KorAP: Find »[drukola/base=membru & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...74 75 76 ...4129 >

103,225 matches

Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

propriile sale instituții, propria sa personalitate, precum și propria sa capacitate de reprezentare pe plan internațional, și mai ales puteri reale provenind tocmai dintr-o limitare a suveranității țărilor membre sau din transferul de puteri de la țările membre către Comunitate, statele membre și-au limitat drepturile lor suverane și au creat astfel un <corp de legi care unește, atât statele membre, cât și cetățenii lor>". În decizia menționată, Curtea a mai subliniat că "obligația unei țări membre, potrivit Tratatului CE, care nu

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
reale provenind tocmai dintr-o limitare a suveranității țărilor membre sau din transferul de puteri de la țările membre către Comunitate, statele membre și-au limitat drepturile lor suverane și au creat astfel un <corp de legi care unește, atât statele membre, cât și cetățenii lor>". În decizia menționată, Curtea a mai subliniat că "obligația unei țări membre, potrivit Tratatului CE, care nu este supusă nici unor condiții, și nici în ceea ce privește executarea și efectele sale, "devine parte integrantă a sistemelor juridice din țările

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
țările membre către Comunitate, statele membre și-au limitat drepturile lor suverane și au creat astfel un <corp de legi care unește, atât statele membre, cât și cetățenii lor>". În decizia menționată, Curtea a mai subliniat că "obligația unei țări membre, potrivit Tratatului CE, care nu este supusă nici unor condiții, și nici în ceea ce privește executarea și efectele sale, "devine parte integrantă a sistemelor juridice din țările membre și, prin urmare, constituie o parte a propriului sistem de drept al acestora, și îi

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
cât și cetățenii lor>". În decizia menționată, Curtea a mai subliniat că "obligația unei țări membre, potrivit Tratatului CE, care nu este supusă nici unor condiții, și nici în ceea ce privește executarea și efectele sale, "devine parte integrantă a sistemelor juridice din țările membre și, prin urmare, constituie o parte a propriului sistem de drept al acestora, și îi privește direct pe cetățenii lor, în favoarea cărora au fost create drepturi individuale, și pe care instanțele din fiecare țară trebuie să le protejeze". Distincția între

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați"24. Deosebit de importante sunt prevederile art. 4 pct. 2, care dispun că Uniunea "respectă egalitatea statelor membre în fața tratatelor, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională. Aceasta respectă funcțiile esențiale ale statului, și în special cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
pildă, prevederile art. 5 pct. 3, care dispun că în temeiul principiului subsidiarității, în domeniile care nu țin de competența sa exclusivă, Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi atinse în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local, dar pot fi mai bine realizate, datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, la nivelul Uniunii. Primul Protocol cu privire la rolul parlamentelor naționale în cadrul Uniunii Europene consacră principiul, potrivit căruia toate proiectele

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
calificată, cu excepția situațiilor în care în tratat s-ar fi prevăzut altfel. Începând cu data de 1 noiembrie 2014, majoritatea calificată va fi egală cu cel puțin 55% din membrii Consiliului, cuprinzând cel puțin 15 dintre aceștia și reprezentând statele membre care întrunesc cel puțin 65% din populația Uniunii. Minoritatea de blocare trebuie să cuprindă cel puțin patru membri ai Consiliului, în caz contrar se consideră a fi întrunită majoritatea calificată. Noul document prevede, totodată, extinderea domeniilor în care deciziile se

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
din Uniune, dreptul de inițiativă populară, serviciile de interes economic general, ajutorul umanitar etc.). În ceea ce privește Comisia, începând cu data de 1 noiembrie 2014 aceasta va fi formată dintr-un număr de membri care corespunde cu două treimi din numărul statelor membre, incluzând președintele și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. Componența este valabilă, însă, numai atât timp cât Consiliul European nu decide în unanimitate modificarea acestui număr. Membrii Comisiei vor fi aleși dintre resortisanții statelor membre, în conformitate cu un

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
numărul statelor membre, incluzând președintele și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. Componența este valabilă, însă, numai atât timp cât Consiliul European nu decide în unanimitate modificarea acestui număr. Membrii Comisiei vor fi aleși dintre resortisanții statelor membre, în conformitate cu un sistem de rotație absolut egală între statele membre, care să reflecte diversitatea demografică și geografică a tuturor statelor membre. Acest sistem se va stabili de către Consiliul European, care va hotărî în unanimitate. Se constată menținerea inovațiilor aduse în

