3,272 matches
-
18,8% din totalul populației. Revenind la activitatea industrială, în 1906, la Iași de exemplu, activau 3.048 meșteșugari evrei alături de 2.150 români și 1.125 străini. Este sugestiv faptul că în anul 1909 evreii formau 77% din totalul meseriașilor ieșeni 15, lucru care ne dă un indiciu semnificativ privind poziția și rolul acestora. Situația din Iași poate fi extrapolată cu ușurință la mai toate centrele urbane din nordul Moldovei. În sudul acestei provincii, Galații au reprezentat un centru economic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
I. Kara, Contribuții la istoria obștii evreilor din Iași, București, 1997, p. 41. cât și sporului natural, excedentar constant începând cu 1875, datele statistice ne arată la începutul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea existența a 3.295 de meseriași și a 66 de industriași și fabricanți. Din rândul ambelor categorii, circa 45% reprezentau evrei, așa cum ne demonstrează „Rolurile de contribuțiune ale casieriei generale de Covurluiu pe anul 1889“. Analize și date recente publicate de Avram Rosen și Liviu Rotman
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în majoritatea ei, e formată de evrei, care neavând voie a se stabili la țară s-au concentrat și s-au înmulțit la orașe, și dețin acolo aproape exclusiv comerțul și industria mare și mică și formează și clasa de meseriași, burghezia și bună parte din populațiunea săracă, pe când românii nu sunt încă funcționari și tot ei ocupă o parte din mahalale, ducând o viață cu caracter jumătate rural. În totalitatea lor, orașele au un caracter special evreu-român“33. Dintre meseriile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
orașele au un caracter special evreu-român“33. Dintre meseriile în care evreii erau foarte bine reprezentați, la începutul secolului XX, depășind de regulă cu mult proporția în care erau reprezentați în populația totală și cea activă a țării, din totalul meseriașilor, am aminti: croitorii (43,4% din numărul total al acestora, adică 9.215 din totalul de 21.511); pantofarii (15,72% din numărul lor total); boiangii (9,8%); ceasornicarii (65%); editorii și tipografii (10%); legătorii de cărți (75%); zidarii (6
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din numărul lor total); boiangii (9,8%); ceasornicarii (65%); editorii și tipografii (10%); legătorii de cărți (75%); zidarii (6,24%); lemnarii, rotarii, arămarii, constructorii de acoperișuri (25%) etc.34. Potrivit anchetei industriale din anii 1901-1902, din totalul de 22.517 meseriași patroni care aveau atelierele în orașe, aproape un sfert (23,2%) erau concentrați în București, unde existau cartiere compacte de meseriași după cum o atestă și numele unor străzi precum: Olari, Pieptănari, Tăbăcari, Șelari etc. În ceea ce privește ponderea meseriașilor evrei în totalul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rotarii, arămarii, constructorii de acoperișuri (25%) etc.34. Potrivit anchetei industriale din anii 1901-1902, din totalul de 22.517 meseriași patroni care aveau atelierele în orașe, aproape un sfert (23,2%) erau concentrați în București, unde existau cartiere compacte de meseriași după cum o atestă și numele unor străzi precum: Olari, Pieptănari, Tăbăcari, Șelari etc. În ceea ce privește ponderea meseriașilor evrei în totalul meseriașilor din țară aceasta era de 19,6%. Din numărul total de 97.755 de meseriași (53.587 patroni • Ancheta industrială
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de 22.517 meseriași patroni care aveau atelierele în orașe, aproape un sfert (23,2%) erau concentrați în București, unde existau cartiere compacte de meseriași după cum o atestă și numele unor străzi precum: Olari, Pieptănari, Tăbăcari, Șelari etc. În ceea ce privește ponderea meseriașilor evrei în totalul meseriașilor din țară aceasta era de 19,6%. Din numărul total de 97.755 de meseriași (53.587 patroni • Ancheta industrială, Partea I, Industria Mare, Desiderate..., passim; vezi și Cătălin Turliuc, Elita economică în România la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
patroni care aveau atelierele în orașe, aproape un sfert (23,2%) erau concentrați în București, unde existau cartiere compacte de meseriași după cum o atestă și numele unor străzi precum: Olari, Pieptănari, Tăbăcari, Șelari etc. În ceea ce privește ponderea meseriașilor evrei în totalul meseriașilor din țară aceasta era de 19,6%. Din numărul total de 97.755 de meseriași (53.587 patroni • Ancheta industrială, Partea I, Industria Mare, Desiderate..., passim; vezi și Cătălin Turliuc, Elita economică în România la sfârșitul secolului XIX și începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unde existau cartiere compacte de meseriași după cum o atestă și numele unor străzi precum: Olari, Pieptănari, Tăbăcari, Șelari etc. În ceea ce privește ponderea meseriașilor evrei în totalul meseriașilor din țară aceasta era de 19,6%. Din numărul total de 97.755 de meseriași (53.587 patroni • Ancheta industrială, Partea I, Industria Mare, Desiderate..., passim; vezi și Cătălin Turliuc, Elita economică în România la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Rolul industriașilor evrei, în „Xenopoliana“, IV, 1-4, 1996, p. 121-131. • Traian Bratu, Politica
