4,293 matches
-
a fost în măsură să instituie metafizica nu doar ca un domeniu de cercetare în care nu este loc pentru considerații ipotetice, ci, mai mult, ca o știință încheiată. În unul din pasajele finale ale prefeței sale se spune că „metafizica este singura știință, care își poate permite o asemenea executare completă, și anume în scurtă vreme și cu eforturi reduse, dar unite, astfel încât posterității să nu-i mai rămână decât să întocmească pentru scopuri didactice totul după intențiile ei, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
1974, pp. 32-33. 35. Considerațiile lui Blaga asupra condiției construcției metafizice aduc aminte de reflecțiile lui Wilhelm Dilthey, cel mai de seamă reprezentant al istorismului in gândirea germană de la sfârșitul secolului al XIX-lea și inceputul secolului XX. Lui Dilthey, metafizica i se înfățișează drept „o stranie creatură duală”. Spre deosebire de cercetările științifice, construcțiile metafizice caută și propun soluții ale „enigmei lumii și a vieții”. Dar în opoziție cu operele artistice și cu credințele religioase, ele încearcă să ofere asemenea soluții cu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
metafizice caută și propun soluții ale „enigmei lumii și a vieții”. Dar în opoziție cu operele artistice și cu credințele religioase, ele încearcă să ofere asemenea soluții cu mijloace teoretice, conceptuale și le afirmă drept universal valabile. „Aspirația ei (a metafizicii - n.m. M.F.) este să soluționeze enigma lumii și a vieții, în timp ce forma ei este valabilitatea universală. Cu o față se întoarce spre religie și creație artistică, iar cu cealaltă spre sțiințele particulare. Ea însăși nu este nici știință, în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Blaga se situează într-o clară relație de continuitate cu poziția lui Dilthey. Blaga propune o soluție radicală a conflictului dintre aspirațiile de valabilitate universală și cele de dezvăluire a unor sensuri ultime, și anume prin renunțarea deschis afirmată a metafizicii de a reprezenta o cunoaștere impersonală, cu valabilitate universală. Este surprinzător că, în dezvoltările sale consacrate acestei teme în Trilogii și indeosebi în Despre conștiința filosofică, Blaga nu-l amintește pe Dilthey. Vezi în această privință Mircea Flonta, „Metafizica cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a metafizicii de a reprezenta o cunoaștere impersonală, cu valabilitate universală. Este surprinzător că, în dezvoltările sale consacrate acestei teme în Trilogii și indeosebi în Despre conștiința filosofică, Blaga nu-l amintește pe Dilthey. Vezi în această privință Mircea Flonta, „Metafizica cunoașterii și sistem metafizic la Lucian Blaga”, în Revista de Filosofie, nr. 5-6, 1995, retipărit în Meridian Blaga, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000. 36. Îi datorăm lui Tudor Cătineanu o foarte sugestivă caracterizare a profilului mintal al lui Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lui Descartes. Scutindu-se de ostenelile unei argumentări laborioase, prin raportare la o porțiune cât de cât semnificativă dintr-o uriașă literatură de comentarii și exegeză care nu a lăsat nimic necontroversat, autorul afirmă că opera filosofului francez, cu deosebire metafizica lui, ar reprezenta „împlinirea unei misiuni de restaurație catolică, o antireformă și antirenaștere”. Descartes ar fi „condiționat” valabilitatea științei prin „punerea ca premisă a axiomei existenței lui Dumnezeu”26. Asemenea considerații, formulate într-un stil apodictic, autoritar, culminează prin enunțarea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
-i aibă în vedere Kant atunci când vorbește despre „judecata mulțimii, a căror încuviințare îl face pe filosof să roșească, dar care-l încântă pe neghiobul dornic de popularitate și îl face să stăruie în eroare”. (I. Kant, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, trad. M. Flonta și Th Kleininger, Editura All, București, 1996, p. 55.) Mulți comentatori sunt de acord că în acest punct Kant a resimțit puternic influența răsunătoarei contestări de către Rousseau a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ei inevitabile. Încurajează valori precum iubirea, compasiunea, Înțelegerea și toleranța, susținînd persoana să-și urmeze calea Înspre dezvoltarea spirituală și uniunea cu Divinul. Nevoia unei schimbări În planul conștiinței Indiferent dacă o abordăm dintr-o perspectivă convențională sau din una metafizică, orice boală, durere sau maladie reprezintă un semnal trimis de corp, pentru a arăta că un anumit lucru nu este În regulă. Dintr-un punct de vedere convențional, semnalele sînt, În mare parte, directe. Dacă simțim o durere În zona
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
Metafizica detectivului Marlowe Mircea Mihăieș (n. 1954) este profesor de studii americane și britanice la Universitatea de Vest din Timișoara, redactorșef al revistei Orizont, vicepreședinte al Institutului Cultural Român. Dintre volumele publicate, amintim: De veghe în oglindă (Cartea Românească, ediția I
