1,923 matches
-
ghintă, iarbă creată, iarbă neagră, iasma, izma bătrâneasca, izma bună, izma de grădină, izma de leac, izma de leș, mintă, mintă creată, mintă moldoveneasca, mintă neagră, mintă de grădină, nina de camfor, nintă, nintă rece, piperiță, izma, voieștnița, mentă broaștei, mentă creată, izma creată Speciile de mentă care se folosesc în vindecare nu cresc spontan, majoritatea speciilor sălbatice nu au calitățile medicinale ale așa-numitei "mente bune". Prin "mentă bună" se înțelege, de fapt, o serie de trei specii de mentă
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
izma bătrâneasca, izma bună, izma de grădină, izma de leac, izma de leș, mintă, mintă creată, mintă moldoveneasca, mintă neagră, mintă de grădină, nina de camfor, nintă, nintă rece, piperiță, izma, voieștnița, mentă broaștei, mentă creată, izma creată Speciile de mentă care se folosesc în vindecare nu cresc spontan, majoritatea speciilor sălbatice nu au calitățile medicinale ale așa-numitei "mente bune". Prin "mentă bună" se înțelege, de fapt, o serie de trei specii de mentă (care la rândul lor au sute
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
neagră, mintă de grădină, nina de camfor, nintă, nintă rece, piperiță, izma, voieștnița, mentă broaștei, mentă creată, izma creată Speciile de mentă care se folosesc în vindecare nu cresc spontan, majoritatea speciilor sălbatice nu au calitățile medicinale ale așa-numitei "mente bune". Prin "mentă bună" se înțelege, de fapt, o serie de trei specii de mentă (care la rândul lor au sute de varietăți). Acestea sunt mentă de apă ("Mentha aquatica"), mentă dulce ("Mentha viridis" sau "Mentha spicata") și hibridul primelor
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
grădină, nina de camfor, nintă, nintă rece, piperiță, izma, voieștnița, mentă broaștei, mentă creată, izma creată Speciile de mentă care se folosesc în vindecare nu cresc spontan, majoritatea speciilor sălbatice nu au calitățile medicinale ale așa-numitei "mente bune". Prin "mentă bună" se înțelege, de fapt, o serie de trei specii de mentă (care la rândul lor au sute de varietăți). Acestea sunt mentă de apă ("Mentha aquatica"), mentă dulce ("Mentha viridis" sau "Mentha spicata") și hibridul primelor două: mentă pipărata
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
mentă creată, izma creată Speciile de mentă care se folosesc în vindecare nu cresc spontan, majoritatea speciilor sălbatice nu au calitățile medicinale ale așa-numitei "mente bune". Prin "mentă bună" se înțelege, de fapt, o serie de trei specii de mentă (care la rândul lor au sute de varietăți). Acestea sunt mentă de apă ("Mentha aquatica"), mentă dulce ("Mentha viridis" sau "Mentha spicata") și hibridul primelor două: mentă pipărata ("Mentha piperita") care este cea mai folosită specie în prezent. În aceeași
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
vindecare nu cresc spontan, majoritatea speciilor sălbatice nu au calitățile medicinale ale așa-numitei "mente bune". Prin "mentă bună" se înțelege, de fapt, o serie de trei specii de mentă (care la rândul lor au sute de varietăți). Acestea sunt mentă de apă ("Mentha aquatica"), mentă dulce ("Mentha viridis" sau "Mentha spicata") și hibridul primelor două: mentă pipărata ("Mentha piperita") care este cea mai folosită specie în prezent. În aceeași categorie amintim și mentă creată ("Mentha crispa"), mentă franțuzeasca ("Mentha pulegium
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
speciilor sălbatice nu au calitățile medicinale ale așa-numitei "mente bune". Prin "mentă bună" se înțelege, de fapt, o serie de trei specii de mentă (care la rândul lor au sute de varietăți). Acestea sunt mentă de apă ("Mentha aquatica"), mentă dulce ("Mentha viridis" sau "Mentha spicata") și hibridul primelor două: mentă pipărata ("Mentha piperita") care este cea mai folosită specie în prezent. În aceeași categorie amintim și mentă creată ("Mentha crispa"), mentă franțuzeasca ("Mentha pulegium"). Toate speciile de mentă sunt
