, prin experiența proprie de viață poate sesiza ușor situațiile rupte de realitate. Vorbirea în pilde, fără a insista pe explicarea lor, poate avea un efect surprinzător. El va medita la acele cuvinte, încercând să deslușească sensul figurat. Un părinte autoritar caută mereu să adopte o argumentare unilaterală. Teoria să de multe ori nu ține cont de celălalt. Soluția pentru rezolvarea autorității absolute ține de limita cunoașterii. Când un părinte
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
de felul, cum sunteți certați. Imaginați-vă, că sunteți mustrați astfel: Era în primăvară. Mugurii se umflaseră, dar nu plesniseră și ramurile erau golașe, iar arborii despuiați și înfrigurați. Un înțelept se plimba prin pădure și gândea. Tot mergând și meditând, pentru că nu găsea răspunsuri mulțumitoare, s-a oprit în fața unei ramuri golașe, cerându-i: Vorbește-mi despre Dumnezeu! Deodată, mugurii au plesnit, petalele s-au desfăcut...creanga a înflorit. 4. Ori, că ați greșit și sunteți certați cu următoarea poveste
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
vorbească despre trecutul lui legionar, pentru a restabili adevărul” ș.a. Al. Săndulescu observa pertinent că „Sanda Stolojan relevă o polivalență a talentului, fiind un observator lucid al evenimentelor politice, un poet sensibil, evocator de oameni și locuri și totodată reflexiv, meditând adesea la destinul omenirii și îndeosebi al Europei”. S. a tradus în franceză cartea lui Emil Cioran Lacrimi și sfinți (1986) și un volum antologic Lucian Blaga, L’ Étoile la plus triste (1992). SCRIERI: Duiliu Zamfirescu, tr. Eric D. Tappe
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
Ajungem astfel la o concepție pe care diferite popoare au intuit-o cu toată certitudinea cu mii de ani În urmă și pe care proverbul o exprimă după cum urmează: mai fericit e cel ce dă, decât cel ce ia. Dacă medităm la sensul acestor cuvinte, care sunt expresia unei extrem de Îndelungate experiențe a omenirii, recunoaștem că aici este vorba de o inclinație, anume inclinația de a da, de a sprijini, de a veni În ajutor, care aduce cu sine echilibrul, o
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
completat cu astrologia chaldeană, acustică și ritmică melodică, ritualurile persane și, bineînțeles, misteriile eleusine și orfice. O disciplină originală era akusmata („regula tăcerii”), care nu era o simplă interdicție, ci o tehnică de formare a capacităților de a asculta și medita asupra celor auzite 25. Regula tăcerii era totuși de o mare strictețe și-i obliga pe inițiați să nu dezvăluie cu nici un preț învățăturile pitagoreice. Când unul dintre ei, Hippasos din Metapont, a divulgat secretele unor crotonieni, confrații l-au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculum monastic este considerat, de către istoricii Bisericii, Antonie cel Mare (cca 250 - cca 356). La vârsta de 20 de ani, acest tânăr bogat și-a vândut averile, a împărțit banii săracilor și s-a retras într-o peșteră pentru a medita asupra soteriologiei hristice. Admirația pe care a stârnit-o i-a atras discipoli. S-a constituit o comunitate care îi imită modul de viață ascetic, dar Antonie nu a organizat-o într-o instituție: fiecare sihastru și-a găsit o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Leontius din Fréjus, s-a așezat, în cele din urmă, în insula Lérins. Era o practică răspândită. Insulițele Mediteranei Occidentale găzduiau mulți asemenea asceți creștini; în Capraria, Gorgona, Palmaria, Galinaria și Hyare își mortificau trupurile prin asceză severă, recitând psalmi, meditând la textele sacre numeroși creștini care aspirau la soteriologie prin imitatio Christi. Era o experiență totală, o peak experience mistică, profundă. La Lérins se crease deja o ceată, o „sectă” de cenobiți 10. Dar nu-i includea pe toți creștinii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi considerat „om total”, „cetățean al universului”, noul produs al curriculumului global ar putea fi mai sărac sufletește decât părinții și strămoșii săi. Asupra acestor probleme paideutice, care marchează o răscruce a istoriei omenirii, s-au aplecat (și continuă să mediteze): Maggie MacLure (1992); John Elliot (1992); Robert Hanvey (1991); Kenneth Tye (1991); Anita de Kock (1989); Craig Paul (1989); Robert Muller (1989); Diane Ravitch (1989); Gary H. Kah (1991); Angene Hopkins Wilson (1993); Lynne Chaney (1989); Bob Erickson (1989); Andre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
literari, ci un om obișnuit, un om ca toți oamenii, cum ni-l înfățișează Homer. Adică un om prins în vârtejul vieții, acumulând experiențe de viață, trăind bucurii, îndurând suferințe și, în cele din urmă, întorcându-se acasă pentru a medita în liniștea căminului conjugal asupra rostului celor trăite. Acesta este Dasein-ul, în ipostază umană, descris de Heidegger în secolul XX: „omul cotidian”, ființa privilegiată din „luminișul” (Lichtung) pădurii ontologice, dar și „ființa-întru-moarte” (Sein-zum-Tode). Ne interesează acest Ulise matur și calm