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
aș fi dedicat, cu siguranță, aceste rânduri Monei Mars, Peruca Argintie, femeia cu buzele și fața reci ca gheața - pentru că în viața fiecăruia există cineva care te urăște și te salvează în același timp. Le mulțumesc tuturor. M.M. Itc "I" Metafizica detectivului Marlowetc "Metafizica detectivului Marlowe" „Într-o lume în care plăcerile sunt de la magazinul de jucării, durerile nu pot fi de la fierărie.” Macedonio Fernández Philip Marlowe este un amărât de alcoolic: nu se culcă niciodată cu clientele atât timp cât se află
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu siguranță, aceste rânduri Monei Mars, Peruca Argintie, femeia cu buzele și fața reci ca gheața - pentru că în viața fiecăruia există cineva care te urăște și te salvează în același timp. Le mulțumesc tuturor. M.M. Itc "I" Metafizica detectivului Marlowetc "Metafizica detectivului Marlowe" „Într-o lume în care plăcerile sunt de la magazinul de jucării, durerile nu pot fi de la fierărie.” Macedonio Fernández Philip Marlowe este un amărât de alcoolic: nu se culcă niciodată cu clientele atât timp cât se află în slujba lor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de a spune prea puțin. Opțiunea lui Chandler s-a dovedit, și din acest punct de vedere, fericită: el a mizat cu toată forța talentului pe sporirea valorii estetice a textului, lăsându-l pe detectivul Marlowe pradă ezitărilor sale între metafizică și diegesis! Observațiile lui Raymond Chandler privitoare la ficțiunea polițistă depășesc limitele comentariului pur literar. Egoismul tradițional al scriitorului e pus între paranteze, fiind înlocuit cu o privire circulară adresată spațiului mai îndepărtat, al receptării. Cine citește povestea? Ce strategii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Hammett’s The Glass Key and Raymond Chandler’s The Long Goodbye, University of Exeter, Exeter, 1981. Wolfe, Peter, Something More Than Night: The Case of Raymond Chandler, Bowling Green State University Popular Press, Bowling Green, 1985. Cuprinstc "Cuprins" I. Metafizica detectivului Marlowe 7 II. Ucigaș la Hollywood 57 III. Septet de ticăloși 117 Cinci zile din viața lui Marlowe 121 Graalul păcătoșilor 157 În penumbră 181 Cartea femeilor 205 Cuibul de „scorpioni” 226 Cavalerul fără armură 250 Seninătatea indiferenței 286
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Este „partea introductivă care precedă expunerea propriu-zisă Într-o operă științifică; ansamblu de noțiuni preliminare aparținând unui domeniu științific” (DEX). Termenul este unul livresc, fiind aproape ieșit din uz. În acest sens, amintim câteva titluri: Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea Înfățișa drept știință, traducere de Mircea Flonta și Thomas Kleininger, studiu introductiv și note de Mircea Flonta, ediția a II-a, revăzută și Îmbunătățită, Editura All, București, 1996; Prolégomenes à la philosophie de Platon, texte
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de o iudaitate profundă, bazat pe o experiență-limită - rebeliunea legionară din ianuarie 1941, surprinde în instantanee macabre „dinamica distrugerii” din cartierele evreiești, ororile asasinatelor din pădurea Jilava, supraviețuirea miraculoasă a rabinului Gutman. Autorul face rechizitoriul unei ideologii politice a cărei „metafizică” rasială sfârșește într-un brutal pogrom. O altă epocă totalitară va inhiba scriitoricește pe cel ce se considerase integrat socialmente pozițiilor de stânga. Într-o carte târzie, Hârca piratului. Peisaje dunărene (1957), dincolo de comentarii și epicizări mediocre, dialoguri imaginare, tonul
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Petreu, Laura Pavel, Florin Sicoe, Laszlo Alexandru); Alex. Ștefănescu, Nicolae Breban - poet, RL, 1992, 31; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 34-39; Marin Mincu, Textualism și autenticitate, București, 1993, 135-146; Simuț, Incursiuni, 273-290; Negoițescu, Scriitori contemporani, 52-54; Ovidiu Pecican, Metafizica încorporată, ST, 1994, 3; Alex. Ștefănescu, Nicolae Breban despre epoca sa, RL, 1994, 45-46; Florin Mihăilescu, Viața literară sub comunism, ST, 1995, 1-2; Liviu Petrescu, Moment Nicolae Breban, ST, 1995, 1-2; Nicolae Bârna, Don Brebjuan, Don Brebjote, CC, 1995, 3-4
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
lucrurile. Cunoașterea „luciferică”, dimpotrivă, înmulțește și amplifică „misterele”. Urmează, așa cum sugerează numirea acestui demers, îndemnul dat omului de către șarpe, să fure secretul divinității, să săvârșească saltul din făgașele logice ale minții, să depună o activitate creatoare. E ceea ce și fac metafizica, arta, crearea de mituri, religia, mistica, ba, după B., chiar și știința, atunci când părăsește planul strict constatativ și lansează teorii (Cunoașterea luciferică). Pe calea „minus-cunoașterii” creatoare, omul nu epuizează niciodată „misterele”, ci le „deschide” și le „variază”. Trilogia culturii sugerează
