2,739 matches
-
G.A., unde este confundat cu circumstanțialul de mod realizat prin procedeul comparației stilistice, de către I. Iordan și Vl. Robu, lucr. cit., p. 668 și Ecaterina Teodorescu, Comparația și complementul comparativ, LR, XXIX (1980), nr. 6, pp. 585-590. 36. Cf. Mioara Avram, Cu privire la definiția complementului de agent, LR, 1968, nr. 5. 37. Această situație a determinat-o pe Mioara Avram, Evoluția subordonării circumstanțiale cu elemente conjuncționale în limba română, București, Editura Academiei, 1960, p. 143, să numească aceste propoziții consecutive finale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Vl. Robu, lucr. cit., p. 668 și Ecaterina Teodorescu, Comparația și complementul comparativ, LR, XXIX (1980), nr. 6, pp. 585-590. 36. Cf. Mioara Avram, Cu privire la definiția complementului de agent, LR, 1968, nr. 5. 37. Această situație a determinat-o pe Mioara Avram, Evoluția subordonării circumstanțiale cu elemente conjuncționale în limba română, București, Editura Academiei, 1960, p. 143, să numească aceste propoziții consecutive finale. 38. Motiv pentru care majoritatea lucrărilor de gramatică nu înregistrează în interiorul propoziției un circumstanțial consecutiv. G.A. îl
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 146 ș.u.; I. Iordan și Vl. Robu, lucr. cit., p. 637 ș.u.), atribut predicativ (Gh.N. Dragomirescu, Atributul predicativ în limba română, LL, VI (1962), pp. 99-121), atributiv (G. Pană-Dindelegan, lucr. cit., p. 133 ș.u.), atribut circumstanțial (Mioara Avram, Corespondența..., în SG, I, p. 158), nume predicativ circumstanțial (M. Rădulescu, Numele predicativ circumstanțial, în SG, II, p. 121 ș.u.). 47. Cf. și D.D. Drașoveanu, Despre elementul predicativ suplimentar, în CL, 1967, nr. 2, pp. 241-242. RELAȚII DE
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Chiar și traista uneori Mirosul de benzină. Și numai trândăvia Parcă scapără de flori Un muncitor, mirosul Nu are un miros. 108 Țara mea de Mihai Lac Țara mea cu dulci izvoare Țară cu albastre crestre Și cu turme de mioare Și cu oameni ca-n poveste Țara mea de cânt și dor, Te iubesc. Pământ bogat, Tu ai soare în pridvor. Plin de vise, fermecat. Patria de Liviu Dumitru Am intrebat pe mama mea: Și chipul mamei mi-a zâmbit
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lucrări încep să descrească, fiind realizate 1.216.566 mc. umpluturi iar în 1973 acestea sunt finalizate, prin dispunerea în zona de coronament a barajului a ultimilor 230.270 mc. anrocamente. Argila necesară nucleului central s-a exploatat din cariera Mioara, situată la 7 km amonte de baraj iar materialul granular pentru filtru a fost exploatat dintr-o balastieră situată în chiuneta lacului - deasupra nivelului minim de retenție a viitorului lac de acumulare și la o distanță de 8 km de
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
pentru filtru a fost exploatat dintr-o balastieră situată în chiuneta lacului - deasupra nivelului minim de retenție a viitorului lac de acumulare și la o distanță de 8 km de baraj. Argila necesară nucleului central s-a exploatat din cariera Mioara, situată la 7 km amonte de baraj iar materialul granular pentru filtru a fost exploatat dintr-o balastieră situată în cuveta lacului - deasupra nivelului minim de retenție a viitorului lac de acumulare și la o distanță de 8 km de
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
echipate ca unități mobile de resuscitare, cu personal instruit în asistența de urgență. La conducerea acestei mari unități s-au perindat o seamă de medici valoroși: dr. Chirica Valeriu, dr. Mardare Constantin, dr. Boghean Vasile, dr. Tănase Valentin, dr. Săndică Mioara, dr. Petrovici Dan. Într-un program mai amplu, la nivel național, de dezvoltare și reabilitare a asistenței de urgență, s-a înființat în cadrul spitalului, în anul 2005, unitatea de primire urgențe cu încadrare, dotare și protocoale proprii pentru rezolvarea urgențelor
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
viziunea luminoasă asupra vieții și asupra morții a oamenilor din Carpați. Metaforele care deschid balada „picior de plai”, „gură de rai” sugerează un spațiu de lumină (vertical, terestru și astral), la care se adaugă puritatea sufletească a baciului moldovean, a mioarei năzdrăvane și conceperea morții ca o metaexistență, un nivel ontic superior. Puține creații universale cumulează și iradiază atâta lumină. Doar poemul Luceafărul îi poate sta alături. Spațiul cel mai dinamic, predominant luminos din câte au fost descrise în literatura universală
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
