11,082 matches
-
și masele musculare sunt mai distruse. Consecințele locale ale trombozei posttraumatice depind de durata întreruperii circulatorii, de intensitatea ischemiei, de valoarea circulației colaterale, de suplețea cât și de rezistența particulară a fiecărui țesut la anoxie. Ca urmare, se produc modificări metabolice locale și de pH (acidoză) cu consecință asupra tonusului și permeabilității vasculare, explicând apariția precoce și importanța edemului care este ireversibil (ceea ce justifică operațiile decompresive), apariția leziunilor musculare, nervoase și de retur venos (tromboze). Reacțiile generale se pot manifesta sub
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
este inclusă generarea unor structuri histologice și reacția necrotică. Barierele interne postinfecționale constau din suberizarea și lignificarea țesuturilor, îngroșarea pereților celulozici și cutinizați. Formarea straturilor de suber la periferia punctului de infecție, ca rezultat al stimulării celulelor gazdei de către activitățile metabolice ale patogenului, nu numai că blochează răspândirea ulterioară a acestuia dincolo de leziunea inițială, dar împiedică și răspândirea substanțelor toxice, pe care le-ar putea secreta patogenul; de asemenea, opresc circulația apei și a substanțelor nutritive dinspre țesuturile sănătoase spre cele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de asemenea, un rol important în combaterea unor boli ale plantelor. De exemplu, păstrarea fructelor și legumelor la temperaturi de 1-3oC împiedică dezvoltarea agenților care produc putregaiul acestora. Păstrarea produselor agricole în depozite cu atmosferă controlată. În vederea reducerii intensității proceselor metabolice și, în același timp, a frânării dezvoltării microorganismelor fitopatogene, cu scopul reducerii pierderilor și prelungirii perioadei de păstrare, se recurge la micșorarea proporției de oxigen de la 21 % la 2 10 %, crescând în același timp procentul de azot și CO2. Folosirea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cele de calitatea I, între 17 24; cele de calitatea a II-a între 8 16 puncte, cu condiția ca nici una din însușiri să nu fie negative. I.1.3. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE Pe parcursul coacerii / depozitării fructelor și legumelor desfășurarea proceselor metabolice specifice determină variații semnificative ale concentrației principalilor componenți biochimici. Tabelul 5 prezintă compoziția chimică a unor legume și fructe frecvent consumate. Pentru fiecare clasă de legume/fructe standardele de calitate prevăd valorile parametrilor fizico chimici caracteristici și metodele recomandate de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
cere determinarea activității enzimelor din următoarele probe de analiză conform tabelului e CAPITOLUL XI VITAMINELE DIN SUBSTRATURILE ALIMENTARE Vitaminele sunt compuși chimici de origine exogenă, indispensabili funcționării normale a organismului animal. Acestea influențează creșterea, dezvoltarea și desfășirarea normală a proceselor metabolice, participă la reglarea funcțiilor celulare, îndeplinesc rol de cofactori enzimatici, intervin în procesele de oxido reducere din organism, etc. Principala sursă de vitamine pentru organism o constituie plantele. Ca sursă secundară de vitamine trebuie menționată flora bacteriană intestinală precum și o
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
gras nesaturat față de un acid gras saturat. 10. Discutați comparativ care sunt principalele diferențe ce apar în cazul β oxidării unui acid gras față de un biosinteza unui acid gras. 11. Prezentați reacțiile implicate în cetogeneză și cetoliză. 12. Discutați soarta metabolică a scheletelor de carbon și a NH4+ ca principali produși rezultați prin degradarea aminoacizilor. VERIFICAREA STĂRII DE PROSPEȚIME A SUBSTRATURILOR ALIMENTARE CAPITOLUL XII DETERMINAREA UNOR PARAMETRI DE PROSPEȚIME AI SUBSTRATURILOR ALIMENTARE XII.1. DETERMINAREA ACIDITĂȚII TITRABILE PENTRU LEGUME ȘI FRUCTE
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
