2,518 matches
-
nu a putut crea o barieră naturală impenetrabilă. A fost doar un filtru prin care s-au strecurat cu greu pe glia noastră năvălitorii stepelor. Am putea spune că a fost chiar o sită deasă care a cernut mărunt. Popoarele migratoare care s-au încumetat a se aventura pe această rută nu au făcut-o decât pentru a-și continua drumul, de regulă, spre ținuturile mai uscate din miazăzi. Traversau fluviul, în galopul cailor, îndreptându-se spre Balcanii scăldați la capătul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dreaptă se continua, în Muntenia, cu un șir de bariere naturale (stepa Bărăganului, mlaștinile și bălțile Buzăului și Râmnicului Sărat). Separarea teritoriilor românești, care aveau să formeze mai târziu voievodatele Muntenia și Moldova, a fost efectul tulburărilor provocate de popoarele migratoare. Vreme de peste un mileniu, Dunărea de Jos a fost unul din ultimele sedii ale năvălitorilor. Localizarea lor în Bărăgan și regiunile adiacente, Bugeac sau, parțial, Dobrogea a creat inclusiv o separație în rândul autohtonilor în această zonă. Din cauza dificultăților geografice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se dirija în istmul ponto baltic. Poate că, nu întâmplător, primele capitale ale Moldovei, Baia, Siret, Suceava și, pentru scurt timp, Roman, au apărut exact pe o rută comercială ce secționa provincia pe culoarul deschis de râul Siret. Sub loviturile migratorilor slavi și turanici, decăderea treptată a Imperiului Roman de Răsărit, care își avea sediul puterii în Balcani, a făcut ca traseul să se modifice în Evul Mediu în zona Romanului. A fost deviat spre est, pe Bahlui și peste Prut
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
timp, aceste orașe au prosperat pe litoralul pontic din comerțul maritim, chiar dacă și-au schimbat frecvent stăpânii (romani, bizantini și, la un moment dat, geto daci). Cursul fast al vieții lor avea să fie curmat, în Evul Mediu, de invaziile migratoare. Cu timpul, au decăzut, ajungând simple sate pescărești. Pentru Constanța, situația avea să rămână neschimbată sub lunga stăpânire otomană. În plină epocă modernă, Constanța era un sat care aduna români și ruși lipoveni, iar, alături, ființa o simplă mahala turcească
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
capăt de lume Moscova Berlin Kiev Cracovia Liov Viena stepele nord pontice Budapesta Belgrad Sofia Istanbul b. Puternica rută vest est Cracovia Liov Kiev a reprezentat principala axă ce a deschis Europa Centrală spre lumea stepelor de unde au năvălit popoarele migratoare. Celălalt traseu concurent, care pornea din Asia Centrală și se continua prin nordul Mării Negre pentru a ajunge în Balcani, s-a dovedit mai complicat. Trebuiau trecute obstacolele naturale ridicate în special de Dunăre și Carpați. Pentru a înțelege situația, este necesar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
porților caucaziene s-a dovedit o misiune dificilă. Nici persanii nu au putut avansa spre miazănoapte prea mult, dar nici rușii spre miazăzi, din cauza structurii naturale și umane întortocheate din arealul caucazian. Pe de altă parte, ajuns în dreptul Carpaților, cursul migrator a fost deturnat de forma lor curbată și de zidul uman compact existent. Astfel, triburile respective au fost nevoite să își continue traseul spre sud. d. Curgerea rutei sud vest Este o axă care a luat, precumpănitor, calea apelor, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
au mers de-a lungul văilor montane și contactului cu ariile mai joase, care deschideau drumul spre Orientul Apropiat și, mai departe, Balcani (poartă de intrare spre restul Europei, unde sunt așezate și pământurile noastre). e. Ridicarea unui potențial val migrator Posibilitatea ca subcontinentul indian să devină, în perspectivă, generatorul unei noi migrații de amploare trebuie calculată nu doar în raport cu poziționarea sa geografică avantajoasă, ci și cu potențialul său demografic. Ne îndreptăm cu pași repezi spre supremația demografică indiană care, în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spre care se vor deplasa aceste comunități defavorizate va fi Europa. Atractivitatea continentului nostru nu se limitează doar la bunăstarea caracteristică, ci și la regiunile depopulate unde se pot adăposti acești potențiali oameni năpăstuiți. Această presiune se va suprapune valului migrator de o mai mică amploare, dar care face în prezent un mare zgomot, cauzat de războiul civil, terorismul și foametea din nordul Africii și Orientul Mijlociu 91. Potențiala situație privește atât India, cât și o zonă mai întinsă din Asia de Sud, formată