zeii daci și cei germanici. Capitolele, în numar de opt, sunt: Dacii și Lupii, Zalmoxis, descriind procesul de ocultație de trei ani prin care se obține imortalitatea, Satana și Bunul Dumnezeu, Meșterul Manole și Mănastirea Argeșului, Cultul mătrăgunei în Romania, Mioara năzdrăvană. Proza de ficțiune a lui Mircea Eliade include, în straturile sale profunde, ideologia și formația științifică a scriitorului, mai întai o literatură a autenticității și a experienței, a "trăirii", un fel de jurnale autentice sau ficționale, prin Romanul adolescentului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
au existat întotdeauna, în funcție de context. Enumerarea reginelor: elisabetelor, victoriilor; a nevestelor: marii, carmen-sylve; a fiicelor, a mamelor de voievozi, a madamelor de pompadur, a elenelor lupescu, a comisarelor sovietice, anelor pauker sau chiar, actual, a condoleezelor rice, sulfinelor barbu și mioarelor mantale, nu contrazice cu nimic caracterul hard sau soft-patriarhal al politicii. Cu alte cuvinte, bărbații nu au fost excluși sau marginalizați de la recunoașterea și exercitarea drepturilor civile și politice, de la putere politică, economică sau simbolică, de la participarea la competiții profesionale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
O singură femeie este alintată. E mai bine să fie două. Se ceartă și îi lasă pe bărbații să lucreze. „Să nu mai conduceți PNL-ul doar prin soți”; „Să nu urmați stilul de carieră politică al lui Raluca Turcan, Mioara Mantale, Elena Udrea. Nu trebuie să treceți prin patul nici unui șef dacă vreți să ajungeți în funcții publice.” (Aplauze); „Chiar dacă în relațiile normale de zi cu zi totdeauna privesc o femeie așa cum este ea, în politică încerc să n-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
obiectul observației educatorului. Pornind de la cunoașterea individualității copilului, școala avea drept scop formarea caracterului, în această acțiune educatorul trebuind să țină cont de sentimentul de plăcere sau neplăcere al elevului, această indicație fiind cuprinsă în sistemul educativ al lui Locke. Mioara Cimpoieș și Octavian Ionescu subliniază faptul că cele mai importante idei ale lui Locke în problema cunoașterii psihicului copilului au fost preluate de Rousseau. "Răsfrînte prin firea pasionată, tumultoasă și originală a lui Rousseau, aceste idei vor dobîndi o nouă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Rousseau, Emil sau despre educație, op. cit., p. 70 46 Ibidem, p. 12 47 Platon, Opere, V, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 341 48 John Locke, Cîteva cugetări asupra educației, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, p. 70 49 Mioara Cimpoieș, Octavian Ionescu, "John Locke în pedagogia românească", în vol.: Stanciu Stoian (sub red.), Clasici ai pedagogiei universale și gîndirea pedagogică românească, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1966, p. 89 50 Platon, op. cit., p. 294 51 Quintilian, Arta oratorică, Editura
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
române; Laurențiu Ulici în Literatura română contemporană, Dicționarul Academiei, Dicționarul Clujenilor. Ocazional au mai luat act de prezența mea și țin foarte mult la părerile lor Eugen Simion, Adrian Dinu Rachieru, Ion Bogdan Lefter, Constantin Călin, Vlad Sorianu, Ionel Necula, Mioara Bahna, Emil Manu, Daniel Dimitriu, Simion Bărbulescu, Emilian Marcututuror și celor nenumiți aici, și pe această cale, le adresez mulțumiri, așa e frumos... V.P.: Să-l trecem pe listă și pe Adrian Voica, asistentul de la "Literatură actuală". Mergem mai departe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
matematică Constantinescu Corina - profesor engleză Constantinescu Vasilica - profesor chimie Covaci Mihai - profesor rusă Covrig Gina - maistru textile Crăciun Vasilica - profesor istorie Crăciun Gheorghe - maistru mecanic Curuia Constantin - maistru mecanic Curt Carmen - profesor limba română Cuciuc Lilia - profesor limba română Crîngașu Mioara - profesor geografie Diaconu Daniela - profesor biologie Doboșeriu Florentin Constantin - profesor religie Donea Constantin - inginer mecanic Dumitru Alina - inginer textile Dușmanu Anca - profesor engleză Economu Liliana - maistru textile Fărcășanu Felicia - profesor istorie Fefea Silvia - profesor istorie Fialcofschi Aurelia - inginer mecanic Frențiu
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
profesor limba română Hagiu Lucica - inginer mecanic Hâncu Mariana - inginer mecanic Hreniuc Mihai - inginer electronist Hrițcu Claudia - profesor geografie Ilie Laurentiu - inginer electronist Ilie Mihaela - inginer mecanic Ilhan Nasurla - profesor fizica Ionașcu Diana - profesor matematică Ioniță Gabriela - profesor religie Iorga Mioara - profesor educație fizică Ion Gabriela - profesor franceză Iorguș Mariana - inginer mecanic Iordache Eugenia - profesor franceză Irimia Carmen - inginer textile Ivan Angelica - profesor fizică Lepădatu Bogdan - profesor matematică Luca Gabriela - profesor franceză Lungu Lia - inginer Manea Maria Sanda - profesor limba română