nervos central, aparat cardio-vascular, aparat neuromuscular) a căror prevenire și tratare presupune cunoașterea fiziologiei și fiziopatologiei echilibrului hidro electrolitic. 2.1.1. APA IN ORGANISM Apa este esențială pentru viabilitatea celulelor; ea este mediul în care au loc toate reacțiile metabolice și în care sunt solvite sau suspendate toate celelalte substanțe. Apa totală din organism variază funcție de vârstă, sex, stare de nutriție. De exemplu ea reprezintă un procentaj mai mare din greutatea corporală la naștere (70%) și scade la adult (60
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
duce la oligurie cu urini concentrate, cu densitate urinară peste 1.030 și sodiu urinar scăzut, sub 20 mEq/L, precum și la creșterea valorilor ureei sangvine, disproporționat față de valorile creatininei. Contracția spațiului extracelular este un stimul puternic pentru apariția alcalozei metabolice care, în timp, se complică cu o acidoză metabolică, consecință a hipoperfuziei tisulare. Compoziția electrolitică a spațiului extracelular se determină prin măsurarea electroliților în sânge, element obligatoriu în evaluarea și tratarea corectă a tulburărilor echilibrului hidro-elecrolitic. Nu trebuie uitat că
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
peste 1.030 și sodiu urinar scăzut, sub 20 mEq/L, precum și la creșterea valorilor ureei sangvine, disproporționat față de valorile creatininei. Contracția spațiului extracelular este un stimul puternic pentru apariția alcalozei metabolice care, în timp, se complică cu o acidoză metabolică, consecință a hipoperfuziei tisulare. Compoziția electrolitică a spațiului extracelular se determină prin măsurarea electroliților în sânge, element obligatoriu în evaluarea și tratarea corectă a tulburărilor echilibrului hidro-elecrolitic. Nu trebuie uitat că, de multe ori, modificările concentrației de sodiu în spațiul
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
Reduc amplitudinea modificărilor de pH rezultate din tulburările EAB prin mecanisme ce restaurează raportul HCO3/CO2 care are o valoare normală de 20/1. Astfel homeostazia acido bazică este dependentă de relația simbiotică dintre rinici (bicarbonat) și plămâni (CO2). Perturbările metabolice care afectează pH-ul prin modificarea concentrației de bicarbonat induc un răspuns compensator ventilator. Chemoreceptorii din corpusculii carotidieni și aortici sunt sensibili la modificările de pH; un pH acid va stimula acești receptori care vor determina o hiperventilație alveolară cu
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
este dependent de concentrația intracelulară de ioni de potasiu; hiperpotasemia inhibă amoniogeneza iar hipopotasemia o stimulează. Acest mecanism este singurul care permite generarea de noi cantități de bicarbonat. 2.2.2. ACIDOZA Poate fi determinată de scăderea bicarbonatului seric (acidoza metabolică) sau creșterea PaCO2 (acidoza respiratorie). îîn ambele situații pH ul arterial este mai mic de 7,35. Efectele asupra organismului sunt mai marcate când acidoza este determinată de creșterea PaCO2 decât atunci când este vorba de o creștere a H+ [10
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
induc tahicardie și favorizează apariția disritmiilor; plămân: bronhodilatație; vasoconstricție minimală dar care este exagerată în cazul când acidoza coexistă cu hipoxemia; creier: datorită barierei hemato encefalice H+ nu trec în creier, pe când CO2 traversează rapid această barieră, deci în acidoza metabolică pH-ul cerebral scade, dar mai puțin decât cel arterial; în plus, plexurile coroide (rinichiul creierului) cresc rapid producția de bicarbonat. Fluxul sangvin cerebral este controlat de pH-ul din fluidul extracelular cerebral; el va crește deci când PaCO2 crește
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
spațiului extracelular sau deficitul de insulină; hipercalcemie: acidoza mobilizează calciul din os și scade legarea acestuia de proteinele plasmatice; vărsături: apar în acidoza severă și ameliorează perturbarea acido bazică prin pierderea de suc gastric acid. 2.2.2.1. Acidoza metabolică Acidoza metabolică se caracterizează prin scăderea primară a concentrației serice de bicarbonat [9]. Cauzele cele mai frecvente sunt diareea și acidoza tubulară renală (hiatus anionic normal) și acidoza lactică (hiatus anionic crescut). Fiziopatologie: în mod normal metabolismul intermediar produce la