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
Prin "mentă bună" se înțelege, de fapt, o serie de trei specii de mentă (care la rândul lor au sute de varietăți). Acestea sunt mentă de apă ("Mentha aquatica"), mentă dulce ("Mentha viridis" sau "Mentha spicata") și hibridul primelor două: mentă pipărata ("Mentha piperita") care este cea mai folosită specie în prezent. În aceeași categorie amintim și mentă creată ("Mentha crispa"), mentă franțuzeasca ("Mentha pulegium"). Toate speciile de mentă sunt foarte aromate. În general, Mentha piperita poate substitui orice tip de
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
lor au sute de varietăți). Acestea sunt mentă de apă ("Mentha aquatica"), mentă dulce ("Mentha viridis" sau "Mentha spicata") și hibridul primelor două: mentă pipărata ("Mentha piperita") care este cea mai folosită specie în prezent. În aceeași categorie amintim și mentă creată ("Mentha crispa"), mentă franțuzeasca ("Mentha pulegium"). Toate speciile de mentă sunt foarte aromate. În general, Mentha piperita poate substitui orice tip de mentă, dar nu și invers. Ea are un gust puternic și mentolat, mai puternic la plantă proaspătă
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
varietăți). Acestea sunt mentă de apă ("Mentha aquatica"), mentă dulce ("Mentha viridis" sau "Mentha spicata") și hibridul primelor două: mentă pipărata ("Mentha piperita") care este cea mai folosită specie în prezent. În aceeași categorie amintim și mentă creată ("Mentha crispa"), mentă franțuzeasca ("Mentha pulegium"). Toate speciile de mentă sunt foarte aromate. În general, Mentha piperita poate substitui orice tip de mentă, dar nu și invers. Ea are un gust puternic și mentolat, mai puternic la plantă proaspătă decât la cea uscată
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
aquatica"), mentă dulce ("Mentha viridis" sau "Mentha spicata") și hibridul primelor două: mentă pipărata ("Mentha piperita") care este cea mai folosită specie în prezent. În aceeași categorie amintim și mentă creată ("Mentha crispa"), mentă franțuzeasca ("Mentha pulegium"). Toate speciile de mentă sunt foarte aromate. În general, Mentha piperita poate substitui orice tip de mentă, dar nu și invers. Ea are un gust puternic și mentolat, mai puternic la plantă proaspătă decât la cea uscată. Ceaiul de mentă are efect calmant și
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
pipărata ("Mentha piperita") care este cea mai folosită specie în prezent. În aceeași categorie amintim și mentă creată ("Mentha crispa"), mentă franțuzeasca ("Mentha pulegium"). Toate speciile de mentă sunt foarte aromate. În general, Mentha piperita poate substitui orice tip de mentă, dar nu și invers. Ea are un gust puternic și mentolat, mai puternic la plantă proaspătă decât la cea uscată. Ceaiul de mentă are efect calmant și stimulează digestia. În cosmetica se spune ca mentă reduce porii, vindeca acneea prin
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
pulegium"). Toate speciile de mentă sunt foarte aromate. În general, Mentha piperita poate substitui orice tip de mentă, dar nu și invers. Ea are un gust puternic și mentolat, mai puternic la plantă proaspătă decât la cea uscată. Ceaiul de mentă are efect calmant și stimulează digestia. În cosmetica se spune ca mentă reduce porii, vindeca acneea prin acțiunea ei antiinflamatoare și diminuează excesul de sebum.
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
poate substitui orice tip de mentă, dar nu și invers. Ea are un gust puternic și mentolat, mai puternic la plantă proaspătă decât la cea uscată. Ceaiul de mentă are efect calmant și stimulează digestia. În cosmetica se spune ca mentă reduce porii, vindeca acneea prin acțiunea ei antiinflamatoare și diminuează excesul de sebum.
