4,697 matches
-
o spirjin cu o tijă ca moartea s-o alung în micul infinit ca să trăiesc cu aer și foc mă pedepsești a ta ființă dulce o simt că e departe de-aș ști măcar cu gândul că sigur mă iubești melancolia suplă aș da-o la o parte mesaje vin frumoase, mă bucură nespus dar mă-ntristez pe dată, de dorul tău răpus 45 The other two, slight air and purging fire, Are both with thee, wherever I abide; The first
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
trimitiubirea mea din două o spirjin cu o tijăca moartea s-o alung în micul infinitca să trăiesc cu aer și foc mă pedepseștia ta ființă dulce o simt că e departede-aș ști măcar cu gândul că sigur mă iubești melancolia suplă aș da-o la o partemesaje vin frumoase, mă bucură nespusdar mă-ntristez pe dată, de dorul tău răpus45The other two, slight air and purging fire,Are both with thee, wherever I abide;The first my thought, the other
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > IAR SALCÂMII... Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016 Toate Articolele Autorului Iar salcâmii... Secera vântul pustia, Sufletu- mi, melancolia, Secera toamne și veri, Românul poartă dureri, Iar salcâmii înfloriți Ciucuri albi, înzăpeziți Iute cad pe caldarâm Călci pe ei, rămași pe drum. Amintiri, dureri trecute Pagini de român durute, Mi le- aduc salcâmii verii, Chiar de- i vânt, pala-
IAR SALCAMII... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380841_a_382170]
-
în dânsul lor curmat,Surprind, din amintiri, poze-nrămateîn suflet, în scoarță tare de copac,Alunecând peste vitralii, tainice ... X. IAR SALCÂMII..., de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016. Iar salcâmii... Secera vântul pustia, Sufletu- mi, melancolia, Secera toamne și veri, Românul poartă dureri, Iar salcâmii înfloriți Ciucuri albi, înzăpeziți Iute cad pe caldarâm Călci pe ei, rămași pe drum. Amintiri, dureri trecute Pagini de român durute, Mi le- aduc salcâmii verii, Chiar de- i vânt, pala-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
meu te- ademenește, Niciun vânt nu ne clintește. Suntem doi pe- un balansoar Eu de vânt nu am habar. Poate secera, de vrea, Sus, în vârf, nu- i creangă mea. Citește mai mult Iar salcâmii...Secera vântul pustia,Sufletu- mi, melancolia,Secera toamne și veri,Românul poartă dureri,Iar salcâmii înflorițiCiucuri albi, înzăpezițiIute cad pe caldarâmCalci pe ei, rămași pe drum.Amintiri, dureri trecutePagini de român durute,Mi le- aduc salcâmii verii,Chiar de- i vânt, pala- adieriiNu mă tulbură, nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
mai aproape, -/ Citește-mi ceva de la poluri,/ Și ningă... zăpadă ne-ngroape./ Ce cald e aicea la tine,/ Și toate din casă mi-s sfinte, -/ Te uita cum ninge decembre.../ Nu râde... citește- nainte... Întunericul serii apăruse destul de brusc, orice melancolie a naturii fugise, dar sufletele noastre căutau atmosferă caldă, frisonanta din sălile de concert ale orașului Raleigh din Carolina de Nord. Nevoia de muzică, în special în aceste zile premergătoare Sărbătorii Nașterii Domnului, o simțeam că o certitudine a vieții
2016 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374353_a_375682]
-
amintesc de voinicia haiducilor, dârzenia în muncă a țăranilor noștri, păstrată din moși-strămoși și câte alte frumuseți care îmi brodează dreapta credință și dragoste pentru pământul natal”, scrie mărturisindu-se Elena Buică în Frumoasele vacanțe. În aceste rânduri, care au melancolia Amintirilor din copilărie, regăsim o profundă motivație a scrisului ca terapie, ca modalitate de regăsire a sinelui, a propriei identități spirituale și afective. Pentru un scriitor, indiferent de locul unde trăiește, fie locuri de o mirifică frumusețe, recunoscute ca atare
ELENA BUICĂ ÎN CĂUTAREA PATRIEI SPIRITUALE de ANA DOBRE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374360_a_375689]
-
untdelemnul de mir deasupra apei de busuioc. Aceasta, datorită, pesemne, unei anume supra introvertiri și timidități. E o artistă nu arhicunoscută, dar este azi timpul ei de a revine și a fi mai cunoscută, pentru că muzica românească are nevoie de melancolie și liniște de vis! Întocmai transductivitatea melodiei catifelate la inimă făptuiește Viorela Filip cu glasul ei unit cu reveria! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Viorela Filip Artistă ca rotundul de argint al lunii / Aurel V. Zgheran
VIORELA FILIP ARTISTĂ CA ROTUNDUL DE ARGINT AL LUNII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374548_a_375877]
-