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
sau deficitul de insulină; hipercalcemie: acidoza mobilizează calciul din os și scade legarea acestuia de proteinele plasmatice; vărsături: apar în acidoza severă și ameliorează perturbarea acido bazică prin pierderea de suc gastric acid. 2.2.2.1. Acidoza metabolică Acidoza metabolică se caracterizează prin scăderea primară a concentrației serice de bicarbonat [9]. Cauzele cele mai frecvente sunt diareea și acidoza tubulară renală (hiatus anionic normal) și acidoza lactică (hiatus anionic crescut). Fiziopatologie: în mod normal metabolismul intermediar produce la un adult
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
pe zi; aceștia vor fi tamponați de sistemele tampon iar excesul de acizi va fi excretat de rinichi, cu resintetizare de bicarbonat. Supraproducția de acizi, pierderea de sisteme tampon sau scăderea capacității rinichiului de a excreta acizii vor genera acidoză metabolică. Indiferent de cauza acidozei, scăderea pH-ului va stimula chemoreceptorii din corpusculii carotidieni și aortici care vor iduce hiperventilație. Hipocapnia consecutivă va tinde să normalizeze pH-ul dar compensarea nu este niciodată completă pentru că aceasta ar duce la dispariția stimului
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
măsurată a PaCO2 este diferită de cea calculată este vorba probabil de o tulburare mixtă a EAB. Compensarea respiratorie apare rapid dar plămânii nu pot excreta acizii nonvolatili; de aceea după 12 24 de ore intervine compensarea renală. Clasificare: acidoza metabolică poate fi clasificată în acidoză cu hiatus anionic crescut sau cu hiatus anionic normal. Hiatusul anionic reprezintă diferența dintre cationii și anionii care se dozează în mod obișnuit în ser: Creșterea hiatusului anionic poate fi determinată de creșterea cationilor nemăsurabili
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
Hiatusul anionic reprezintă diferența dintre cationii și anionii care se dozează în mod obișnuit în ser: Creșterea hiatusului anionic poate fi determinată de creșterea cationilor nemăsurabili (intoxicație cu brom, mielom multiplu, tulburări ale cationilor divalenți) sau de scăderea bicarbonatului (acidoză metabolică). Scăderea bicarbonatului seric va fi însoțită de creșterea concentrației altor anioni serici pentru menținerea echilibrului electric. Ori de câte ori cauza acidozei metabolice este reprezentată de pierderea de bicarbonat, clorul va crește compensator; rezultă o acidoză metabolică hipercloremică, cu hiatus anionic normal. Când
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
fi determinată de creșterea cationilor nemăsurabili (intoxicație cu brom, mielom multiplu, tulburări ale cationilor divalenți) sau de scăderea bicarbonatului (acidoză metabolică). Scăderea bicarbonatului seric va fi însoțită de creșterea concentrației altor anioni serici pentru menținerea echilibrului electric. Ori de câte ori cauza acidozei metabolice este reprezentată de pierderea de bicarbonat, clorul va crește compensator; rezultă o acidoză metabolică hipercloremică, cu hiatus anionic normal. Când acidoza metabolică este generată de acumularea altor anioni nemăsurabili (acid lactic, corpi cetonici, etc.) rezultă o acidoză metabolică cu hiatus
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
divalenți) sau de scăderea bicarbonatului (acidoză metabolică). Scăderea bicarbonatului seric va fi însoțită de creșterea concentrației altor anioni serici pentru menținerea echilibrului electric. Ori de câte ori cauza acidozei metabolice este reprezentată de pierderea de bicarbonat, clorul va crește compensator; rezultă o acidoză metabolică hipercloremică, cu hiatus anionic normal. Când acidoza metabolică este generată de acumularea altor anioni nemăsurabili (acid lactic, corpi cetonici, etc.) rezultă o acidoză metabolică cu hiatus anionic crescut. Etiologie: a. Acidoză metabolică cu hiatus anionic normal: Acidoză metabolică cu hiatus