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vol. I, p. 126-127, și vol. II, București, 1903, p. 8-9, 702-703. și 44.168 calfe și ucenici) evreii numărau 19.181 (9.693 patroni și 9.488 calfe și ucenici). Sub raportul categoriilor din care făceau parte, din totalul meseriașilor evrei 44,7% erau meseriași-patroni, 38,6% calfe și 16,7% ucenici. În ceea ce privește numărul total al meseriașilor evrei, pe primul loc se situa județul Ilfov, fiind urmat de un pluton compact de județe din Moldova, Iași, Botoșani, Neamț, Covurlui, Brăila
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ucenici) evreii numărau 19.181 (9.693 patroni și 9.488 calfe și ucenici). Sub raportul categoriilor din care făceau parte, din totalul meseriașilor evrei 44,7% erau meseriași-patroni, 38,6% calfe și 16,7% ucenici. În ceea ce privește numărul total al meseriașilor evrei, pe primul loc se situa județul Ilfov, fiind urmat de un pluton compact de județe din Moldova, Iași, Botoșani, Neamț, Covurlui, Brăila, Dorohoi, Bacău, județe în care numărul meseriașilor evrei era de peste 1.000. În București existau, la începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
6% calfe și 16,7% ucenici. În ceea ce privește numărul total al meseriașilor evrei, pe primul loc se situa județul Ilfov, fiind urmat de un pluton compact de județe din Moldova, Iași, Botoșani, Neamț, Covurlui, Brăila, Dorohoi, Bacău, județe în care numărul meseriașilor evrei era de peste 1.000. În București existau, la începutul secolului XX, 1.430 ateliere meșteșugărești cu proprietari evrei (27,3% din numărul total al acestora) care reprezentau 62,2% din totalul celor implicați în industria confecțiilor, 16,5% din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
celor implicați în industria confecțiilor, 16,5% din totalul celor ocupați în industria metalurgică și 7,5% din cei cu preocupări active în industria lemnului și a mobilierului. Dintre activitățile meșteșugărești, practicate în proporție de 100% în ateliere ale unor meseriași patroni evrei bucureșteni, am aminti: fabricarea de sobe și mașini de bucătărie, fabricarea de plicuri și pungi de hârtie, fabricarea de ceară, lucrări de plisat, gofrat și suturat stofe, confecționarea de mantale de cauciuc, lucrări de orfevrărie în chihlimbar și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aminti: fabricarea de sobe și mașini de bucătărie, fabricarea de plicuri și pungi de hârtie, fabricarea de ceară, lucrări de plisat, gofrat și suturat stofe, confecționarea de mantale de cauciuc, lucrări de orfevrărie în chihlimbar și sidef 35. Mulți dintre meseriașii evrei au fost apreciați pentru calitatea produselor realizate și este interesant de subliniat faptul că cei mai buni dintre aceștia au primit brevete de „Furnizor al Curții Regale“ acordate de regele Carol I. Astfel, printre primitorii acestui titlu se aflau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au fost apreciați pentru calitatea produselor realizate și este interesant de subliniat faptul că cei mai buni dintre aceștia au primit brevete de „Furnizor al Curții Regale“ acordate de regele Carol I. Astfel, printre primitorii acestui titlu se aflau și meseriașii evrei: Paul Martin (pălărier), Menahmem Carniol (gravor), Aron Rosenfeld (ceaprazar), Jaques Herdan (giuvaergiu), Sigmund Prager (blănar) ș.a.36. Criza de la sfârșitul secolului al XIX-lea a afectat în bună măsură activitatea meseriașilor din România și a determinat o relativă scădere
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Astfel, printre primitorii acestui titlu se aflau și meseriașii evrei: Paul Martin (pălărier), Menahmem Carniol (gravor), Aron Rosenfeld (ceaprazar), Jaques Herdan (giuvaergiu), Sigmund Prager (blănar) ș.a.36. Criza de la sfârșitul secolului al XIX-lea a afectat în bună măsură activitatea meseriașilor din România și a determinat o relativă scădere a numărului acestora. Efectele crizei trebuie însă asociate și cu concurența tot mai acerbă a produselor industriale din ce în ce mai prezente pe piață. Mulți meseriași au dat atunci faliment sau au emigrat (în special
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al XIX-lea a afectat în bună măsură activitatea meseriașilor din România și a determinat o relativă scădere a numărului acestora. Efectele crizei trebuie însă asociate și cu concurența tot mai acerbă a produselor industriale din ce în ce mai prezente pe piață. Mulți meseriași au dat atunci faliment sau au emigrat (în special evrei), aceasta și în condițiile unor măsuri restrictive pentru meseriașii evrei introduse în legea din 1902 (îndeosebi art. 4). În perioada 1899-1904 au emigrat din toată țara 9.288 de meseriași