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
plăcii dentare și a resturilor de mâncare dintre dinți și prevenind afecțiuni ale dinților și gingiilor. Prima referință la pasta de dinți vine din Egipt unde un manuscris din secolul patru AD recomanda o amestecătură de sare, piper, frunze de mentă, și flori de iris. În Roma antică se considera că urina umană este un agent de curățare a dinților foarte bun. Totuși, pasta de dinți și pudra pentru dinți nu au fost folosite prea mult până în secolul al XIX-lea
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
fac adesea parte din amestec și sunt comercializate ca fiind benefice. Unii producători adaugă și agenți antibacteriali cum ar fi triclosanul sau clorura de zinc. Pasta de dinți este într-o varietate de arome, de cele mai multe ori fiind variații de mentă. Alte arome mai exotice sunt cele de caise, ananas și chiar de gumă de mestecat (comercializate mai ales pentru copii), dar și miere de albine, caramel, scorțișoară, molură, ghimbir, vanilie, lămâie, portocală, pin. Au mai fost încercate unele arome, dar
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
se acoperă și se lasă 15 minute. După aceea ceaiul se strecoară și se îndulcește. Unele plante se prepară numai prin infuzie, deoarece prin fierbere principiul lor activ poate dispărea. Este cazul florilor de mușețel, de tei, al frunzelor de mentă sau de roinița. Decoctul este procedeul prin care plantă se amestecă cu cantitatea indicată de apă rece, apoi produsul se fierbe un anumit timp. Decoctul se strecoară fierbinte și se completează cu apă caldă, cât este necesar. Frunzele, florile și
Fitoterapie () [Corola-website/Science/302695_a_304024]
-
ea, fiind convins că cei care o resping fac astfel numai pentru că nu o înțeleg. Convingerea lui Abélard este că credința nu trebuie să însemne asumarea oarbă a unor propoziții pe care nu le înțelegem. A crede înseamnă id quod mente firmiter tenemus (ceea ce mintea consimte cu putere). Trebuie să înțelegem ceea ce credem și, în consecință, credința vine din rațiune. Poziția lui Abélard este deci aceea a unui raționalist incurabil, ceea ce poate explica, cel puțin parțial, poziția sa mereu duală în
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
producând în perioada interbelică pasta de dinți, praful de dinți și apa de gură „Chlorodont”, ca și crema cunoscută inițial sub numele de Leoderm. Încă din primul an de activitate al laboratorului, sunt aduse din Anglia și Italia rizomi de mentă, punându-se astfel bazele primelor culturi cu această plantă în împrejurimile Bodului. Sunt puse în funcțiune instalații pentru extragerea din plante a uleiurilor necesare aromatizării pastei de dinți. Din 1932, laboratorul devine fabrică, numele ales fiind Chlorodont. Trebuie menționat faptul
Nivea Brașov () [Corola-website/Science/303877_a_305206]
-
1997 în urma unui proces, "" a deținut, un timp, monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui. După 1957, fabrica a fost retehnologizată în vederea producției de sortimente noi. În zona Bod se dezvoltă o unitate de culturi agricole, lângă vechile plantații de mentă, cărora li se adaugă lavandă și salvie, pe o suprafață de peste 280 de hectare. Mușchiul de stejar era utilizat ca fixativ, iar cetina de brad pentru aroma de rășinoase. În această perioadă, fabrica deschide și o secție de cercetare, care
Nivea Brașov () [Corola-website/Science/303877_a_305206]
-
vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau iarbă-neagră ("Calluna vulgaris"). Gramineele sunt prezente cu specii de: rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), șuvar de munte ("Poa trivalis"), scradă ("Festuca drimeja"), mălaiul cucului ("Luzula campestris") sau horști ("Luzula sylvatica"). În pădurile de
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
("Mentha pulegium") este o plantă erbacee din familia Lamiaceae, una din speciile de mentă ale florei spontane din Europa, nordul Africii și vestul Asiei. Este cultivată în unele zone ca plantă aromatică, datorită aromei puternice de mentă a frunzelor sale. Conține tanin și uleiuri volatile (pulegonă, mentonă, piperitonă). Uleiul esențial extras din plantă se
Busuiocul cerbilor () [Corola-website/Science/310000_a_311329]
-
("Mentha pulegium") este o plantă erbacee din familia Lamiaceae, una din speciile de mentă ale florei spontane din Europa, nordul Africii și vestul Asiei. Este cultivată în unele zone ca plantă aromatică, datorită aromei puternice de mentă a frunzelor sale. Conține tanin și uleiuri volatile (pulegonă, mentonă, piperitonă). Uleiul esențial extras din plantă se folosește în aromoterapie. În popor se utilizează și ca insecticid împotriva puricilor. Este bogat în pulegonă, o substanță toxică volatilă care stimulează activitatea
Busuiocul cerbilor () [Corola-website/Science/310000_a_311329]
-
lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale"), rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), horști ("Luzula sylvatica"), scradă ("Festuca drimeja") și mălaiul cucului ("Luzula campestris").
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
este pierdută doar de către unele celule și aceasta datorită mutației plastidice. Prin urmare, sinteza clorofilei din plastide este controlată atât de gene nucleare cât și de aparatul genetic propriu al plastidelor. S-a putut apoi constata, la porumb și la menta Nepeta, că mutația plastidică poate fi indusă de către gena nucleară. La drojdia de bere, la Neurospora și la alte microorganisme au fost descrise mutații care apar, indiscutabil, la nivelul mitocondriilor. Astfel, la drojdia de bere, a fost obținută (pe agar
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]