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
formativă geometrizantă, temperată. Spațiul mioritic aduce și alte observații originale, referitoare la ortodoxie, influențe spirituale străine, ornamentică etc. Geneza metaforei și sensul culturii îi dă prilej lui B. să reevalueze, în comparație cu știința, și manifestând vădit o simpatie superioară pentru ele, metafizica, mitologia, gândirea magică, mistica, sub raportul importanței lor. Strădania sa speculativă e de a „anonimiza”, dacă se poate spune așa, creația spirituală umană, accentul căzând mereu pe „apriorism” și pe imbold „supraindividual”, chiar și acolo unde sunt evocate contribuții personale
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
rostesc nume ca Democrit, Rembrandt sau Goethe. Tendința apare și mai marcată în argumentele aduse pentru reabilitarea culturilor așa-zis „minore”. Teoria minus cunoașterii, pe de o parte, și a coordonatelor abisale, pe de alta, deschid sistemului blagian poarta către metafizică. Matricea stilistică face din om o ființă înzestrată cu darul metaforic, singurul în stare, după autor, să aproximeze misterele și să cheme spiritul la creație culturală; dar creația nu dă niciodată o reprezentare integral adecvată a realității, tocmai din cauza acțiunii
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
cuprinzătoare și înaltă construcție rațională, ce a fost impusă vreodată iraționalului. VLADIMIR STREINU Tragedia de cunoaștere experimentată de poezia d-lui Blaga i-a lăsat o aspirație spre moarte, care-l însoțește chiar și în aparenta lui împăcare cu lumea. Metafizica sa își clădește un univers legendar, în absolutul unei candori originare, din cenușa marilor îndoieli care s-au lăsat pe fundul sufletului. POMPILIU CONSTANTINESCU SCRIERI: Poemele luminii, Sibiu, 1919; Pietre pentru templul meu, Sibiu, 1919; Pașii profetului, Cluj, 1921; Zamolxe
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
între 1951 și 1960, trimestrial în primul an, bianual un timp, și anual în cele din urmă, cu un număr variabil de pagini (majoritatea numerelor având aproximativ 130 de pagini). Realizată în condițiile materiale modeste ale exilului și purtând subtitlul „Metafizică și poezie”, C. de d. are chiar aspectul unor mari caiete cu filele capsate și textul multiplicat. Redactori sunt Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței. Fără a formula un manifest-program, într-un text care deschide C. de d. este relevată atitudinea
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
cu adevărat decât acum și la el acasă; el adaugă pentru o ediție a onoarei - mai definitivă și mai grăitoare - tăcerea lui” (articolul este publicat în 1951). C. de d. propune cititorilor, așa cum, de altfel, precizează chiar subtitlul revistei, domeniul metafizicii, prin studii (Martin Heidegger, Ce este metafizica, traducere în limba română de W. Biemel, Gr. Popa, Existențialismul, Mircea Popescu, De consolatione philosophiae. Câteva teze provizorii), eseuri filosofice, adeseori în marginea unor texte literare, precum și ample bibliografii și consemnări de apariții
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
acasă; el adaugă pentru o ediție a onoarei - mai definitivă și mai grăitoare - tăcerea lui” (articolul este publicat în 1951). C. de d. propune cititorilor, așa cum, de altfel, precizează chiar subtitlul revistei, domeniul metafizicii, prin studii (Martin Heidegger, Ce este metafizica, traducere în limba română de W. Biemel, Gr. Popa, Existențialismul, Mircea Popescu, De consolatione philosophiae. Câteva teze provizorii), eseuri filosofice, adeseori în marginea unor texte literare, precum și ample bibliografii și consemnări de apariții editoriale. Materia revistei este structurată în mai
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
vreme celălalt nu a azvârlit paideuma mecanicistă ajunsă în stadiul de sămânță coaptă”. Cunoscutul filosof și istoric al culturii avea să elaboreze ideea dependenței de spațiu a culturii, precum și ideea organicității ei, prezentând astfel în imagini inteligibile pentru intelect ceea ce metafizica nu putea împărtăși direct conștiinței. Fără asemenea recuperări ale sufletului popoarelor arareori putem vedea creîndu-se o imagine complexă în care să se observe fără dificultate nesfârșitele drumuri parcurse de-a lungul și de-a latul continentului de omul de cultură
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aceea a occidentalilor Pico della Mirandola, Johan Rechlin, Agrippa von Nettesheim, Theophrastus Paracelsus, Hieronymus Cardanus, Leon Evreul. Opera fiecăruia are merite incontestabile în istoria culturii europene, tezele lor instaurând un climat în care aveau să fie cultivate pe scară largă metafizica, logica, etica, teologia, fizica și matematica. Ei erau în tradiția Renașterii căutătorii binelui, răului, adevărului, dar și ai înțelepciunii divine. Ei erau aceia care anunțaseră intrarea în scenă a lui Erasmus, marele cetățean al lumii, umanistul de a cărui gândire
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]