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. Componența este valabilă, însă, numai atât timp cât Consiliul European nu decide în unanimitate modificarea acestui număr. Membrii Comisiei vor fi aleși dintre resortisanții statelor membre, în conformitate cu un sistem de rotație absolut egală între statele membre, care să reflecte diversitatea demografică și geografică a tuturor statelor membre. Acest sistem se va stabili de către Consiliul European, care va hotărî în unanimitate. Se constată menținerea inovațiilor aduse în materie de politică externă și de securitate comună din Tratatul

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
numai atât timp cât Consiliul European nu decide în unanimitate modificarea acestui număr. Membrii Comisiei vor fi aleși dintre resortisanții statelor membre, în conformitate cu un sistem de rotație absolut egală între statele membre, care să reflecte diversitatea demografică și geografică a tuturor statelor membre. Acest sistem se va stabili de către Consiliul European, care va hotărî în unanimitate. Se constată menținerea inovațiilor aduse în materie de politică externă și de securitate comună din Tratatul Constituțional, precum și în cea de apărare, prin preluarea majorității prevederilor în

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Se constată menținerea inovațiilor aduse în materie de politică externă și de securitate comună din Tratatul Constituțional, precum și în cea de apărare, prin preluarea majorității prevederilor în aceste domenii. Astfel, a fost introdusă posibilitatea unei cooperări mai strânse între statele membre interesate în domeniul de securitate și apărare (cooperarea structurată permanentă). Totodată, este asigurată vizibilitatea și coerența acțiunii europene în aceste domenii, prin înființarea postului de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru politica externă și de securitate, care va prezida Consiliul Relații

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
și elemente naționale specifice. Astfel, potrivit prevederilor noului tratat, între 1 noiembrie 2014 și 31 martie 2017, în cazul în care membrii Consiliului reprezentând: a) cel puțin trei sferturi din populație, sau b) cel puțin trei sferturi din numărul statelor membre, necesare pentru a constitui o minoritate de blocare, anunță opoziția lor la adoptarea unui act de către Consiliu cu majoritate calificată, Consiliul va delibera asupra problemei în cauză. Pe parcursul acestor deliberări, Consiliul va depune toate eforturile pentru a se ajunge, într-

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
continuare principiile referitoare la jus cogens, a căror valoare este unanim recunoscută în lumea de azi. Cât privește Uniunea Europeană, după cum am arătat, procesul de constituționalizare este numai parțial și, în orice caz potrivit noilor prevederi ale Tratatului de reformă, statele membre ale Uniunii Europene dispun de suficiente mijloace pentru a împiedica depășirea "limitelor" normale ale procesului de constituționalizare acceptate de ele, existând un număr suficient de prevederi care le asigură promovarea intereselor lor naționale. Drepturile omului: o abordare bazată pe valori

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
a protecției internaționale a drepturilor omului. Însăși încheierea Convenției cadru și stabilirea mecanismului de supraveghere a aplicării Convenției de către Comitetul de miniștri al Consiliului Europei înseamnă includerea problematicii drepturilor persoanelor care fac parte din minorități în sfera cooperării dintre statele membre. Aceasta se realizează în cadrul Consiliului Europei, dar și în plan bilateral. În acest sens, Convenția prevede că statele părți se vor strădui să încheie, acolo unde este necesar, acorduri bilaterale și multilaterale cu alte state, mai ales cu cele vecine

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
au angajat să-și coordoneze mai bine inițiativele antiteroriste. La rândul său, Consiliul de Securitate a adoptat mai multe rezoluții pentru crearea unor organe subsidiare însărcinate să se ocupe de aceste chestiuni. Pentru a consolida și îmbunătăți aceste activități, statele membre ale organizației au deschis un nou capitol în lupta antiteroristă, adoptând la 8 septembrie 2006 o "Strategie mondială de luptă împotriva terorismului". Strategia este, totodată, un plan de acțiune concret pentru eliminarea condițiilor care favorizează propagarea terorismului și pentru sporirea

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
2. Raportul global relativ la eliminarea discriminării în materie de muncă și profesie, prezentat în temeiul Declarației OIM din 1998 privind principiile și drepturile fundamentale în muncă; 3. Munca în sectorul pescuitului; 4. Întărirea capacității OIM de a atinge, împreună cu statele membre, obiectivele în cadrul mondializării; 5. Promovarea unor întreprinderi durabile. În ansamblu, chestiunile înscrise pe ordinea de zi (unele tradiționale, cum sunt cele de la pct. 1 și 2, altele exploratorii, cum sunt cele de la pct. 4 și 5 pentru a se putea