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Olimp, se văd fulgerele și se aud tunetele lui Zeus, care s-a mâniat, cine știe din ce pricină, pe tesalienii cei mândri și pe lapiții bătăuși. „Iată cum învăluie lumea Calipso cu pătura stelelor, dăruită de atotputernicul părinte atlantic...” - meditează Ulise. Fiorul rece și îngrijorat al toamnei se strecoară pe sub chitonul țesut din lână ioniană de roabele Penelopei și îi pătrunde în suflet lui Ulise. Își murmură în barbă că a venit vremea să se retragă în sălașul meditației și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1991), Genocid și demografie, Humanitas, București. Vasilieva, L. (1993), Doamnele Kremlinului, Universitas, Chișinău. *** (1996), „Copiii noștri - copiii patriei noastre”, Scânteia, 2 octombrie. *** (1996), Decretul nr. 770/1966, Scânteia, 2 octombrie. Afacerea „Meditația Transcendentală” - o răfuială cu psihologia și psihologiitc " Afacerea „Medita]ia Transcendental\” - o r\fuial\ cu psihologia [i psihologii" Adrian Neculautc "Adrian Neculau" A trecut aproape un sfert de veac de la declanșarea unei macabre înscenări, tipice comunismului de pretutindeni și de totdeauna, dar specifice celui ceaușist, menite să elimine psihologia
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care va fi antologată o producție lirică de aproape șase decenii: Poeme (1982), Sunet peste culmi (1985), Călătorie de taină (1988) ș.a. În tot ce a scris V. se dovedește, ca și în viață, un spirit artist, care contemplă și meditează, pune întrebări esențiale și caută răspunsuri, dacă nu certitudini, cel puțin consolatoare. Ca un veritabil gândirist, el crede că omul e imperfect fără întregirea prin credință și iubire, mistuit de „înfrângeri și păcate”, dar aspirând la „desăvârșirea înaltă”. Versurile ilustrează
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
cinstea și în dragostea măriei-sale, și viind la vreme dă bătrânețe, și dă slăbiciune, socotind că și ale lumii sânt toate dășarte, singur din bunăvoie am cerut voie de la măria-sa și am mers de m-am călugărit”. Scriitorul care meditase la alternările de situații modulate de „norocul zavisnic” are capacitatea de a sesiza, dincolo de exploziile propriei antipatii (cu mari virtuți la nivel literar), vanitatea strădaniilor constructorilor de (condamnabile - zice moralistul) proiecte himerice, ambiționați iluzoriu numai de „fumurile dășărtăciunii”, și de
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
damnați” din literatura romantică. Palid, sumbru și tăcut, învăluit în melancolie, pare marcat de o suferință fără leac. E un solitar, disprețuind viața artificială și zgomotoasă din saloane și regăsindu-și liniștea în mijlocul unei naturi luxuriante, „templu” în care poate medita în voie la deșertăciunea și nestatornicia celor lumești. O idilă castă se înfiripă între el și o tânără, Aurélie, dragostea lor fiind tratată de romancier într-un registru de melodramă, cu lacrimi și extazuri, până la sfârșitul patetic al celor doi
PREDESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289004_a_290333]
-
vacanță, agrementat cu amintiri diverse, din toate etapele vieții, aducătoare de peisaje, situații, oameni și întâmplări, o cozerie alertă, trimițând, într-un fel, la Pseudo-cynegeticos de A.I. Odobescu. Retras într-o așezare din Munții Retezat, unde vânează, pescuiește, citește, scrie, meditează, însinguratul își notează reveriile, experiențele de „hoinar singuratic”, reproduce textele publicate în „Vânătorul și pescarul sportiv”, pe când dirija acest periodic, derulează rememorări cinegetice și piscicole, evocă momente din copilărie și adolescență, scene și conversații (la Mogoșoaia, la mare, în Deltă
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
și cronicar cultural la revistele „Nistru” și „Literatura și arta”. Debutează editorial cu volumul Eleonora Romanescu (1983). Grav bolnavă și imobilizată la pat multă vreme, P. continuă să scrie și să publice monografii, cât și culegeri de eseuri în care meditează asupra relațiilor dintre artă, consumator și societate, asupra rolului sacrului și asupra condiției umane, văzând lumea din jur prin „chenarul geamului”, din perspectiva gânditorului și intelectualului solitar, frustrat de bucuriile vieții obișnuite, nu și de acelea ale contemplației și reflecției
PURICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289068_a_290397]
-
taxată ironic într-un vers: „Pubelele de pe mal sunt pline de exclamații reziduale”. Înscriindu-se într-un dialog explicit și implicit cu cărțile, el mărturisește preocuparea pentru strunirea verbului prin travaliu: „Scriu cu aceeași grijă cu care sărut o sabie”. Meditează la „bunăcreșterea inspirației” („există o bunăcreștere a inspirației: de a nu se amesteca / dincolo de râu”), expresie care ar presupune „legitimul rămășag cărturăresc” al poetului de a codifica ideea pe mai multe etaje (Dinu Flămând), dar în care se distinge mai