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numărului acestora. Efectele crizei trebuie însă asociate și cu concurența tot mai acerbă a produselor industriale din ce în ce mai prezente pe piață. Mulți meseriași au dat atunci faliment sau au emigrat (în special evrei), aceasta și în condițiile unor măsuri restrictive pentru meseriașii evrei introduse în legea din 1902 (îndeosebi art. 4). În perioada 1899-1904 au emigrat din toată țara 9.288 de meseriași evrei 37. Cu toate acestea, o anchetă realizată în anul 1908 dezvăluia că proporția meseriașilor din România în raport cu grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
meseriași au dat atunci faliment sau au emigrat (în special evrei), aceasta și în condițiile unor măsuri restrictive pentru meseriașii evrei introduse în legea din 1902 (îndeosebi art. 4). În perioada 1899-1904 au emigrat din toată țara 9.288 de meseriași evrei 37. Cu toate acestea, o anchetă realizată în anul 1908 dezvăluia că proporția meseriașilor din România în raport cu grupul etnic din care proveneau se prezenta astfel: 1,3% meseriași români din totalul populației românești, 9,4% meseriași evrei din totalul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unor măsuri restrictive pentru meseriașii evrei introduse în legea din 1902 (îndeosebi art. 4). În perioada 1899-1904 au emigrat din toată țara 9.288 de meseriași evrei 37. Cu toate acestea, o anchetă realizată în anul 1908 dezvăluia că proporția meseriașilor din România în raport cu grupul etnic din care proveneau se prezenta astfel: 1,3% meseriași români din totalul populației românești, 9,4% meseriași evrei din totalul populației evreiești, 14,4% meseriași străini cu protecțiune din totalul străinilor 38. În concluzie putem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În perioada 1899-1904 au emigrat din toată țara 9.288 de meseriași evrei 37. Cu toate acestea, o anchetă realizată în anul 1908 dezvăluia că proporția meseriașilor din România în raport cu grupul etnic din care proveneau se prezenta astfel: 1,3% meseriași români din totalul populației românești, 9,4% meseriași evrei din totalul populației evreiești, 14,4% meseriași străini cu protecțiune din totalul străinilor 38. În concluzie putem afirma că în evoluția societății românești la începutul secolului trecut este marcată o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
9.288 de meseriași evrei 37. Cu toate acestea, o anchetă realizată în anul 1908 dezvăluia că proporția meseriașilor din România în raport cu grupul etnic din care proveneau se prezenta astfel: 1,3% meseriași români din totalul populației românești, 9,4% meseriași evrei din totalul populației evreiești, 14,4% meseriași străini cu protecțiune din totalul străinilor 38. În concluzie putem afirma că în evoluția societății românești la începutul secolului trecut este marcată o perioadă de intense transformări și sunt înregistrate eforturi notabile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acestea, o anchetă realizată în anul 1908 dezvăluia că proporția meseriașilor din România în raport cu grupul etnic din care proveneau se prezenta astfel: 1,3% meseriași români din totalul populației românești, 9,4% meseriași evrei din totalul populației evreiești, 14,4% meseriași străini cu protecțiune din totalul străinilor 38. În concluzie putem afirma că în evoluția societății românești la începutul secolului trecut este marcată o perioadă de intense transformări și sunt înregistrate eforturi notabile pentru dezvoltarea industrială. Aceste realități transpar atât în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și au vândut restul la Bârlad. Trebuie să subliniem, pentru a evita confuziile, că termenul „chilă” nu are nici o legătură cu un termenul „kilogram”. Este vorba de o unitate de măsură de origine turcă, cu valoare variabilă, între 400-500 kilograme. Meseriașii locali extrăgeau piatra de var și, după epuizarea acesteia, săpau pământul văros, îl frământau bine, făcând din el „mălaie”. Ele se uscau întâi la soare, erau introduse, apoi, într un fel de horn, cum se așează cărămida pentru ars, pentru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
strălucire și incorectitudinile prozodice scad mult din valoarea liricii ei. Altfel, C.-P. versifică relativ ușor și într-o limbă lipsită de stridențe neologice. A scris și scurte povestiri cu subiecte inspirate din lumea cartierelor mărginașe, cu personaje caracteristice (vagabonzi, meseriași mărunți, mici negustori). Sentimentalismul este însă covârșitor, ca și tendința moralizatoare. Comedia Un tutor (1881) este una dintre cele mai reușite lucrări ale sale. Comicul de situație se desfășoară în scene vioaie, în care apar caractere îngrijit lucrate și nuanțate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]