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
tradiționale, cum sunt cele de la pct. 1 și 2, altele exploratorii, cum sunt cele de la pct. 4 și 5 pentru a se putea stabili în perspectivă o poziție a OIM în materie) au generat importante luări de poziții din partea statelor membre, a partenerilor sociali (sindicate și patronate), au prilejuit un valoros schimb de experiență și s-au materializat prin concluzii orientative, atât pentru OIM, ca organizație specializată a ONU, cât și pentru statele membre. Și în acest an, o dată în plus

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
generat importante luări de poziții din partea statelor membre, a partenerilor sociali (sindicate și patronate), au prilejuit un valoros schimb de experiență și s-au materializat prin concluzii orientative, atât pentru OIM, ca organizație specializată a ONU, cât și pentru statele membre. Și în acest an, o dată în plus, s-a dovedit că organul suprem de decizie al OIM Conferința poate fi calificată, în mod figurativ, desigur, un adevărat "parlament social mondial" și aceasta cu atât mai mult cu cât s-a

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
navelor de pescuit. Munca lucrătorilor din sectorul de pescuit a constituit obiect de dezbatere în ultimele sesiuni ale conferințelor OIM, înregistrându-se însă unele eșecuri. Astfel, în 2004, urmare a lipsei de voință a partenerilor sociali și a statelor (guvernelor) membre, s-a amânat discutarea publică a muncii pescarilor pentru 2005. În cadrul Conferinței internaționale din acest an (2005), datorită în principal opoziției organizațiilor patronale care doreau păstrarea actualului "grad de reglementare" și unor manevre procedurale de ultim moment, proiectele de instrumente

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
discuțiile asupra sectorului de pescuit. Noile instrumente normative internaționale Convenția nr. 188/2007 și Recomandarea nr. 199/2007 privind munca în sectorul pescuitului vor intra în vigoare, în mod derogatoriu față de majoritatea convențiilor, după ce vor fi ratificate de 10 state membre (din care 8 sunt țări de coastă costiere) din cele 180 de state membre ale OIM. După cum se poate observa, Convenția aduce o inovație în materia de ratificare, solicitând o dublă condiție 10 ratificări (față de 3 cât este regula pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de o parte, în fapt, o sinteză a Convenției și a anexelor sale, spre deosebire, de practica de până acum, când convenția reprezenta esența reglementării, respectiv acel nivel de reglementare mediu, spre a fi aplicabilă de cât mai multe state membre, iar pe de altă parte, o completare a Convenției nr. 188/2007 și care va înlocui Recomandarea nr. 196/2005 asupra muncii în domeniul pescuitului, recomandare care a fost adoptată (în 2005) în condițiile tensionate dintre partenerii sociali. Este o

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
număr de 89 de state inclusiv România.9 Pentru a intra în vigoare este însă necesar un număr de 120 de ratificări (la un număr total de state membre de 179). OIM a declanșat o campanie menită să conștientizeze statele membre și partenerii sociali de necesitatea ratificării acestui amendament, astfel încât, până la sfârșitul acestui an, amendamentul să poată intra în vigoare. Inutil să mai insistăm asupra importanței atribuției pe care o va căpăta Conferința de a decide abrogarea unor instrumente depășite, simplificând

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
în muncă, dar amploarea inegalităților în materie de salarizare (venituri) și oportunitatea de încadrare este încă persistentă. Analiza acestui fenomen, la scară mondială, reliefează, atât importante progrese (între care faptul că cea mai mare parte a celor 180 de state membre au ratificat cele două convenții fundamentale în materie și s-au angajat astfel să asigure o legislație și o politică antidiscriminatorie), cât și un anume recul, discriminarea manifestându-se în continuare, atât în formele clasice (bazate pe sex, rasă, religie

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
prin înlocuirea celor două legi uniforme din 1964 (LUVI și LUFCI), a impulsionat preocuparea Conferinței pentru o revizuire generală a Convenției din 15.VI.1955. În acest scop, printr-o decizie a celei de-a XIV-a Sesiuni, toate statele membre ale CNUDCI, membre sau nemembre ale Conferinței de la Haga, au fost invitate să participe la lucrările preparatorii pentru revizuirea Convenției din 1955, în cadrul unei Comisii speciale constituită hoc finem, care a ținut două reuniuni la Haga, prima între 6 și

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]