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ar Bangladeșul sau mai ales Pakistanul. În prezent, cea mai mare rată a emigrației se înregistrează în Pakistan, putând fi identificate cauze explicative care țin de realitățile geografice sau de sistemul de autoguvernare 92. Spre deosebire de vremurile de demult, când fluxul migrator dirijat din zona sud asiatică avea nevoie de zeci, sute sau chiar mii de ani, pentru a-și manifesta prezența în Europa, transportul performant din prezent subdimensionează spațiul și timpul. În Occident, sunt țări care resimt efectiv puterea acestui fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vor pune amprenta genetic, dar și civilizațional. Țara noastră a fost ocolită, momentan, de acest aflux, probabil din cauza situației economice, dar este vorba numai de o chestiune de timp. Să scrutăm chiar de azi depărtările, unde vom zări noul val migrator care se ridică de pe țărmurile Oceanului Indian. Să fim pregătiți din timp să atenuăm din șocul pe care l-ar putea produce asupra noastră: modelându-ne structura demografică și identitatea culturală. Și ne gândim atât la noi, cât și la întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
impactul căruia s-a format identitatea noastră etnică. Ne raportăm la un proces de lungă durată care s-a petrecut cu multă vreme în urmă. Astfel, începând cu perioada neolitică până în Evul Mediu, fondul autohton a fost supus unor impulsuri migratoare. În linii generale, au avut loc trei fuziuni, mai mult sau mai puțin pașnice, pe baza cărora au fost generate diverse complexe genetice, de o mai mică sau mai mare amploare. c. Fuziuni genetice mai vechi Să trecem iarăși prin
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
limbii noastre ar fi putut cunoaște un proces masiv de creolizare care a dat întotdeauna câștig de cauză fondului lingvistic autohton. Ținuturile noastre nu ar fi un caz singular apărut în urma cuceririi Daciei de romani sau, ulterior, de felurite triburi migratoare. Și în Galia este posibil să se fi produs o creolizare celto italică facilă, pentru că în perioada antică diferențele dintre aceste limbi erau mult mai reduse, după care a avut loc o influență germanică odată cu migrația francilor. Prin urmare, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ascendenții slavilor să fi deprins agricultura și devălmășia de la urmașii civilizațiilor neolitice din spațiul carpato nistrean (în special, Cucuteni Tripolie). c. Rezistența lingvistică Supraviețuirea limbii noastre a fost strâns legată de capacitatea masei autohtone de a absorbi, în permanență, valurile migratoare. Niciunul dintre invadatorii, care ne-au călcat pământurile, nu a reușit să-și impună limba. Această neputință a constituit, pe lângă risipirea moștenirii genetice în războaie, una dintre cauzele majore ale vremelniciei lor. Dintre structurile imperiale extinse peste teritoriile noastre, doar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
R1a, triburile din grupul balto balcanic, care vorbeau limbi centum, au fost separate și supuse unui proces de satemizare (redus, în cazul limbilor balcanice, masiv, pentru cele baltice). Ulterior acestui moment, diversificarea limbilor s-a accentuat treptat odată cu creșterea invaziilor migratoare și a imperiilor care s-au extins în Balcani. Fiecare și-a pus amprenta, într-o mai mică sau mare măsură. În acest fel, multe limbi au ajuns să aibă un grad diferit de mixare. Inclusiv româna, conține, pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
intracarpatic (specific bazinului panonic). În pofida multitudinii de fonetisme, limba română a fost unitară, deoarece latina s-a impus peste dialecte ale aceluiași grup, respectiv complexul daco neolitic. Pe acest fond, avea să se constate caracterul nedialectal al limbii noastre. Năvălirile migratoare (slave, germanice, turco mongole și fino ugrice) au produs un impact punctual asupra evoluției limbii române. Invaziile au reușit să diversifice fondul de cuvinte, fără a produce modificări asupra structurii gramaticale. Păstrarea unității limbii române a fost esențială pentru supraviețuirea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
elene urma, așa cum s-a observat, o linie imaginară. Începea de pe litoralul Mării Negre (actuala Românie), se continua pe direcția Munților Balcani (cu aproximație granița prezentă dintre Serbia și Macedonia) și se termina pe țărmul Mării Adriatice (Albania vremurilor noastre). Valul migrator care s-a revărsat peste Balcani a forțat retragerea Imperiului roman din regiune. Așa cum s-a remarcat, lipsită de ocrotire statală, populația latinofonă nu doar din Balcani, ci din întreaga Europă, s-a auto organizat în romanii populare pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu atât mai necesară cu cât, după înfrângerea de la Manzikert în fața turcilor, imperiul pierduse aproape definitiv Orientul. Frontul se retrăgea spre apus, cantonând Bizanțul în arealul balcano anatolian. În nordul Dunării, romanitatea orientală a supraviețuit, repliindu-se în fața atacurilor popoarelor migratoare prin munți, codri și regiuni mlăștinite. De regulă, năvălitorii nu se aventurau în aceste ținuturi de frică să nu cadă pradă vreunei ambuscade. Odată cu retragerea invadatorilor, populația românească revenea în zonele expuse năvălirilor, reușind să-i asimileze pașnic pe alogeni