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
piei de miel și nu le ia nimeni. Lâna stă în saci și românașii noștri deștepți cumpără pulovere de la turci... Vaca de lemn Bădia Vasile și-a pregătit baltagul de inox, «făcut la servici», că nu mai este mult și mioarele trebuie să suie la Chișioru Făinii. «Așa-i obiceiu: să ai baltag. Nu de apărare, da’ trebuie să-l ai. Viața de cioban îi grea. Nu dormi nici patru ore pe noapte, că se dau câinii la vreo dihanie, că
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Bucium, între anii 1941-1945. Urmașii lui sunt trei fete, toate dăruite muzicii. Viorica Cortez, fostă elevă a Artei Florescu, a ajuns laureată a numeroase concursuri internaționale, iar din 1970 s-a stabilit în străinătate, cântând pe marile scene ale lumii. Mioara Cortez, elevă a aceleiași Arta Florescu, a ajuns solistă a Operei ieșene. Iar Ștefania, absolventă a Conservatorului de Muzică ieșean, a fost profesoară de pian la Liceul de Muzică din Suceava. În această casă, în seri de vară, când spuza
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Ion Voicu, Ion Baciu, Ion Pavalache, Nicolae Labiș, Nicolae Tăutu, Radu Boureanu, Ion Istrati și câți alții... Într-o zi de toamnă aurie, am avut norocul, dragă prietene, să ating și eu clapele pianului din această casă, în prezența doamnelor Mioara și Ștefania! Este greu să te desprinzi dintr-o asemenea reverie, dar drumețului îi șade bine cu drumul, așa că... Ajunși din nou pe creastă, inspirăm adânc aroma de cetină a păduricii de pini care ne ține companie până în coasta Hlincii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
scot atâția pui. Fură gaia opt sau nouă, însă tot rămân destui și, vânzându-i frumușel, am să-ngraș și un purcel; iar cu banii de pe el, cumpăr vacă și vițel. Uite, parcă-l văd cum sare Prin cioporul de mioare!...". Și sărind și ea la fel a vărsat întreaga oală pe cărare. Adio, cloșcă, pui, purcel, adio, vacă și vițel!... Acasă, ca să scape de bătaie, a depănat o-ntreagă dărănaie. Ne-ademenește visul cu momele, dar iată că o clipă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Române, București, 1996. Glodeanu, Gheorghe, Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței, Editura Litera, București, 1999. Goma, Paul, Culoarea curcubeului '77, ediție îngrijită de Florin Ardelean, Editura Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 1993. Grossu, Nicole Valéry, Binecuvântată, fii închisoare, traducere de Mioara Izverna, Editura Univers, 1997. Ianolide, Ioan, Întoarcerea la Hristos, Editura Christiana, București, 2006. Iorgulescu, Mircea, Eseu despre lumea lui Caragiale, Editura Cartea Românească, București, 1988. Jauss, Hans Robert, Experiența estetică și hermeneutica literară, Editura Univers, București, 1983. Kernbach, Victor, Dicționar
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Constantinescu Corina - profesor engleză Constantinescu Vasilica - profesor chimie Covaci Mihai - profesor rusă Covrig Gina - maistru textile Crăciun Vasilica - profesor istorie Crăciun Gheorghe - maistru mecanic Curuia Constantin - maistru mecanic 19 Curt Carmen - profesor limba română Cuciuc Lilia - profesor limba română Crîngașu Mioara - profesor geografie Diaconu Daniela - profesor biologie Doboșeriu Florentin Constantin - profesor religie Donea Constantin - inginer mecanic Dumitru Alina - inginer textile Dușmanu Anca - profesor engleză Economu Liliana - maistru textile Fărcășanu Felicia - profesor istorie Fefea Silvia - profesor istorie Fialcofschi Aurelia - inginer mecanic Frențiu
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
profesor limba română Hagiu Lucica - inginer mecanic Hâncu Mariana - inginer mecanic Hreniuc Mihai - inginer electronist Hrițcu Claudia - profesor geografie Ilie Laurentiu - inginer electronist Ilie Mihaela - inginer mecanic Ilhan Nasurla - profesor fizica Ionașcu Diana - profesor matematică Ioniță Gabriela - profesor religie Iorga Mioara - profesor educație fizică Ion Gabriela - profesor franceză Iorguș Mariana - inginer mecanic Iordache Eugenia - profesor franceză Irimia Carmen - inginer textile Ivan Angelica - profesor fizică Lepădatu Bogdan - profesor matematică 20 Luca Gabriela - profesor franceză Lungu Lia - inginer Manea Maria Sanda - profesor limba
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ Nr. 74 Volum publicat cu sprijinul Universității "Petre Andrei" din Iași Coordonator serie: Sorin Bocancea Mioara ANTON este cercetător științific principal II în cadrul Institutului de Istorie "Nicolae Iorga", Academia Română. Coordonator al Programul IV "România și Europa în secolul XX". Secretar al Comisiei mixte a istoricilor din România și Federația Rusă. Bogdan CREȚU este conferențiar doctor la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]