peste care plouă lumina lunii într-o veneție stampă ce dacă e târziu în orologiu și ne scufundăm în gravuri jucând marocco sau tiling tiling ca păpușile crinoline ascultând un patefon demodat la margine de viață ce dacă admirăm acestă melancolie lentă în haine de miere purtată pe aripi de îngeri pe fruntea zilei ce dacă ne plimbăm prin timpuri ticsite de molii ce vreți să ne copiem jurnale intime nemuritoare pe care nu le citește nimeni?... miercuri, 3 aprilie 2013
CE VREȚI? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374577_a_375906]
-
se bazează pe trăiri autentice. Poezia înseamnă pentru mine trăire atunci când scriu și retrăire atunci cand recitesc după o perioadă de timp ceea ce am scris. Lumea noastră interioară este un univers care iese la lumină sub diferite forme, în pălețe ... XXVII. MELANCOLIE DE IARNĂ, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015. Își golește natură trupul Să-și pună mantie de stele- Pulbere de diamante, Vis de noapte albă. Dezgolita de timp, se zbate spasmotic. Suspina, strigă: Să
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Acasa > Versuri > Visare > AUTOPORTRET SCĂPAT DINTR-O LACRIMĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1692 din 19 august 2015 Toate Articolele Autorului Rețeta garantată pentru a-mi termina poemul ar fi melancolia Fericirea de-a vă face varză orice speranță Dacă sunteți triste totul e OK Autoportretul vă aparține V-am scris nu pentru a evita singurătatea ci moartea Autograful Dvs, doamnelor Cu toate acestea floarea soarelui mai caută nordul prin biografia
AUTOPORTRET SCĂPAT DINTR-O LACRIMĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373531_a_374860]
-
mai jos poetul se definește ca fiind „tandrețea unui gând care caută în libertate un suflet pereche animat de dorul de veșnicie”. Asumându-și condiția de „Sclav, / neobosit sclav al repetabilului meu eu...” poetul continuă sondajul lăuntric citând nostalgia și melancolia ca plaje în care se pierd valurile dorului în timpul care trădează dorințele. Cartea este gândită în cinci secțiuni care descriu, așa cum spuneam, drumul spre porțile dorului și vorbim mereu despre porți și nu despre starea ca atare pentru că în carte
ALEXANDRU UIUIU DESPRE VALER COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371313_a_372642]
-
Acasa > Poeme > Emotie > VIS AUTUMNAL Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Toamna varsă lacrimi pe eșafodul viselor de vară condamnată pe viață la melancolie. Îi șterg cu batista gândurilor lacrimile de chilimbar gustul lor îmi amintește cum un cer făr’ de păcate ploua în mine. Pe sub faldurile visării îi văd cicatricile. Le spăl cu tăceri, le învelesc cu umbra ta, despletind din ghemul clipelor
VIS AUTUMNAL de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371416_a_372745]
-
sfaturile bătrânilor erau foarte apreciate . Pe timpul anticilor a fi bătrân era sinonim cu înțelepciunea ! Ei își aveau locul lor în societate, undeva pe un piedestal de onoare și erau venerați de cei mai tineri. Ce este bătrânețea? Un amestec de melancolie și de iritare, cum spunea Octavian Paler? Sau, poate, este vârstă renunțărilor și a umilințelor? Sau, poate, este chiar o boală, sau, de ce nu, este chiar bilanțul și verdictul vieții. Benjamin Franklin spunea;” Tragedia vieții este că îmbătrânim prea devreme
VERDICTUL VIEȚII? de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371484_a_372813]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > MELANCOLIE MINIERĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului MELANCOLIE MINIERĂ Când stau la suprafață Mă cuprinde dorul, Căci din adâncuri Iar mă cheamă Discret perforatorul. Dar toate dimprejur Natură, Soare, Apă, Sub
MELANCOLIE MINIERĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374874_a_376203]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > MELANCOLIE MINIERĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului MELANCOLIE MINIERĂ Când stau la suprafață Mă cuprinde dorul, Căci din adâncuri Iar mă cheamă Discret perforatorul. Dar toate dimprejur Natură, Soare, Apă, Sub cerul de azur Din priviri îmi scapă. Aici sub razele de soare Mă simt destul de bine Dar
MELANCOLIE MINIERĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374874_a_376203]
-
adâncuri Iar mă cheamă Discret perforatorul. Dar toate dimprejur Natură, Soare, Apă, Sub cerul de azur Din priviri îmi scapă. Aici sub razele de soare Mă simt destul de bine Dar totuși dorul minei, Nu-l complectează nimeni. 1963 Referință Bibliografică: MELANCOLIE MINIERĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1765, Anul V, 31 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
MELANCOLIE MINIERĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374874_a_376203]
-