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
parte consistentă a populației romanizate din zona Dunării de Jos a fost nevoită să se retragă spre Carpați. Numeroase triburi războinice și-au stabilit centrele de putere în această regiune (cu precădere, Bugeacul fiind ales ca sediu de către diverse imperii migratoare). Refugierea autohtonilor a avut ca rezultat consolidarea elementului romanizat în special din Moldova și Muntenia. Un alt curs latinofon care a alimentat ținuturile noastre a fost cel din Câmpia Panonică. Să nu uităm că Panonia s-a aflat sub influență
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în alte regiuni din Balcani, triburile războinice au fost, de regulă, absorbite de masa autohtonă pentru că infiltrările s-au desfășurat, mai degrabă, succesiv. Această situație a permis dezvoltarea unui cadru favorabil asimilării reciproce, dar care s-a petrecut, preponderent, în detrimentul migratorilor. Nu s-au derulat inserții bruște și violente, așa cum s-a întâmplat în alte locuri ale peninsulei. În aceste zone, fondul autohton nu a mai putut să asimileze factorul alogen, iar, în timp, migratorii i-au imprimat propriul caracter războinic
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
anumit dinamism. Să ne uităm, de pildă, spre începutul Evului Mediu, când, sub influența slavă, bulgarii și sârbo croații au avut posibilitatea fondării și afirmării unor țarate și voievodate care s-au opus cu succes bizantinilor 147. La noi, impulsul migrator de la sfârșitul Antichității și începutul Evului Mediu a fost unul redus și absorbit rapid de masa autohtonă. În consecință, aceste fluxuri nu au dus decât la apariția unor formațiuni statale cu impact limitat în plan istoric. În acea epocă, teritoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Și nu a fost doar cazul nostru, ci și al lituanienilor ori chiar al albanezilor. Ascensiunea unora dintre statele fondate în istmul ponto baltic s-a datorat și modificării unor realități economice. Importanța Drumului Mătăsii fusese profund afectată de invaziile migratoare de la sfârșit de Antichitate și început de Ev Mediu. Mongolii, care dominau aproape întreaga emisferă nordică a Eurasiei, au fost preocupați, pe timpul stăpânirii lor, pentru restabilirea acestei rute. Astfel, odată cu destrămarea visului mongol, muntenii, moldovenii și lituanienii au putut să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
africane, așa cum, de exemplu, este cazul triburilor din Insula Andaman). 90 Este aproape echivalentul Europei, fără partea sa rusă. 91 Mediatizarea excesivă, din cauza faptului că provine dintr-o zonă de conflict în care se petrece mult dramatism, face din valul migrator din Orientul Mijlociu să pară că este de noutate și are o mare amploare. În comparație cu valul migrator din subcontinentul indian care presupune migrarea anuală a câtorva sute de mii de oameni numai în Marea Britanie, acest flux din Orientul Mijlociu are o pondere
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
partea sa rusă. 91 Mediatizarea excesivă, din cauza faptului că provine dintr-o zonă de conflict în care se petrece mult dramatism, face din valul migrator din Orientul Mijlociu să pară că este de noutate și are o mare amploare. În comparație cu valul migrator din subcontinentul indian care presupune migrarea anuală a câtorva sute de mii de oameni numai în Marea Britanie, acest flux din Orientul Mijlociu are o pondere similară în toată Europa. De asemenea, migrația din zona Orientului Mijlociu spre Europa datează de ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ori neconforme cu planul inițial sau neconforme cu obiectivul stabilit. În Haiti după aplicarea sancțiunilor s-a intensificat fenomenul de migrație spre Statele Unite ale Americii, având drept rezultat final o cheltuială suplimentară a statului american Florida pentru a susține populația migratoare haitiană. În Iugoslavia embargoul asupra armamentelor nu a făcut altceva decât să anime Bosnia, care își putea procura armament din surse adiționale. Acest dezechilibru militar a contribuit la suferința bosniacilor. Cazul Pakistanului și demersurile S.U.A. de a-l slăbi din
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
și variat. Totodată, prin munca asiduă a lui COSTACHE BURAGA, aceste locuri s-au îmbogățit și cu dovezi incontestabile despre civilizația daco-romană și cea românească în contactul acestora cu populațiile străine, cu argumente solide despre dialogul cultural dintre autohtoni și migratori. Deosebite sunt și obiectele epocii medievale: ceramică, unelte, arme, obiecte agricole și meșteșugărești. Dacă la toate aceste merite ale învățătorului adăugăm și faptul că s-a remarcat în studierea și promovarea culturii locale a județului Vaslui și nu numai, putem
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]