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
bicarbonatului seric va fi însoțită de creșterea concentrației altor anioni serici pentru menținerea echilibrului electric. Ori de câte ori cauza acidozei metabolice este reprezentată de pierderea de bicarbonat, clorul va crește compensator; rezultă o acidoză metabolică hipercloremică, cu hiatus anionic normal. Când acidoza metabolică este generată de acumularea altor anioni nemăsurabili (acid lactic, corpi cetonici, etc.) rezultă o acidoză metabolică cu hiatus anionic crescut. Etiologie: a. Acidoză metabolică cu hiatus anionic normal: Acidoză metabolică cu hiatus anionic normal hipokaliemică: * acidoză tubulară renală proximală (tip
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
cauza acidozei metabolice este reprezentată de pierderea de bicarbonat, clorul va crește compensator; rezultă o acidoză metabolică hipercloremică, cu hiatus anionic normal. Când acidoza metabolică este generată de acumularea altor anioni nemăsurabili (acid lactic, corpi cetonici, etc.) rezultă o acidoză metabolică cu hiatus anionic crescut. Etiologie: a. Acidoză metabolică cu hiatus anionic normal: Acidoză metabolică cu hiatus anionic normal hipokaliemică: * acidoză tubulară renală proximală (tip 2) și distală (tip 1) pierderi renale de bicarbonat care persistă deși există acidemie; * pierderi gastro-intestinale
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
bicarbonat, clorul va crește compensator; rezultă o acidoză metabolică hipercloremică, cu hiatus anionic normal. Când acidoza metabolică este generată de acumularea altor anioni nemăsurabili (acid lactic, corpi cetonici, etc.) rezultă o acidoză metabolică cu hiatus anionic crescut. Etiologie: a. Acidoză metabolică cu hiatus anionic normal: Acidoză metabolică cu hiatus anionic normal hipokaliemică: * acidoză tubulară renală proximală (tip 2) și distală (tip 1) pierderi renale de bicarbonat care persistă deși există acidemie; * pierderi gastro-intestinale de bicarbonat (diaree, fistule biliare și pancreatice); * acidoza
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
o acidoză metabolică hipercloremică, cu hiatus anionic normal. Când acidoza metabolică este generată de acumularea altor anioni nemăsurabili (acid lactic, corpi cetonici, etc.) rezultă o acidoză metabolică cu hiatus anionic crescut. Etiologie: a. Acidoză metabolică cu hiatus anionic normal: Acidoză metabolică cu hiatus anionic normal hipokaliemică: * acidoză tubulară renală proximală (tip 2) și distală (tip 1) pierderi renale de bicarbonat care persistă deși există acidemie; * pierderi gastro-intestinale de bicarbonat (diaree, fistule biliare și pancreatice); * acidoza posthipocapnică corectarea rapidă a unei hipocapnii
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
compensare renale (eliminare de bicarbonat) care revin la normal lent; * inhibitorii de anhidrază carbonică (acetazolamida) induc pierderi de potasiu și bicarbonat la nivelul celulelor tubulare renale; * derivații ureterale (ureterosigmoidostomie) epiteliul intestinal va reabsorbi clorul urinar și va elimina bicarbonatul; Acidoză metabolică cu hiatus anionic normal normosau hiperkaliemică: * insuficiență renală în stadii inițiale apare hiperpotasemie care inhibă amoniogeneza și expandarea spațiului extracelular care inhibă reabsorbția bicarbonatului; * hipoalderosteronism aldosteronul stimulează secreția distală de H+ și schimbul Na+/K+; * hidronefroza scade secreția de renină
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
de amoniu, unele soluții de aminoacizi; b. Acidoză cu hiatus anionic crescut: * insuficiență renală cronică în stadii tardive (RFG < 20 ml./min.) se acumulează acizi nonvolatili; * acumulare de cetoacizi cetoacidoză diabetică, cetoacidoză alcoolică, inaniție; * toxice aspirina (la copil predomină acidoza metabolică, la adult apre concomitent și stimularea centrului respirator cu alcaloză respiratorie), intoxicația cu etilenglicol și metanol (produc și o creștere a osmolalității serice, cu 10-15 mOsm/L mai mult decât valoarea calculată prin formula: * acidoza lactică cea mai frecventă tulburare
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]