în: Ediția nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului 358 ÎNCĂ NU TE-AI DECIS? Nu am simțit parfumul ce degajă, O floare-n plină înflorire, Nici a iubirii curată vrajă, Ce inspiră suprema fericire. Inspiră-mi tu melancolia simplă, Un aer în care să mă simt familiar, Să simt sângele cum bate-n tâmple, Să-mi pară totul enorm de colosal. Căutând să mă redai vieții, Plină de optimism cotidian, În razele calde ale dimineții, M-aș simți
ÎNCĂ NU TE-AI DECIS? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374939_a_376268]
-
că se ostenește în vreun fel, deși cânta cu volum și penetrație maximă, dar cu inflexiuni calde, melodice, cu tonus foarte puternic seamăn unui tunet atenuat și înmlădiat pe corzi vocale de mătase, fără urmă de asprime, cu acuratețe, cu melancolie, cu dulceață de fruct copt. Era un muzician care nu șovăia cu o singură notă muzicală, nu falsifica, armoniza, cânta complex, clar, pasional, puternic, sublim, totalmente acaparator! Din păcate, prea puțin - spre deloc - știut în România, Toše Proeski a avut
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
poezie natura e de vină”. (De-atâta poezie) Convingerea că iubirea este veșnică îl determină pe poet să descrie alte trăiri care-l străbat cu intensitate, încercând să se afunde în liniște și pace. “îmi bat la ușă calme sărbători/ melancolia o învăț să zboare/ încerc să vând iluzii uneori/ convins că dragostea nicicând nu moare”. (Calme sărbători) Anotimpul primăverii prinde contur într-un alt poem și este zugrăvit metaforic pentru a sublinia seninul și renașterea: “iar se-aprind iubirile în
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
gânduri încântător exprimate. Poeta ne pune alternativa alegerii între a fi „un trecător grăbit/ [...] sau un spirit elevat călător în spațiu[...]/ unde vitrinele sufletelor/sunt sparte cu pietrele minciunii” Ultima parte, a treia, a culegerii de versuri are numele „Curcubeiele melancoliei”, în care autoarea scrie despre „iubirea răvășită de tristețea aflată/în brațelenopții” E momentul unor hotărâri drastice: „mă detașez unilateral de dragoste/torn plumb în concavitatea viselor/ și mă prăbușesc izbindu-mă de toate opțiunile [...]” Scriitoarea pune la loc de
``O CARTE, DUMINICA`` DE HORIA PICU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373815_a_375144]
-
cuvântul, pe care-l venerează într-un mod care-mi place: „mă îmbrac sărbătoreșteîn cuvinte/și cuprind în fiecare amănunt un zâmbet” Pesemne că starea melancolică - să nu uităm că această ultimă parte a volumului de versuri se numește „Curcubeiele melancoliei”- însuflețește spiritul creator al poetei până la cele mai inspirate versuri, cum sunt acestea: „cu mine nici nu mai știu ce să fac/în această seară când vorbele îmi cad pe tâmple/ în șuvițe de gânduri prinse de agrafele timpului” Liliana
``O CARTE, DUMINICA`` DE HORIA PICU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373815_a_375144]
-
Brașov, pentru Promoția 124, gândurile „unui purtător de inimă”, sunt și reprezintă un album de fotografii.Acest album este ca și o carte vie aidoma unei „cărți de viață”, care dezvălue trăiri, emoții, sentimente, gânduri intime și momente de dulce melancolie.Un album de familie, așa cum este și se vrea albumul „familiei șaguniștilor”, reuniți la această revedere, este o poveste de lungă durată despre viață, o poveste sentimentală, despre ce speră și nutrește un „adolescent visător”, despre ceea ce a simțit, iubit
VIAŢA ESTE CA O AŢĂ! de BAKI YMERI în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373813_a_375142]
-
sfârșit, dar ne revedem și aniversăm 35 de ani de la absolvirea lui. Cei patru ani petrecuți în Șaguna, au trecut fulgerator de repede, încât atunci în 1981 când am plecat din liceu, ne-am uitat în spate cu nostalgie, emoție, melancolie și poate teama unui nou început, a unui nou drum pe care urma să pășim fiecare dintre noi, un drum atunci necunoscut...! Acum la 35 de ani, am ajuns poate la „ceas de bilanț”, cu speranța că vor mai trece
VIAŢA ESTE CA O AŢĂ! de BAKI YMERI în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373813_a_375142]
-
A remarcat discursul abstract, minimalist, alb, programatic al autorilor prezenți în antologia „Atitudini” și le-a recomandat „să scrie fiecare măcar un sonet pentru a dovedi că pot stăpâni legile prozodiei și să scrie cu precădere despre evenimentele, bucuriile, singurătățile, melancoliile și despre fantasmele existenței lor”, deoarece „poezia autentică este cea care reinventează poezia.” A consemnat Elenă TRIFAN Referință Bibliografica: ATITUDINI , O NOUĂ ANTOLOGIE / Elenă Trifan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul V, 07 aprilie 2015. Drepturi de Autor
ATITUDINI , O NOUĂ ANTOLOGIE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373864_a_375193]