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
V. Alecsandri, I. Ghica) și unor membri ai familiei, constituie partea atașantă a scrisului acestui om sensibil și dornic de echilibru. Epistolierul apare ca un moralist blajin și un înțelept, înclinat spre un trai patriarhal, în mijlocul naturii. Omul politic, ce meditează acum cu amărăciune la moravurile vremii, e o prezență tot mai discretă, imaginea care prinde contur fiind aceea a unui boier de țară, retras departe de vânzoleala din agora, dedându-se, cu o bucurie simplă și naivă, plăcerilor de numismat
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
al lui Andrei Pârvan, învățător. Începe cursul primar în târgul Berești, județul Covurlui, unde tatăl său se transferase în 1887, și îl continuă la Bârlad. Un timp va fi ucenic la o cizmărie, iar din clasa a doua începe să mediteze școlari. În 1893 intră la Liceul „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad, fiind de două ori premiat la concursurile de istorie ale Societății „Tinerimea română”. În septembrie 1900 devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, audiind
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
a eului. De remarcat sunt grija pentru rimele rare și tentativa de a sugera prin muzicalitatea versurilor o stare sufletească. În versurile din culegerea Între pământ și stele (1970) poetul pare că dobândește pentru prima dată conștiința menirii sale și, meditând asupra condiției creatorului de artă, se confesează într-un registru ce amintește dilemele, neliniștile multor confrați iluștri (În ajun). Cizelarea fonică și concizia, dar mai ales abandonarea retorismului și a verbozității duc la realizarea unor piese remarcabile, ce lasă să
PETRESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288785_a_290114]
-
aspectul „turistic”, producând reflecții interesante, bunăoară asupra specificului unei țări sau numai al unui loc („l’esprit d’épargne” al locuitorilor din Lyon), asupra modului de viață al unor comunități (meridionalii napolitani) sau a excepționalei concepții urbanistice italiene. Filosoful istoriei meditează asupra muntelui și a mării, ca simboluri de care este legată însăși ființa adâncă a neamului său, trimițând cumva la spațiul mioritic al lui Lucian Blaga. Nici sfera politicului nu îi rămâne străină, ca, de exemplu, în Franța, unde face
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
în mintea lui Jean-Jacques Rousseau atunci când declara că toți oamenii sunt egali și că societatea trebuie organizată în consecință? Dacă am avea posibilitatea să-l chestionăm, probabil că am primi un răspuns în genul următor: am ajuns la această concluzie meditând asupra caracteristicilor naturii umane; o asemenea analiză m-a dus la concluzia că nu există nici o inegalitate de natură; inegalitatea au introdus-o oamenii, într-un mod artificial, nenatural. Putem considera că această relatare sinceră asupra procesului de raționare este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintre fazele sale. Problema nu este formulată, ci resimțită ca stare de tensiune, ca o lipsă, ca nevoie difuză, ca disconfort sau, dimpotrivă, ca relaxare a tensiunilor, ca satisfacție, plăcere, confort. În faza căutării de soluții alternative, o specie nu „meditează” asupra mutațiilor pe care le întruchipează membrii săi, întâmplător, după cum nici albina nu-și face un plan în ceea ce privește direcția de zbor în căutarea florilor. Alegerea unei soluții nu este bazată pe prelucrarea unor informații anterioare, ci pe baza informațiilor obținute
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ipoteză privind schemele: carență afectivă, imperfecțiune însoțită de coping de evitare (procrastinație, inhibiție emoțională), și de supracompensare (intelectualizare, supracontrol). După discuție, pacientul își dă acordul asupra acestor prime ipoteze. Pacientul este invitat să citească Je rșinvente ma vie și să mediteze asupra conținutului acesteia. Lucrarea ilustrează teoria despre scheme cu ajutorul a numeroase exemple. Pacientul se arată interesat și subliniază apoi faptul că a identificat mai multe exemple asemănătoare cu propria sa situație. El completează chestionarul lui Young cu 75 itemi, care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a avea crize de bulimie și/sau bulimii efective. Terapeutul actualizează cognițiile și procedează la restructurări cognitive. El o învață să-și trateze gândurile ca pe niște simple gânduri: ipoteze de lucru, care corespund sau nu realității. Impreună, ei meditează la eventualele consecințe dacă aceste gânduri erau reale. Terapeutul ridică problema raportului costuri/beneficii în cazul întreținerii unor astfel de gânduri. Exerciții de meditație Terapeutul o invită pe Gwen să conștientizeze discursurile sale interioare și să noteze efectul lor asupra
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]